Recensămintele din 1930 și 2021, pe comunele de azi din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș
Greco-catolicii, comună cu comună: câți erau în 1930 și câți se declară azi
România are două biserici de rit bizantin: Biserica Ortodoxă și Biserica Greco-Catolică, unită cu Roma din jurul anului 1700. La 1 decembrie 1948, regimul comunist a desființat-o prin decret pe cea greco-catolică, iar bisericile ei parohiale au ajuns la Biserica Ortodoxă. Decretul a fost abrogat la 31 decembrie 1989, iar în aprilie 1990 biserica a fost recunoscută din nou. În comunele unde trăiau cel puțin 200 de greco-catolici în 1930 (1.356.391 de oameni), ei erau 62 din 100 de credincioși ai celor două biserici (nu din toată populația). În 2021, în aceleași comune, s-au declarat greco-catolici 103.997 de oameni: 3,4 din 100.
Numerele vin din recensăminte: arată câți oameni s-au declarat greco-catolici în fiecare an, nu urmăresc aceleași familii.
Comuna ta
Greco-catolicii la fiecare recensământ#
1930
În 1930, greco-catolicii trăiau aproape toți în nord-vestul țării#
La recensământul din decembrie 1930, România avea 1.427.391 de greco-catolici, aproape opt din 100 de locuitori. 96 din 100 trăiau pe teritoriul de azi al celor 16 județe din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș. Harta arată, pentru fiecare comună de azi, câți din 100 de credincioși ai celor două biserici de rit bizantin erau greco-catolici.
În județele Satu Mare (96 din 100), Sălaj (88), Maramureș (87), Bistrița-Năsăud (83) și Cluj (73), credincioșii de rit bizantin erau în mare parte greco-catolici. În Banat și în Arad erau mai ales ortodocși: Timiș 7 din 100, Caraș-Severin 7, Arad 6.
1948–1989
O biserică desființată și o întrebare scoasă din recensământ#
Decretul nr. 358 din 1 decembrie 1948 a desființat Biserica Greco-Catolică. Bunurile instituțiilor ei au trecut la stat, cu excepția celor ale parohiilor, iar bisericile parohiale au ajuns la Biserica Ortodoxă. Episcopii greco-catolici fuseseră arestați la sfârșitul lui octombrie 1948.
Recensămintele din 1948, 1956, 1966 și 1977 nu au înregistrat religia. Întrebarea a revenit la recensământul din ianuarie 1992, așa că pagina compară anul 1930 cu 1992 și cu recensămintele de după.
1992
La primul recensământ după 1989 s-au declarat greco-catolici 206.833 de oameni#
Decretul-lege nr. 9 din 31 decembrie 1989 a abrogat decretul din 1948. La recensământul din ianuarie 1992, în cele 16 județe s-au declarat greco-catolici 206.833 de oameni. Socotiți pe toate cele 16 județe, nu doar pe comunele cu mulți greco-catolici, ei erau 3,7 din 100 de credincioși ai celor două biserici, față de 42 din 100 în 1930.
Pentru majoritatea comunelor, 1992 a rămas anul cu cei mai mulți greco-catolici. Dintre comunele cu cel puțin 200 de greco-catolici în 1930 și cel puțin 50 în 1992, așa e în 243 din 354.
2002–2021
De atunci, numărul a scăzut la fiecare recensământ#
În cele 16 județe s-au declarat greco-catolici 177.555 de oameni în 2002, 142.862 în 2011 și 109.298 în 2021. În toată țara, în 2021: 115.457.
A scăzut și partea greco-catolicilor dintre credincioșii celor două biserici: în cele 16 județe, de la 3,7 la 2,7 din 100. Dintre comunele cu cel puțin 200 de greco-catolici în 1930 și cel puțin 20 în 1992, a scăzut în 392 din 510. Numărul greco-catolicilor a scăzut deci mai repede decât al ortodocșilor. În 2021, religia nu a fost înregistrată pentru 12 din 100 de locuitori ai acestor județe; calculele de pe pagină folosesc doar oamenii cu religia înregistrată.
| Județul | 1930 | 1992 | 2021 | Din 100, 1930 | Din 100, 2021 |
|---|---|---|---|---|---|
| Cluj | 219.509 | 37.594 | 17.886 | 73 | 4,1 |
| Maramureș | 208.870 | 30.650 | 17.835 | 87 | 5,3 |
| Satu Mare | 149.820 | 35.429 | 19.241 | 96 | 11 |
| Sălaj | 148.966 | 9.198 | 4.768 | 88 | 3,6 |
| Bistrița-Năsăud | 138.794 | 9.267 | 4.264 | 83 | 1,9 |
| Mureș | 121.923 | 15.228 | 8.324 | 63 | 3,2 |
| Alba | 119.330 | 15.937 | 7.649 | 41 | 2,9 |
| Bihor | 64.099 | 14.485 | 9.890 | 21 | 3,2 |
| Hunedoara | 54.446 | 5.798 | 2.043 | 21 | 0,8 |
| Sibiu | 46.379 | 9.781 | 4.986 | 25 | 1,6 |
| Brașov | 24.817 | 7.257 | 1.980 | 16 | 0,5 |
| Timiș | 19.331 | 7.495 | 5.185 | 7,2 | 1,2 |
| Arad | 19.057 | 4.926 | 3.039 | 6,3 | 1,1 |
| Harghita | 18.652 | 694 | 771 | 71 | 2,4 |
| Caraș-Severin | 17.273 | 2.704 | 1.002 | 6,8 | 0,6 |
| Covasna | 3.191 | 390 | 435 | 10 | 1,1 |
| Total | 1.374.457 | 206.833 | 109.298 | 42 | 2,7 |
Unde s-au păstrat
Cât din ponderea din 1930 se regăsește în 2021#
Harta compară, pentru cele 669 de comune cu cel puțin 200 de greco-catolici în 1930, partea lor dintre credincioșii celor două biserici în 2021 cu cea din 1930. În comuna tipică s-a păstrat o parte din 40; pe toate la un loc, una din 18.
