Numele bunicilorROEN

Se încarcă harta…

1.206.134 de oameni, 3.181 de comune

De unde e familia ta, după numele bunicilor

Scrie numele de familie ale bunicilor: ale bunicilor din partea tatălui și din partea mamei, cu numele de fată ale bunicilor. Harta arată unde sunt înregistrați cei mai mulți oameni cu aceleași nume.

Numele rămân pe telefonul sau calculatorul tău. Nu sunt trimise nicăieri și nu sunt păstrate.

Ce e în registru

Un milion de oameni, fiecare cu satul lui#

Cine lucrează pe cont propriu cu acte în România apare de obicei în registrul comerțului: ca persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau familială ori, la începutul anilor 1990, asociație familială. Rândul păstrează numele omului și localitatea în care și-a înregistrat activitatea.

Fișierul public din 19 octombrie 2026 are aproximativ 1.206.134 de oameni de felul acesta; cine apare de mai multe ori cu același nume în aceeași comună e numărat o dată. Registrul păstrează și activitățile închise, de la 1990 încoace, așa că harta arată unde au fost înregistrați oamenii în ultimii 35 de ani. Doar 9,1% sunt în București. Restul sunt răspândiți în toată țara, mulți la sat: albinari, agricultori, meseriași, taximetriști, contabili. Harta arată câți sunt în fiecare comună.

Un nume, trei regiuni

Pop, Popa, Popescu#

Pop e cel mai frecvent nume din registru în Maramureș, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Cluj și Satu Mare. Are 7.642 de purtători, iar în Maramureș e de 7,5 ori mai frecvent decât media țării.

Popa are 9.313 purtători și e întins peste sud și est. E cel mai frecvent în Alba, de 2,2 ori media țării.

Popescu, cu 6.722 de purtători, se adună în Gorj, de 5,5 ori media țării, și în județele vecine de sub munte. În Gorj e de șapte ori mai frecvent decât al doilea nume al județului. Toate trei pornesc de la popă, cuvântul vechi pentru preot.

Același nume, în două limbi

Kovács și Fieraru#

Kovács înseamnă fierar în maghiară. Are 1.982 de purtători în registru; în proporție cu populația, e cel mai frecvent în Covasna, de 10,1 ori media țării.

Fieraru, același meșteșug în română, are 274 de purtători; în proporție cu populația, e cel mai frecvent în Olt, de 9,7 ori media țării. Harta arată unde e frecvent un nume; limba pe care o vorbește cineva sau originea lui sunt alte întrebări.

Terminațiile

-escu, -eanu, -iuc, -aru#

Și terminația unui nume are o geografie. Atinge una ca să vezi ce parte din oamenii fiecărei comune o poartă.

Cât de bine nimerește

Testul pe oameni reali#

Înainte de orice hartă, metoda a fost încercată pe oameni din registru pe care nu i-a văzut. Pentru fiecare fel de test s-au făcut 600 de încercări, fiecare într-o comună aleasă la întâmplare dintre cele cu cel puțin 40 de oameni în registru, fără București. Toți oamenii folosiți în încercări au fost scoși din date, modelul a fost refăcut fără ei și a trebuit să le ghicească comuna doar după numele de familie.

Cu patru nume din aceeași comună, jumătate din încercări au căzut la mai puțin de 48 de km de ea, iar 16% au nimerit chiar comuna. Cu două nume dintr-o comună și două din alta, cum e o familie cu două ramuri, jumătate au căzut la mai puțin de 71 de km de cea mai apropiată. Cu un singur nume, la 137 de km.

600 de teste pentru fiecare rând; modelul a fost refăcut fără oamenii testați. La două comune, distanța e până la cea mai apropiată.
Nume dateJumătate din încercări sub8 din 10 subChiar comunaCea mai bună ghicire fixă
1 nume137 km270 km4%178 km
4 nume, aceeași comună48 km132 km16%181 km
2 + 2 nume, două comune71 km163 km14%129 km

Pentru comparație, cea mai bună ghicire fixă, același loc pentru toată lumea, rămâne la 181 de km cu patru nume și la 178 de km cu unul.

Zonele de pe hartă sunt corectate. Fără corecție, zona de 80% ar fi cuprins comuna adevărată doar în 29% din încercări, probabil pentru că într-un sat aceleași nume se repetă între rude și modelul socotește de două ori aceeași informație. Cu corecție, zona de 50% a cuprins-o în 44% din încercări, iar cea de 80% în 81% (toate cele trei feluri de test la un loc, pe încercări nefolosite la reglaj; la testul cu două comune ajunge să fie cuprinsă una).

44%zona de 50%81%zona de 80%
Cât de des a cuprins zona comuna adevărată. Linia: cât promite zona; bara: cât a nimerit, pe teste nefolosite la reglaj.

