Atlasul lingvistic român, 1929–1938
De unde ești după vorbă
Între 1929 și 1938, doi lingviști au mers prin sute de sate și au notat cum se spune la porumb, la bunic, la găleată. Răspunde ca acasă: harta arată unde se vorbea așa și cât de sigur se poate spune.
Pe hartă: cum se numea planta din care se face mămăliga în 61 de sate, între 1929 și 1938. Satele de dincolo de Prut lipsesc din volumul acesta.
Jocul
Cum spui tu?#
Alege cuvântul pe care l-ai spune acasă, nu pe cel din manual. Poți alege două, dacă ai crescut cu amândouă. Harta se reface după fiecare răspuns și luminează satele care vorbeau ca tine; cuvintele spuse peste tot o schimbă puțin sau deloc.
Rezultatul
Unde te duc vorbele tale#
Spune unde ai crescut, ca să vezi cât a nimerit
Dacă vrei, scrie localitatea. Nu pleacă de pe telefonul sau calculatorul tău și arată doar cât de departe a nimerit harta.
Atlasul
Un atlas făcut sat cu sat#
În 1919, la Cluj, Sextil Pușcariu a înființat Muzeul Limbii Române și a pornit un atlas al graiurilor. Doi tineri lingviști, Sever Pop și Emil Petrovici, au mers apoi din localitate în localitate, fiecare cu alt chestionar: Pop cu unul scurt, în 301 puncte, întrebând în fiecare câte un singur om; Petrovici cu unul lung, în mai puține puncte și cu mai mulți oameni. Până în 1938 făcuseră împreună 394 de anchete în 387 de puncte, cu aproape 7.000 de întrebări. Cele mai multe puncte sunt sate.
Întrebau pe ocolite („Cum îi zici la acela cu care scoți apă din fântână?”) și scriau răspunsul exact cum îl auzeau, cu semne fonetice. Fiecare hartă din atlas arată, pentru o singură întrebare, ce s-a răspuns în fiecare sat. Hărțile s-au tipărit între 1938 și 1972 și sunt scanate integral de Institutul „Sextil Pușcariu” din Cluj.
Pentru jocul acesta au fost citite 65 de hărți, punct cu punct: 7.147 de răspunsuri. 7.355 dintre ele, de pe 65 de hărți, au fost citite de două ori, independent, și cele două citiri dau același cuvânt în 97% din cazuri; unde au dat cuvinte diferite, s-a hotărât după scanare.
Un exemplu
O plantă, patru nume#
Planta din care se face mămăliga avea în anii 1930 patru nume principale: cucuruz în vest (20 de sate), mălai în nord (12), păpușoi în est (11) și porumb în sud (19). Pe hartă, culoarea arată cuvântul care cântărește cel mai mult în satele din jur, cele apropiate contând mai mult; cu cât culoarea e mai plină, cu atât vecinii spuneau mai des la fel; unde satele anchetate sunt rare, culoarea se stinge.
Un singur cuvânt nu spune mult: porumb se zicea de la Dunăre până în Carpați. Mai multe cuvinte spun mai mult: cine zice păpușoi, barabule și harbuz duce harta spre regiunea istorică Moldova, dintre Carpați și Nistru.
Basarabia și nordul Bucovinei
Bunicul, moșul, bunelul#
Cele 301 puncte ale lui Sever Pop cuprind și Basarabia și Bucovina de nord. În multe sate basarabene bunicului i se spunea bunel sau bătrân; moș se spunea în nordul Bucovinei, în Transilvania și în Banat; bunic, mai ales în Moldova dintre Carpați și Prut.
Întrebările despre familie, despre trup și despre înmormântare au răspunsuri înregistrate și în localitățile aflate azi în Republica Moldova și în Ucraina, care lipsesc din volumele publicate între 1956 și 1972. Pentru un cititor din Republica Moldova, ele sunt indiciile cele mai directe.
Testul
Cât de bine nimerește harta#
Testul s-a făcut pe satele atlasului: câte o pereche de sate vecine, unul din fiecare anchetă și la cel mult 20 de km unul de altul, a fost scoasă din calcul, apoi harta a încercat să o găsească doar după răspunsurile celor două sate la întrebările jocului (între 22 și 25; de obicei 25). Distanța s-a măsurat până la satul lui Petrovici.
Pe 50 de perechi, locul indicat a căzut în jumătate din cazuri la cel mult 33 de km de sat, în nouă cazuri din zece la cel mult 61 de km. Zona de 80% de pe hartă a cuprins satul în 80% din cazuri, zona de 50% în 52%. Greutatea de ansamblu a răspunsurilor din fiecare serie s-a reglat pe jumătate din perechi și s-a verificat pe cealaltă jumătate.
