Iazuri de decantare · România
Cele 152 de iazuri de decantare ale României: unde sunt, ce sate au sub ele și ce notă de risc au primit
În dimineața zilei de 30 octombrie 1971, digul iazului de decantare al minei de aur de la Certej, în Hunedoara, a cedat. Circa 300.000 de metri cubi de steril au coborât pe vale peste blocurile și casele din comuna Certeju de Sus. Bilanțul oficial a fost de 89 de morți.
În 2020, inventarul european al iazurilor din bazinul Dunării număra în România 152 de iazuri de decantare: steril de la mine, cenușă de termocentrală, nămol roșu, nămol și reziduuri petroliere, circa 469 de milioane de metri cubi în total. 1.754 dintre cele 13.411 sate și orașe din România au unul la mai puțin de 10 km.
Inventarul dă fiecărui iaz o notă după starea lui: 0 dacă a fost ecologizat, 1 dacă e închis, 3 dacă e părăsit sau în funcțiune. Iazul Tăuții de Sus de lângă Baia Mare și iazurile de la Teliuc au primit 0. În martie 2020, anul raportului, o hotărâre a Guvernului finanța lucrările de închidere a acestor iazuri, „rămase de executat”. Termenele sunt acum sfârșitul lui 2027 la Tăuții de Sus și sfârșitul lui 2028 la Teliuc și Certej.
#Ce iaz de decantare e lângă localitatea ta?
Scrie numele satului sau al orașului. Pagina arată cel mai apropiat iaz, dacă localitatea e pe valea de sub el, cât steril ține și ce notă a primit. Poți alege și direct pe hartă: un clic pe un cerc deschide iazul, un clic în altă parte alege localitatea din acel loc.
13.411 sate și orașe, cu comuna și județul lor.
Toate cele 152 de iazuri din inventar, după coordonatele hărții publicate odată cu raportul.
Dacă vezi apă tulbure sau nămol ieșind de sub digul unui iaz, ori o surpare a digului, sună la 112.
#Ce notă au primit iazurile minelor pe care statul le numește abandonate?
Raportul UBA TEXTE 185/2020, scris de experți ai Comisiei Internaționale pentru Protecția Dunării (ICPDR) și ai Agenției germane de mediu, are un indice de risc pentru fiecare iaz. Una dintre componente e starea lui (tabelul 4 din raport): 0 pentru un iaz ecologizat, 1 pentru unul închis, 3 pentru unul părăsit sau în funcțiune. Metoda explică diferența: iazurile închise „ar putea încă să nu aibă măsurile de siguranță necesare”, iar cele părăsite pot fi la fel de periculoase ca cele active, fiindcă nu le mai supraveghează nimeni.
În toate cele 343 de iazuri din bazin, niciunul nu a primit nota 1. România are 125 de iazuri cu 0 și 27 cu 3. Niciun iaz nu a primit nota separată pentru „închis”, iar raportul nu spune de ce; spune doar că multe dintre iazurile inactive erau „deja ecologizate sau în curs de ecologizare”. Pentru România, raportul spune că datele au fost „revizuite și aprobate de experți naționali”; nu spune ce a însemnat 0 pentru fiecare iaz. Pentru câteva iazuri, documentele statului român spun limpede că nu au fost închise.
Ce spun documentele statului român
Închiderea definitivă a minelor Baia Sprie, Certej și Teliuc a fost aprobată prin HG 644/2007. Lucrările la iazurile lor au primit bani prin HG 1034/2010, apoi prin HG 181/2020 din 10 martie 2020, care aloca bani pentru lucrările de închidere „demarate” prin HG 1034/2010 și „rămase de executat”. În noiembrie 2025, HG 953/2025 a mutat termenul la sfârșitul lui 2027 pentru Tăuții de Sus și la sfârșitul lui 2028 pentru Certej și Teliuc. Anexa ei dă anul în care activitatea a încetat: 2006 la Tăuții de Sus și Certej, 2005 la Teliuc.
„… punerea în siguranţă şi ecologizarea iazurilor de decantare aferente unor perimetre miniere abandonate de peste trei decenii: Mina Certej – iazurile Valea Mireşului şi Valea Mealu […], Mina Teliuc – iazurile nr. 1, 2 şi 3 […] şi Mina Baia Sprie – iazul Tăuţii de Sus […].”
