1.198.955 de oameni din registrul comerțului, pe 3.181 de comune
Petru sau Petre: prenumele încă despart țările de dinainte de Unire
Dintre cei 9.293 de oameni numiți Petru din registrul comerțului, 3 din 100 trăiesc în Muntenia și Oltenia, unde trăiesc 28 din 100 de oameni din registru. Acolo același nume se scrie Petre. Scrie un prenume și vezi unde e acasă.
Harta numără doar oameni, nu arată pe nimeni: niciun nume de familie, nicio adresă. Comunele cu mai puțin de cinci purtători intră în totalul județului.
Prenumele tău
Unde trăiesc cei care îl poartă#
Două țări
Muntenia și Oltenia scriu altfel decât restul țării#
Câteva zeci de prenume au două forme, iar alegerea dintre ele depinde de loc: Petru sau Petre, Ioan sau Ion, Neculai sau Nicolae. Harta le adună pe toate într-un singur scor. Comunele albastre aleg formele din Moldova, cele portocalii formele din Muntenia.
Scorul a fost calculat doar pe 18 județe: 12 din Muntenia și Oltenia și șase din Moldova. Celelalte 24 de județe nu au intrat în calcul. Fiecare cade de partea țării istorice din care a făcut parte: cele 16 județe din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, plus Galați și Vrancea, sunt albastre; Buzău, Brăila, Ilfov și Bucureștiul sunt portocalii. Dobrogea, care nu a ținut de niciunul dintre principate, scrie prenumele ca Muntenia.
Perechi
Ioan, Toader, Neculai: fiecare pereche are harta ei#
Ioan și Ion. În Gorj și Argeș, 8 din 100 de purtători ai perechii se numesc Ioan; în Cluj, 93; în Bihor, 97. În Moldova forma Ioan e majoritară, dar mai slab: 77 în Iași. Bucureștiul, unde s-au mutat oameni din toată țara, e la jumătate: 45.
Toader și Tudor. Aici harta se rupe altfel. Toader e forma Moldovei (85 din 100 de purtători ai perechii în Vrancea, 77 în Galați) și a nordului Transilvaniei (66 în Bistrița-Năsăud, 50 în Maramureș). În Cluj, Toader sunt doar 4 din 100, în Bihor 3. Iașiul face excepție în Moldova: 22.
Neculai și Nicolae. Neculai e mai ales al Moldovei: 73 din 100 de oameni cu acest nume trăiesc acolo. Niculae, a treia formă, ține de Muntenia: 53 din 100.
Cinci grupuri
Doar din prenume, un calcul regăsește cele trei țări#
Fiecare comună cu cel puțin 150 de oameni în registru are un profil: cât de des apar acolo cele mai folosite 400 de prenume, față de media țării. Un algoritm de grupare a împărțit 1.440 de astfel de comune în cinci grupuri, fără să știe unde se află vreuna.
Pe hartă, grupurile urmează aproape exact țările istorice. 94 din 100 de comune ajung în grupul țării lor. Cinci grupuri desenate doar după distanță, fără prenume, ajung la 89, pentru că locurile apropiate seamănă oricum. Diferența apare lângă vechile granițe: la cele 122 de comune aflate la mai puțin de 25 de km de o comună din altă țară, prenumele nimeresc 77 din 100, iar distanța 55.
Al patrulea grup e format din comune din Transilvania unde predomină prenume maghiare (István, Zoltán, Csaba). Al cincilea e mic și amestecat. Câteva comune ies din tipar, mai ales în Brașov, Caraș-Severin, Vrancea, Maramureș și Sibiu; motivul nu e stabilit aici.
Unde se schimbă
Peste Carpați și peste Siret, prenumele se schimbă brusc#
Scorul sare cel mai mult acolo unde trecea o graniță veche. Între comunele vecine din Prahova și Brașov, despărțite de Carpați, saltul e de +0,68. Între Brăila și Galați, despărțite de Siret, de +0,55: în județul Brăila, 32 din 100 de purtători ai perechii sunt Petru; în Galați, 85.
Granițele dintre județele aceleiași țări schimbă puțin: între Argeș și Dâmbovița +0,05, între Bacău și Neamț +0,01, între Vaslui și Iași +0,03. Linia dintre Teleorman și Olt, care urmează râul Olt, vechiul hotar dintre Muntenia și Oltenia, arată și ea un mic salt: +0,24.
| Între județele | Graniță veche | Saltul scorului | 9 din 10 încercări |
|---|---|---|---|
| Prahova – Brașov | Carpații | +0,68 | +0,46 … +0,86 |
| Brăila – Galați | Siretul | +0,55 | +0,18 … +0,78 |
| Buzău – Vrancea | Milcovul, apoi 1968 | +0,53 | +0,19 … +0,84 |
| Argeș – Dâmbovița | — | +0,05 | −0,07 … +0,18 |
| Bacău – Neamț | — | +0,01 | −0,14 … +0,18 |
| Vaslui – Iași | — | +0,03 | −0,17 … +0,18 |
| Buzău – Prahova | — | −0,14 | −0,27 … +0,03 |
| Ialomița – Călărași | — | −0,15 | −0,26 … +0,06 |
| Bacău – Vrancea | — | −0,14 | −0,33 … +0,08 |
Milcovul
Pe Milcov, schimbarea se întinde pe o fâșie de vreo 15 kilometri#
Până în 1862, Milcovul despărțea Moldova de Țara Românească și tăia Focșaniul în două. Linia punctată e granița din 1856, după harta militară austriacă. Comunele aflate la cel mult 10 km de ea diferă cu +0,34 între cele două maluri.
Saltul nu e lipit de linie. Aceeași comparație, făcută pe 41 de linii paralele mutate din doi în doi kilometri spre nord sau spre sud, pune granița adevărată abia pe locul trei: schimbarea se petrece într-o fâșie de vreo 15 km în jurul ei. Focșaniul, orașul pe care îl tăia granița, are scorul 0,09, aproape la mijloc.
Și o graniță nouă se vede. În Vrancea, comunele de la sud de vechea graniță, care au fost muntenești, scriu prenumele mai moldovenesc decât vecinele lor din Buzău, deși în 1930 aproape toate comunele de pe ambele părți ale acestei linii (18 din 19) țineau de același județ, Râmnicu Sărat. Salt pe linia dintre Buzău și Vrancea trasată în 1968: +0,32. În interiorul Vranciei, între sudul și nordul vechii granițe: +0,36.
Ce numără harta
Oameni din registrul comerțului, la adresa firmei lor#
Datele vin din registrul comerțului: 1.198.955 de oameni care au avut sau au o firmă pe numele lor, ca persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau familială. Sunt adulți, nu toată populația, iar locul e comuna adresei înregistrate, nu cea a nașterii.
Numele sunt scrise ca în actele de identitate. Cineva trecut Ioan în buletin poate fi strigat Ion acasă. Fiecare om e numărat o dată pentru fiecare prenume pe care îl poartă.