ZEI, DICTATORI ȘI NUMERE CARE MINT

De ce trăiești după calendarul a doi dictatori morți?

Iulie e Iulius Caesar. August e Augustus. Restul lunilor ascund doi zei, un ritual de curățire, trei etimologii disputate și patru numere care mint: septembrie înseamnă „a șaptea”, dar e a noua.

Pe scurt: Roma și-a numit lunile după zei și oameni, apoi a mutat începutul anului din martie în ianuarie fără să renumeroteze lunile. Așa au rămas numerele blocate pe scaunele greșite — și așa trăiești tu, azi, după calendarul a doi dictatori morți.

Începe cu zeii

VII PE SCAUNUL 9: septembrie numără de la martie, nu de la ianuarie
445 DE ZILE: a numărat anul 46 î.Hr., ca să ajungă calendarul soarele din urmă
12 DIN 12: luni redenumite de Commodus; niciuna n-a supraviețuit

Denar cu portretul lui Iulius Caesar, omul din iulie. Foto: ANS, Wikimedia Commons, CC0

Anul tău, pe latinește:

ianuarie IANVARIVS
februarie FEBRVARIUS
martie MARTIVS
aprilie APRILIS
mai MAIVS
iunie IVNIVS
iulie IVLIVS ← QVINTILIS
august AVGVSTVS ← SEXTILIS
septembrie SEPTEMBER · VII
octombrie OCTOBER · VIII
noiembrie NOVEMBER · IX
decembrie DECEMBER · X

Trei luni vechi

Zeii și ritualul

Trei luni își spun povestea fără dispute: un zeu cu două fețe, un zeu al războiului și un ritual de curățire.

ianuarie ← Ianus

Zeul ușilor și al începuturilor, cu două fețe: una spre anul care vine, una spre cel care pleacă. Moneda de mai jos îi arată ambele fețe dintr-o privire.

As republican cu Ianus bifrons, zeul cu două fețe al lui ianuarie. Foto: West Yorkshire Archaeology Advisory Service, Amy Downes, Wikimedia Commons, CC BY 2.0

martie ← Marte

Zeul războiului. Anul începea în martie, când războiul se relua după iarnă — de aceea numerele lunilor se socotesc tot de acolo.

februarie ← februa

Februarie vine dintr-un ritual: februa, mijloacele de curățire de la mijlocul lunii, în preajma Lupercaliilor din 15 februarie. Ovid scrie limpede: „Februa Romani dixere piamina patres”. O teorie minoritară invocă un zeu Februus; Varro, Festus și Censorinus țin cu ritualul.

Trei etimologii nesigure

Cele trei luni disputate

Pentru aprilie, mai și iunie, însuși Ovid propune câte două explicații și nu se hotărăște. Această pagină nu alege în locul lui: arată ambele teorii.

aprilie

DISPUTAT

Teoria întâi

Afrodita — alegerea lui Ovid (Fastele, cartea 4): luna zeiței născute din spuma mării.

Teoria a doua

aperire, „a deschide” — părerea obișnuită, după Verrius Flaccus: luna în care se deschide pământul.

mai

DISPUTAT

Teoria întâi

Maia — mama lui Mercur.

Teoria a doua

maiores, „cei vârstnici” — Ovid, Fastele 6.88: luna bătrânilor, în oglindă cu iunie, luna tinerilor.

iunie

DISPUTAT

Teoria întâi

Iunona — regina zeilor.

Teoria a doua

iuniores, „cei tineri” — perechea lui maiores din aceeași carte a Fastelor.

Niciuna din cele trei nu are un câștigător. Incertitudinea e documentată, nu e o scăpare.

Două luni redenumite

Cei doi dictatori

Quintilis și Sextilis — „a cincea” și „a șasea” — și-au pierdut numerele în favoarea a doi oameni.

iulie

Quintilis → Iulius, 44 î.Hr.

Quintilis a devenit Iulius după asasinarea lui Caesar: era luna nașterii lui. Redenumirea a venit la un an după reforma calendarului care îi poartă numele.

Denar din 44 î.Hr., anul asasinării și al redenumirii lui Quintilis. Foto: CNG, Wikimedia Commons, CC BY-SA 2.5

august

Sextilis → Augustus, 8 î.Hr.

Sextilis a devenit Augustus prin decret al senatului: prea multe victorii ale lui Augustus cădeau în luna aceasta — primul consulat, triplul triumf, căderea Alexandriei. Textul decretului s-a păstrat la Macrobius, Saturnaliile 1.12.

Aureus cu Augustus, bătut la Lugdunum. Foto: CNG, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0

Redenumirea lui august a venit la 37 de ani după ce luna primise 31 de zile. Ordinea contează: e dovada că legenda furtului din februarie e falsă.

