Insula latină

Capitolul

106 – 271

Provincia

Dacia, din 106

Părăsită

271, sub Aurelian

Distanța

Roma–București, 1.137 km

Traian a purtat două războaie pentru Dacia, în 101–102 și 105–106, și a făcut-o provincie în 106. Coloniștii au venit din Thracia, Moesia, Macedonia, Galia și Siria — iar latina adusă de ei a rămas mult după plecarea administrației.

Provincia a ținut aproape 170 de ani. În jurul lui 271 Aurelian a sfințit abandonarea definitivă a Daciei și s-a retras dincolo de Dunăre, întemeind la sud o nouă Dacia Aureliana, cu capitala la Serdica — Sofia de azi. La nord de fluviu, latina s-a vorbit mai departe, ruptă de Roma.

Ruptă e cuvântul: romana răsăriteană s-a despărțit de cea apuseană între secolele al V-lea și al VIII-lea, iar româna a crescut singură — o insulă latină la 1.137 de kilometri de Roma, cum arată arcul de pe hartă.

Dacia Traiana was a Roman province for nearly 170 years, until the reigns of Gallienus and Aurelian when it was abandoned (c. 271 CE).

World History Encyclopedia, „Dacia”

Între timp Între timp la sud de Dunăre: noua Dacia Aureliana, cu capitala la Serdica — Sofia de azi.

Capitolul

587 – 1582

Primul strigăt

587 — „torna, fratre”

Primul datat

1521 — Neacșu

Primul tipărit

1561 — Coresi

În 587, în campania împotriva avarilor și slavilor, un ostaș a strigat „torna, torna, fratre!” — întoarce-te, întoarce-te, frate — în limba lui maternă. Theophylact Simocatta și Theophanes au consemnat-o: prima urmă scrisă a romanității balcanice.

Apoi hârtia. Psaltirea Hurmuzaki, datată 1491–1504 după filigran, e cel mai vechi scris în română — o copie bilingvă. Cel mai vechi document datat precis e o scrisoare de negustor: la sfârșitul lui iunie 1521 Neacșu din Câmpulung îi scria cu chirilice judelui Brașovului că turcii au ieșit din Sofia și au pornit în sus pe Dunăre. Scrisoarea numește până și „Țara Rumânească”.

A urmat tiparul: Evangheliarul de la Sibiu din 1551–1553, apoi Tetraevanghelul lui Coresi la Brașov în 1561 — prima ediție cu Evanghelia doar în română — și Palia de la Orăștie în 1582, primele cărți ale Vechiului Testament, traduse de pastori calvini ardeleni.

I pak dau știre domniie tale za lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eșit den Sofiia…

Scrisoarea lui Neacșu, Câmpulung, sfârșitul lui iunie 1521

Între timp Între timp la Brașov: scrisoarea a stat în arhiva orașului din iunie 1521 până în septembrie 1916.

Capitolul

1561 – 1780

Articolul

enclitic — omul

Infinitivul

înlocuit cu să

Gramatica

1780, Viena

Româna e limba romanică ce și-a lipit articolul la coada substantivului: omul — articole „usually attached to the end of the noun as enclitics”, formate, ca în celelalte limbi romanice, din pronume demonstrative latinești. Împarte șmecheria cu albaneza, bulgara și macedoneana: uniunea lingvistică balcanică.

Infinitivul a pățit cam la fel: româna zice vreau să cânt, cu conjunctivul acolo unde latina avea infinitiv. Viitorul se face cu a vrea; genitivul și dativul s-au contopit; împrumuturile slave s-au adunat teanc. Oase vechi, încheieturi noi.

Iar oasele vechi sunt reale: cazuri acolo unde franceza nu mai are niciunul, un gen neutru, un vocativ în -e — frate! Prima gramatică ce le-a descris pe toate, Elementa linguae daco-romanae a lui Micu și Șincai, a ieșit de sub teascuri la Colegiul Sfânta Barbara din Viena în 1780 și a împins alfabetul latin.

The definite articles are usually attached to the end of the noun as enclitics.

rezumatul însuși al gramaticilor

Între timp Între timp la Viena: Șincai co-semnează memoriul Supplex Libellus Valachorum din 1791.

Capitolul

1860 – 2023

Alfabetul

latin, 1860/1862

Atlasul

Weigand, 1908

Vorbitorii

22 de milioane

Româna s-a scris cu chirilice până târziu în secolul al XIX-lea: alfabetele de tranziție au amestecat litere latine între 1830 și 1860, iar alfabetul latin a devenit oficial în Țara Românească și Transilvania în 1860, în Moldova în 1862. Cel mai vechi scris cu litere latine e mai vechi — un text ardelenesc de la sfârșitul secolului al XVI-lea, cu ortografie maghiară.

Apoi a venit topograful. Linguistischer Atlas des dacorumänischen Sprachgebietes al lui Gustav Weigand, Leipzig 1908 — unele cataloage spun 1909 — a fost primul atlas lingvistic de felul lui în romanistică, cartografiind subdialectele pe care stratul de dialecte de mai sus le redesenează schematic. Patru dialecte coboară din despărțirea românei comune, înainte de secolul al X-lea: dacoromâna, aromâna și meglenoromâna la sud de linia Jireček și istroromâna — cel mult 2.000 de vorbitori rămași în Istria.

Azi româna e oficială în România și Moldova și e vorbită de 22 de milioane de oameni ca limbă maternă. Curtea Constituțională a Moldovei a decis în decembrie 2013 că limba de stat e româna; Parlamentul a scris-o în toate legile la 16 martie 2023, promulgat la 22 martie.

In total, it is spoken by 22 million people as a first language.

„Romanian language”, după Ethnologue 2024

Între timp Între timp în Moldova: la recensământul din 2024, 33,2% și-au declarat româna limbă uzuală.