Un test separat, pe alte date: 5.346 de oameni născuți în România între 1880 și 1959, cu locul nașterii trecut în Wikidata. Doar după numele lor de familie, registrul de azi a ghicit locul nașterii cu o eroare tipică de 133 de km, față de 154 de km cu cea mai bună ghicire fixă. Distribuția de azi a numelor încă păstrează urma locurilor de acum un secol.

Numele fiecărui județ

Numele specifice fiecărui județ#

Alege un județ sau atinge-l pe hartă: lista arată numele cele mai specifice pentru el, adică numele care acolo sunt de cel puțin trei ori mai frecvente decât media țării, cu cel puțin 40 de purtători în județ.

Ce nu poate spune

Limitele hărții#

Registrul nu e toată populația. E făcut din oamenii care au lucrat pe cont propriu din 1990 încoace, iar locul e cel al firmei, care poate fi casa omului, nu locul nașterii lui.

Doi oameni cu același nume din aceeași comună pot să nu fie înrudiți, iar o familie poate să se fi mutat de mult. Numele foarte frecvente (Popa, Radu, Stan, Dumitru) sunt peste tot și strâng puțin harta.

Republica Moldova nu e în registru. Numele cu mai puțin de cinci purtători nu sunt folosite, iar în comunele unde un nume are unul sau doi purtători aceștia sunt socotiți la nivelul județului, ca să nu poată fi găsit nimeni.

Întrebări#

De ce numele de fată ale bunicilor?

După căsătorie, bunica a luat de obicei numele bunicului. Numele ei de fată e numele familiei ei, deci o altă ramură, cu propriul ei loc. Cu numele de căsătorie, același nume ar fi socotit de două ori.

Numele bunicului meu nu apare.

Numele cu mai puțin de cinci purtători în registru nu sunt folosite, ca să nu poată fi găsit un om anume. Numele scrise altfel decât în acte (cu sau fără diacritice contează mai puțin, pentru că sunt scoase) sau schimbate în străinătate pot lipsi și ele. Harta se face din celelalte nume.

Familia mea e din Republica Moldova.

Registrul comerțului e al României, așa că Moldova nu apare. Un nume moldovenesc poate fi totuși frecvent în Moldova românească, de partea cealaltă a Prutului, iar harta îl va arăta acolo.

Ce se întâmplă cu numele scrise?

Nimic. Calculul se face pe telefonul sau calculatorul tău. Numele ajung în link doar când apeși un buton de trimitere, în partea de după semnul #, pe care browserul nu o trimite la server.

Unde e Bucureștiul?

Bucureștiul e socotit ca o singură localitate, cu toate sectoarele. Mulți bucureșteni au familii venite din toată țara, așa că harta rar se oprește în București.

Cum se face calculul#

Pentru fiecare comună, harta pornește de la câți oameni are în registru. Fiecare nume înmulțește apoi șansa comunei cu ponderea pe care o are numele acolo, netezită spre media țării ca să nu cântărească prea mult comunele mici. Produsul e ridicat la puterea 0,6, o putere aleasă pe jumătate din teste și verificată pe cealaltă jumătate, ca zonele să cuprindă cât promit.

Datele: fișierul firmelor din registrul comerțului (ONRC), la 19 octombrie 2026. Sunt păstrați doar oamenii, nu societățile: persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale, asociații familiale și persoane fizice înregistrate în anii 1990. Numele de familie e primul cuvânt din denumire; un om e păstrat doar dacă al doilea cuvânt e un prenume întâlnit de cel puțin 20 de ori, așa că etichete ca „Activitate independentă” nu ajung nume de familie. Un om înregistrat de mai multe ori în aceeași comună e numărat o singură dată.

Din 1.206.134 de oameni au rezultat 78.375 de nume de familie; 26.352 au cel puțin cinci purtători și sunt pe hartă, iar ele acoperă 92,3% din oameni. Pagina nu conține prenume, adrese, coduri sau date ale firmelor.

Surse#

  1. ONRC, firme înregistrate până la 19 octombrie 2026 (date deschise, CC BY 4.0)
  2. Contururile celor 3.181 de unități administrative, 2025 (geo-spatial.org, după ANCPI)
  3. SIRUTA, nomenclatorul localităților, semestrul I 2026 (INS, prin data.gov.ro)
  4. Wikidata: oameni născuți în România în 1880–1959, cu nume de familie și loc al nașterii (CC0)
  5. DEX online: popă, „preot”
  6. Wiktionary: maghiarul kovács, „fierar”
  7. Relief: modelul digital al terenului Copernicus GLO-90 (ESA)

Pe aceeași temă