Redenumirile care n-au ținut

Cimitirul redenumirilor

Alți împărați au încercat același truc. Niciun nume n-a supraviețuit celui care l-a impus.

Caligula, 37 d.Hr.
- septembrie → Germanicus
Nero, 65 d.Hr.
- aprilie → Neroneus
- mai → Claudius
- iunie → Germanicus
Denar cu Nero, autorul a trei redenumiri dintr-un foc. Foto: Royal Institution of Cornwall, Anna Tyacke, Wikimedia Commons, CC BY-SA 2.0
Domițian, 84 d.Hr.
- septembrie → Germanicus
- octombrie → Domitianus

Șase redenumiri de împărați, plus douăsprezece ale lui Commodus. Scorul supraviețuirii: zero.

Patru numere pe scaune greșite

Numerele care mint

Septembrie vine de la septem, șapte. E a noua. Nu e o greșeală de socoteală: anul începea în martie, iar când ianuarie și februarie au trecut în față, nimeni n-a renumerotat lunile.

Patru fosile: numele au rămas, scaunele s-au mutat.
septembrie	septem, șapte	VII	7 → 9
octombrie	octo, opt	VIII	8 → 10
noiembrie	novem, nouă	IX	9 → 11
decembrie	decem, zece	X	10 → 12

Formele românești septembrie–decembrie sunt reîmprumuturi culte din secolul XIX, după latină; forme mai vechi ca decemvrie, venite prin greaca bizantină, sună azi arhaic, nu greșit.

Mașina anului

Alege un an și privește cum se reașază lunile: numele, lungimile, pozițiile. Numărul roman e numele lunii; numărul arab e scaunul pe care stă.

Anul arătat

Toți cei șase ani, pe scurt

~753 î.Hr. — Romulus: 10 luni TRADIȚIE
Luna	Zile	№	scaunul
Martius	31	—	1
Aprilis	30	—	2
Maius	31	—	3
Iunius	30	—	4
Quintilis	31	—	5
Sextilis	30	—	6
September	30	VII	7
October	31	VIII	8
November	30	IX	9
December	30	X	10

Total: 304 zile. Zece luni, 304 zile, anul începe în martie. Septembrie e a șaptea pe bune — numerele spun adevărul, deocamdată.

~700 î.Hr. — Numa: 12 luni TRADIȚIE
Luna	Zile	№	scaunul
Ianuarius	29	—	1
Februarius	28	—	2
Martius	31	—	3
Aprilis	29	—	4
Maius	31	—	5
Iunius	29	—	6
Quintilis	31	—	7
Sextilis	29	—	8
September	29	VII	9
October	31	VIII	10
November	29	IX	11
December	29	X	12

Total: 355 zile. Tradiția îi pune lui Numa două luni noi, ianuarie și februarie, în față. Septembrie alunecă pe scaunul nouă și nu se mai întoarce.

46 î.Hr. — Anul confuziei DOCUMENTAT
Luna	Zile	№	scaunul
Ianuarius	29	—	1
Februarius	28	—	2
Martius	31	—	3
Aprilis	29	—	4
Maius	31	—	5
Iunius	29	—	6
Quintilis	31	—	7
Sextilis	29	—	8
September	29	VII	9
October	31	VIII	10
November	29	IX	11
December	29	X	12
Mercedonius lună în plus	23	—	—
Intercalaris I lună în plus	33	—	—
Intercalaris II lună în plus	34	—	—

Total: 445 zile. 355 + Mercedonius 23 + 33 + 34 = 445. Trei luni în plus, lipite în an ca să ajungă calendarul soarele din urmă.

45 î.Hr. — Anul iulian DOCUMENTAT
Luna	Zile	№	scaunul
Ianuarius	31	—	1
Februarius	28	—	2
Martius	31	—	3
Aprilis	30	—	4
Maius	31	—	5
Iunius	30	—	6
Quintilis	31	—	7
Sextilis	31	—	8
September	30	VII	9
October	31	VIII	10
November	30	IX	11
December	31	X	12

Total: 365 zile. De la 1 ianuarie 45 î.Hr.: februarie 28, august 31 — lungimile pe care le știi. Numele, încă vechi: Quintilis, Sextilis.