Comunicatul ministerelor Economiei și Mediului, 14 noiembrie 2025. „Peste trei decenii” e expresia comunicatului; anexa hotărârii dă 2005–2006.
Pe harta inventarului, punctele acestor iazuri au nota de stare 0, cu o excepție: iazul de la Certej al cărui dig a cedat în 1971 are nota 3. Hotărârea nu spune dacă acesta e Valea Mireșului sau Valea Mealu.
| Iazul | Cod | Volum | Nota | Ce arată imaginile din satelit |
|---|---|---|---|---|
| iazul Tăuții de Sus | RO35 | 6,0 milioane m³ | 0 | Plajă de steril dezgolită, cu rigole de eroziune; jumătatea de nord înierbată. Fără lucrări vizibile (mai 2024). |
| un iaz al minei Teliuc | RO11 | 5,1 milioane m³ | 0 | Două depozite plate de steril, separate de un dig; cel de sud dezgolit, cel de nord pe jumătate înierbat (sept. 2020). |
| un iaz al minei Teliuc | RO12 | 4,2 milioane m³ | 0 | Același dig ca RO11, la 9 m: al doilea dintre cele două depozite. |
| un iaz al minei Teliuc | RO62 | 7,6 milioane m³ | 0 | Depozit oval, acoperit de arbuști și copaci tineri, la marginea Hunedoarei (sept. 2020). |
| celălalt iaz al minei Certej | RO7 | 1,2 milioane m³ | 0 | Apă în două brațe, plajă parțial colonizată de vegetație, pădure de jur împrejur (iunie 2021). |
| iazul de la Certej al cărui dig a cedat în 1971 | RO5 | 5,8 milioane m³ | 3 | Aici a cedat digul în 1971. Steril dezgolit, brăzdat de ravene pe fața dinspre sat; partea de nord-est împădurită (iunie 2021). |
Lângă Teliuc, inventarul mai are două coduri cu nota 0, RO59 și RO60. Punctul lui RO59 cade în pădure, la poalele depozitului RO62, și are exact același volum, deci pare o dublură; punctul lui RO60 cade într-o carieră de dolomită activă. Niciunul nu e numit aici.
#Cum s-ar schimba clasamentul dacă iazurile ar fi notate ca închise
Indicele de risc al raportului adună nota de pericol a iazului (cât ține, cât de toxic e, starea lui, seismul, inundațiile, digul) cu nota pentru oamenii și apele de sub el. Cu nota 0, iazul Tăuții de Sus e pe locul 25 din 343. Cu nota 1, cea pentru un iaz închis, ar urca pe locul 9, printre primele zece. Cu nota 3, cea pentru un iaz părăsit, ar fi pe locul 1 în tot bazinul Dunării.
Calculul e al acestei pagini: aceeași formulă și aceleași date, cu nota de stare schimbată după tabelul 4 doar pentru acest iaz, toate celelalte note rămânând la fel. Nu e un clasament oficial; arată cât de mult contează o singură notă.
#Iazurile cu cei mai mulți oameni în zona de risc
Raportul numără oamenii din localitățile de pe vale, până la 10 km de iaz, și îi pune în trepte. 33 de iazuri din România au, după inventar, cel puțin 10.000 de oameni în zona lor de risc; 10 dintre ele, cel puțin 100.000. Din cele 33, 30 au nota de stare 0. Zonele se suprapun, așa că treptele nu se pot aduna într-un total de oameni.