Numai cu întrebările despre familie, trup și înmormântare, singurele cu răspunsuri și de peste Prut, jumătate din sate sunt găsite la cel mult 47 de km; pentru cele 45 de puncte aflate azi în Republica Moldova și în Ucraina, la cel mult 77 de km.
Azi
Ce a rămas din vorba de atunci#
Pentru oamenii de azi, testul vine din Bucovina: Atlasul lingvistic audiovizual al Bucovinei (Institutul „A. Philippide”, Iași) a filmat în 2016 și 2017, în fiecare dintre zece sate din județul Suceava, câte doi tineri și doi vârstnici răspunzând la întrebările anchetei. Calculul de aici îi păstrează pe cei 28 de informatori trecuți de ALAB, la „variație etnolingvistică”, ca „român”, din 7 sate; cei 12 trecuți ca „polonez” sau „huțul” nu intră în calcul. Sunt 15 întrebări comune cu atlasul.
Multe cuvinte vechi au rămas: barabule apare la 14 din 14 vârstnici și la 12 din 13 tineri (unii spun și cartofi). Altele apar mai rar în înregistrările tinerilor: ștergar (14 din 14 vârstnici, 7 din 14 tineri), cocostârc, păpușoi.
Puși pe harta din anii 1930 doar după vorbă, jumătate din oamenii aceștia cad la cel mult 111 km de satul lor (tinerii 156 de km, vârstnicii 94 de km). Acolo unde atlasul arată în zonă un cuvânt al locului, 26% din răspunsurile reținute au fost doar cuvântul literar. Când harta dă cuvântului literar o greutate mică, măsurată pe celelalte sate, distanța scade la 69 de km (tineri 72, vârstnici 67), iar zona marcată îi cuprinde în 96% din cazuri. Satele vechi din același colț al zonei atlasului, cu aceleași întrebări, sunt găsite mai aproape (46 de km, 7 sate), iar zona lor de 80% are de obicei 39.800 de km², față de 81.550 de km². Jocul folosește această regulă și are 25 de întrebări, nu 15.
E un singur colț al zonei atlasului și 28 de oameni: rezultatul nu se poate întinde la toată zona atlasului. Clipurile au fost transcrise automat de trei ori; s-au păstrat 374 din 420 de răspunsuri, cele în care cel puțin două transcrieri au dat același cuvânt.
Margini
Unde se oprește harta#
Prutul. Petrovici a anchetat în anii 1930 și sate dintre Prut și Nistru, din Bucovina de nord și de la sud de Dunăre; volumul din 1940 le are. Volumele tipărite între 1956 și 1972 arată doar satele din România de atunci. Pe hărțile lor Basarabia rămâne goală. Pentru aceste întrebări, dincolo de Prut jocul folosește cuvântul satelor moldovenești de pe malul drept. Încercată pe întrebările lui Pop, care au sate pe ambele maluri, regula a dat cuvântul spus în punctele aflate azi în Republica Moldova și în Ucraina în 60% din cazuri; cuvântul cel mai des întâlnit în punctele din România de azi l-ar fi dat în 47% (pe 494 de răspunsuri).
Cuvântul din manual. În anii 1930, porumb sau cartofi erau cuvintele unui ținut. Azi sunt cuvintele limbii literare și pot fi spuse oriunde. Pentru cine răspunde azi, cuvântul literar cântărește puțin: cu atât mai puțin, cu cât îl spun mai des și oamenii din satele care aveau alt cuvânt. Cine răspunde numai cu cuvinte literare primește răspunsul cinstit: harta nu are după ce să-l așeze.
Orașele. Cele mai multe puncte ale atlasului sunt sate. Cât de bine sunt găsiți cei crescuți la oraș nu s-a măsurat; cine vorbește limba literară dă puține indicii.
Punctele lăsate deoparte. Atlasul are și răspunsuri în maghiară, în germana sașilor, în sârbă, în bulgară și în ucraineană. Punctele anchetate pentru aceste limbi și patru puncte ale lui Pop cu vorbitori bilingvi sunt lăsate deoparte în întregime, cu tot cu răspunsurile lor în română.
Toate hărțile
Cum se spunea, întrebare cu întrebare#
Alege un lucru și vezi cuvintele lui, sat cu sat. Atinge un sat ca să citești ce a răspuns.
Familie, trup, înmormântare (Basarabia inclusiv)
Casă, câmp, bucătărie, animale (fără Basarabia)