În comunele unde aproape toți locuitorii erau greco-catolici în 1930, puțini locuitori s-au declarat greco-catolici în 2021. Din cele 160 de comune unde peste 80 din 100 de locuitori erau greco-catolici în 1930, 124 au azi sub 5 din 100. Doar patru au peste un sfert: Târșolț (64), Sarasău (47), Șișești (41) și Călinești (33), toate sate românești din Țara Oașului și din Maramureș.
Mai mult de jumătate dintre greco-catolicii de azi din cele 16 județe (56 din 100) trăiesc în orașe și municipii; cei mai mulți, în Cluj-Napoca (10.862), Satu Mare (5.046), Oradea (4.528), Baia Mare (4.238). La Blaj, reședința arhiepiscopului major al Bisericii Greco-Catolice, sunt 2.408, 17 din 100 de credincioși ai celor două biserici.
- Satu Mare 99 → 98
- Harghita 96 → 67
- Satu Mare 100 → 64
- Satu Mare 96 → 60
- Harghita 87 → 58
- Bihor 94 → 57
- Satu Mare 96 → 48
- Satu Mare 100 → 48
- Satu Mare 98 → 47
- Maramureș 95 → 47
- Satu Mare 99 → 42
- Maramureș 91 → 41
- Satu Mare 99 → 38
- Arad 86 → 37
- Satu Mare 93 → 37
- Satu Mare 99 → 36
- Harghita 93 → 33
- Maramureș 91 → 33
- Satu Mare 100 → 32
- Bihor 99 → 32
- Alba 50 → 30
- Harghita 99 → 29
- Sălaj 99 → 28
- Covasna 96 → 26
- Cluj 78 → 25
- Satu Mare 95 → 25
- Satu Mare 99 → 24
- Maramureș 99 → 22
- Sălaj 99 → 21
- Arad 61 → 21
- Satu Mare 100 → 20
- Mureș 93 → 19
- Harghita 94 → 19
- Alba 94 → 17
- Maramureș 98 → 17
- Satu Mare 100 → 17
- Bihor 93 → 17
- Mureș 98 → 16
- Bihor 99 → 16
- Bihor 91 → 15
- Cluj 99 → 15
- Mureș 55 → 15
- Maramureș 99 → 14
- Bihor 80 → 14
- Satu Mare 84 → 14
- Sălaj 100 → 13
- Alba 89 → 13
- Maramureș 83 → 13
- Alba 98 → 12
- Satu Mare 91 → 12
- Bihor 97 → 11
- Satu Mare 96 → 11
- Satu Mare 100 → 11
- Sălaj 91 → 10
- Sălaj 81 → 10
- Mureș 80 → 10
- Maramureș 99 → 10
- Sălaj 96 → 10
- Harghita 83 → 10
- Sălaj 99 → 9,9
Ce merge împreună
În comunele mixte s-a păstrat mai mult din ponderea din 1930#
Un calcul făcut pe 11 județe a încercat să ordoneze comunele din celelalte cinci (Arad, Brașov, Hunedoara, Mureș și Satu Mare) după cât s-a păstrat. Pe cele 203 comune ale lor a nimerit ordinea cu o corelație de 0,38 (1 ar fi fost ordinea exactă, 0 nu mai bine decât la întâmplare): mai bine decât la întâmplare, departe de o prognoză. Pragul stabilit înainte de calcul era 0,40: din aceste date nu se poate prevedea unde s-au păstrat greco-catolicii.
Trei lucruri merg în aceeași direcție și în cele cinci județe lăsate deoparte. S-a păstrat o parte mai mare din ponderea din 1930 acolo unde greco-catolicii erau o parte mai mică din comună, unde trăiau alături de romano-catolici, reformați sau unitarieni, și mai aproape de un scaun episcopal greco-catolic. În cele cinci județe, acolo unde credincioșii acestor trei biserici erau sub 5 din 100 de locuitori în 1930, în comuna tipică s-a păstrat 1,1 din 100 din ponderea din 1930; acolo unde erau peste jumătate, 4,9 din 100.
Aici e o limită. În 2021, 33 din 100 de greco-catolici din județul Satu Mare și 21 din 100 din Bihor s-au declarat maghiari, iar recensământul nu dă etnia credincioșilor pe comune. În comunele mixte se numără deci și greco-catolici maghiari, care nu pot fi identificați separat de cei români în aceste date. În comunele cu peste 80 din 100 de români în 1930, legătura aproape dispare (corelație 0,11).
În cele cinci județe folosite pentru verificare, în orașul tipic s-a păstrat mai mult din ponderea din 1930 decât în comuna tipică: 5,0 față de 1,8 din 100. Dacă se iau doar comunele cu majoritate românească, diferența nu mai trece pragul stabilit dinainte, deci datele nu susțin o concluzie despre orașe.
Ce nu arată
Ce nu pot spune aceste numere#
Recensămintele arată cine s-a declarat greco-catolic într-un an, nu dacă e aceeași familie ca în 1930. Pagina nu are date pe comune despre bisericile restituite după 1990 sau despre preoții care au slujit în ascuns după 1948, așa că nu poate verifica legătura lor cu evoluția ponderii greco-catolicilor.
Comunele cu mai puțin de 200 de greco-catolici în 1930 apar pe hartă, dar nu intră în calcul. Pentru opt comune de azi, tabelele din 1930 nu dau numere separate pentru satele lor. Comunele din afara celor 16 județe au doar numerele din 2021.