| Iazul | Ce ține | Volum | Oameni în zona de 10 km | Nota de stare |
|---|---|---|---|---|
| Iazul de lângă Dudu Chiajna, jud. Ilfov · RO94 | nămol | 955 de mii m³ | cel puțin 100.000 de oameni | 3 |
| Iazul Tăuții de Sus Baia Sprie, jud. Maramureș · RO35 | steril de la preparare, sub formă de șlam | 6,0 milioane m³ | cel puțin 100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Șoimuș Șoimuș, jud. Hunedoara · RO9 | steril de la preparare, sub formă de șlam | 4,0 milioane m³ | cel puțin 100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Dudu Chiajna, jud. Ilfov · RO93 | nămol | 151 de mii m³ | cel puțin 100.000 de oameni | 3 |
| Iazul de lângă Dudu Chiajna, jud. Ilfov · RO92 | nămol | 135 de mii m³ | cel puțin 100.000 de oameni | 3 |
| Iazul de lângă Șotânga Șotânga, jud. Dâmbovița · RO110 | cenușă de termocentrală | 3,5 milioane m³ | cel puțin 100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Colanu Ulmi, jud. Dâmbovița · RO86 | steril de la preparare, sub formă de șlam | 32 de mii m³ | cel puțin 100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Doicești Doicești, jud. Dâmbovița · RO109 | cenușă de termocentrală | 1,2 milioane m³ | cel puțin 100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Petrila Petrila, jud. Hunedoara · RO51 | cenușă de termocentrală | 813 mii m³ | cel puțin 100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Teliucu Inferior Teliucu Inferior, jud. Hunedoara · RO60 · punctul din hartă nu cade pe un iaz | steril de la preparare, sub formă de șlam | 8,1 milioane m³ | cel puțin 100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Țărățel Brad, jud. Hunedoara · RO10 | steril de la preparare, sub formă de șlam | 11 milioane m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Fundu Moldovei Fundu Moldovei, jud. Suceava · RO147 | steril de la preparare, sub formă de șlam | 912 mii m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Bocșa Bocșa, jud. Caraș-Severin · RO25 | alt material (inventarul nu spune care) | 1,7 milioane m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Ostra Ostra, jud. Suceava · RO145 | steril de la preparare, sub formă de șlam | 501 mii m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Fânațe Câmpani, jud. Bihor · RO47 | steril de la preparare, sub formă de șlam | 2,7 milioane m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Suseni Zlatna, jud. Alba · RO15 | steril de la preparare, sub formă de șlam | 1,7 milioane m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Doman Reșița, jud. Caraș-Severin · RO40 | steril de la preparare, sub formă de șlam | 158 de mii m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Bălan Bălan, jud. Harghita · RO3 | steril de la preparare, sub formă de șlam | 11 milioane m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Cavnic Cavnic, jud. Maramureș · RO38 | steril de la preparare, sub formă de șlam | 603 mii m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Teiș Șotânga, jud. Dâmbovița · RO112 | cenușă de termocentrală | 4,5 milioane m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Șotânga Șotânga, jud. Dâmbovița · RO111 | cenușă de termocentrală | 4,0 milioane m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Băile Borșa Borșa, jud. Maramureș · RO135 | alt material (inventarul nu spune care) | 2,3 milioane m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Băile Borșa Borșa, jud. Maramureș · RO137 | alt material (inventarul nu spune care) | 2,3 milioane m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Teliucu Inferior Teliucu Inferior, jud. Hunedoara · RO59 · punctul din hartă nu cade pe un iaz | steril de la preparare, sub formă de șlam | 7,6 milioane m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Un iaz al minei Teliuc Teliucu Inferior, jud. Hunedoara · RO62 | steril de la preparare, sub formă de șlam | 7,6 milioane m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Băile Borșa Borșa, jud. Maramureș · RO136 | alt material (inventarul nu spune care) | 617 mii m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Un iaz al minei Teliuc Teliucu Inferior, jud. Hunedoara · RO11 | steril de la preparare, sub formă de șlam | 5,1 milioane m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Un iaz al minei Teliuc Teliucu Inferior, jud. Hunedoara · RO12 | steril de la preparare, sub formă de șlam | 4,2 milioane m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Jiu-Paroșeni Vulcan, jud. Hunedoara · RO90 | cenușă de termocentrală | 1,2 milioane m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Aghireș Meseșenii de Jos, jud. Sălaj · RO82 | alt material (inventarul nu spune care) | 6,8 milioane m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Ocna Dejului Dej, jud. Cluj · RO66 | alt material (inventarul nu spune care) | 302 mii m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Aghireș Meseșenii de Jos, jud. Sălaj · RO83 | alt material (inventarul nu spune care) | 3,0 milioane m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
| Iazul de lângă Aghireș Meseșenii de Jos, jud. Sălaj · RO81 | alt material (inventarul nu spune care) | 1,2 milioane m³ | 10.000–100.000 de oameni | 0 |
35 de iazuri au o notă pe care metoda nu o are
Tabelul 8 al metodei notează oamenii din zona de risc de la 2 (sub 100) la 6 (cel puțin 100.000). 35 de iazuri din România au totuși nota 1, care nu e în tabel. Raportul nu explică ce înseamnă. Printre ele sunt două iazuri pe care OpenStreetMap le numește Aurul, lângă Baia Mare.
Pentru 20 dintre aceste 35 de iazuri, relieful e destul de înclinat ca traseul de scurgere să poată fi modelat. Lângă traseele a 18 dintre ele locuiesc oameni, la mai puțin de 500 m. E o întrebare pentru autorii inventarului: ce înseamnă nota 1 acolo unde, pe vale, există sate?
#De unde vin datele și ce nu se știe
Iazurile. Anexa F a raportului UBA TEXTE 185/2020 dă notele fiecărui iaz sub coduri anonime (RO1–RO152). Raportul trimite la o hartă Google publică; exportul ei dă coordonatele și toate componentele notei pentru toate cele 343 de iazuri. Notele din hartă și din anexă sunt identice pentru toate cele 152 de iazuri din România. Volumul vine din nota de capacitate (logaritmul volumului). Inventarul e din 2020; nu s-a găsit o versiune publicată mai nouă cu note pe iaz.
Numele. Inventarul nu dă nume. Iazurile numite pe această pagină au fost verificate pe imagini din satelit și pe OpenStreetMap la punctul din hartă. Celelalte apar după cea mai apropiată localitate.
Valea. De la punctul fiecărui iaz (sau de la piciorul digului, pentru iazurile numite), traseul de scurgere modelat urmează panta cea mai mare pe modelul de relief Copernicus (30 m, mediat la circa 60 m), după umplerea gropilor, pe 10 km. O localitate e „pe vale” dacă are locuitori (GHSL 2020) la cel mult 500 m de traseu și cel mult 15 m mai sus decât el. Modelul cuprinde clădiri și păduri, așa că pe teren plat nu arată direcția: unde terenul coboară mai puțin de 25 m în 10 km, direcția rămâne necunoscută și cardul dă doar distanța. Așa sunt 21 din cele 152 de iazuri; la alte două, imaginile din satelit și modelul nu se potrivesc (Certej), iar două puncte nu cad pe un iaz (Teliuc), așa că nici acolo valea nu e desenată. Traseul e un model al scurgerii apei: clădirile, pădurile și o șa umplută îl pot devia, și nu arată cât de departe ar ajunge sterilul la o rupere. O localitate care nu apare pe traseu nu e, prin asta, ferită.
Localitățile. 13.411 sate și orașe din OpenStreetMap, cu comuna și județul după contururile geo-spatial.org. Distanțele sunt în linie dreaptă.
Digurile. Nota de stare descrie cum e administrat iazul, nu cât de solid e digul. Despre diguri, inventarul nu are date: nota de dig e 1, „≤1,5 sau nedisponibil”, la toate cele 343 de iazuri din bazin. Nici numărul de oameni din zona de risc nu e un număr de oameni în pericol. Inventarul cuprinde și iazuri care nu sunt de la mine: cenușă, nămol roșu, nămol, reziduuri petroliere. Un curs de instruire al Ministerului Mediului numără alte iazuri (109 iazuri miniere); cele două liste nu acoperă același lucru.
Curtea de Justiție a UE. În cauza C-104/15 din 21 iulie 2016, Curtea a constatat că România nu a luat măsurile adecvate pentru a preveni ridicarea prafului de pe iazul Boșneag-extindere de la Moldova Nouă, despre care Curtea notează că, la fel ca iazul Tăușani, „nu au fost închise”; depozitarea încetase la sfârșitul lui 2006. Comisia a închis dosarul în aprilie 2020.
Surse
- UBA TEXTE 185/2020, Safety of the Tailings Management Facilities in the Danube River Basin (tabelele 4, 7, 8; anexa F; lista accidentelor)
- Harta publică a inventarului
- HG 181/2020 · HG 953/2025 (Monitorul Oficial nr. 1051 din 14.11.2025) · HG 644/2007
- Comunicatul MEDAT și MMAP, 14 noiembrie 2025
- CJUE, C-104/15, Comisia/România
- SAFETY4TMF, modulul I (Ministerul Mediului, 2026)
- TVR Info despre Certej, 1971
- Copernicus DEM GLO-30 · GHSL GHS-POP 2020 · OpenStreetMap · geo-spatial.org