8 î.Hr. — Augustus DOCUMENTAT
Luna	Zile	№	scaunul
Ianuarius	31	—	1
Februarius	28	—	2
Martius	31	—	3
Aprilis	30	—	4
Maius	31	—	5
Iunius	30	—	6
Iulius	31	—	7
Augustus	31	—	8
September	30	VII	9
October	31	VIII	10
November	30	IX	11
December	31	X	12

Total: 365 zile. Sextilis devine Augustus. Lungimile nu se mișcă: august avea 31 de zile de 37 de ani.

azi — Azi DOCUMENTAT
Luna	Zile	№	scaunul
ianuarie	31	—	1
februarie	28	—	2
martie	31	—	3
aprilie	30	—	4
mai	31	—	5
iunie	30	—	6
iulie	31	—	7
august	31	—	8
septembrie	30	VII	9
octombrie	31	VIII	10
noiembrie	30	IX	11
decembrie	31	X	12

Total: 365 zile. Lunile tale, azi. VII stă pe scaunul 9 de peste două mii de ani.

Un an de 445 de zile

Balamaua: 46 î.Hr.

Înainte să îndrepte calendarul, Caesar a trebuit să plătească datoria veche: anul 46 î.Hr. a ținut 445 de zile, cel mai lung an din istorie.

355: anul obișnuit
23: Mercedonius
33 + 34: două luni între noiembrie și decembrie
445: total

Socoteala îi aparține lui Sosigenes, astronomul reformei. Sursele antice rotunjesc pe alocuri; 445 e numărul la care s-a oprit consensul modern.

De la 1 ianuarie 45 î.Hr. a început anul iulian: 365 de zile, cu bisect la fiecare patru ani.

Fasti Antiates, fragment de calendar roman din piatră: lunile, săpate înainte de reformă. Foto: Juliana Bastos Marques, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0

Vecinii care n-au luat nume romane

Oglinda slavă

Patru vecini slavi își numesc lunile după natură, nu după zei și împărați: teiul, secera, frunzele care cad. Doar că nu cad toți în aceeași lună.

Lunile în română și la patru vecini slavi. Fiecare coloană trimite la lista completă.
№	română	poloneză	cehă	ucraineană	croată
1	ianuarie	styczeń	leden	січень	siječanj
2	februarie	luty	únor	лютий	veljača
3	martie	marzec	březen	березень	ožujak
4	aprilie	kwiecień	duben	квітень	travanj
5	mai	maj	květen	травень	svibanj
6	iunie	czerwiec	červen	червень	lipanj
7	iulie	lipiec	červenec	липень	srpanj
8	august	sierpień	srpen	серпень	kolovoz
9	septembrie	wrzesień	září	вересень	rujan
10	octombrie	październik	říjen	жовтень	listopad
11	noiembrie	listopad	listopad	листопад	studeni
12	decembrie	grudzień	prosinec	грудень	prosinac

lipiec e iulie în poloneză, dar lipanj e iunie în croată — ambele de la lipa, „tei”.
listopad e noiembrie în poloneză, cehă și ucraineană, dar octombrie în croată — de la frunzele care cad.
sierpień e august în poloneză, dar srpanj e iulie în croată — de la seceră.

Nu toate numele slave vin din natură: marzec și maj poloneze păstrează rădăcini latine.

Și nu toți slavii: rusa, bulgara și sârba folosesc nume latinești, ca româna.

Tei înflorit: lipa din spatele lui lipiec și lipanj. Foto: Gmihail at Serbian Wikipedia, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0 RS

Frunze care cad: listopad, în trei limbi noiembrie, în croată octombrie. Foto: ImagePerson, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

Patru povești greșite

Mituri

Patru lucruri auzite despre luni. Trei sunt false, unul e o neînțelegere.

„August a furat o zi din februarie.”

Fals.

Povestea apare abia în secolul XIII, la Sacrobosco, și n-are niciun temei: februarie avea 28 de zile din 45 î.Hr., iar august avea 31 din aceeași reformă — cu 37 de ani înainte să se numească Augustus. Toate dovezile de epocă, inclusiv datele duble cu calendarul alexandrin, îl contrazic pe Sacrobosco.

„Septembrie era a șaptea, deci romanii nu știau să numere.”

Neînțelegere.

Romanii numărau bine: anul lor începea în martie, iar septembrie era într-adevăr a șaptea. Numerele de azi sunt fosile, nu greșeli.

„Toți slavii își numesc lunile după natură.”

Fals.

Doar unii: polonezii, cehii, ucrainenii și croații din tabelul de mai sus. Rușii, bulgarii și sârbii folosesc nume latinești.

„Toate lunile vin de la zei.”

Fals.

Doar două sigur — ianuarie și martie — plus trei disputate. Restul: doi dictatori, patru numere și un ritual de curățire.

Cinci cărți

Cine ți-a numit luna?

Cinci luni, cinci răspunsuri. Ultima carte e capcană: răspunsul corect e „nu se știe sigur”.

Răspunsurile corecte sunt arătate sub fiecare întrebare.

1
martie
Cine a numit martie?
2
februarie
Cine a numit februarie?
3
august
Cine a numit august?
4
octombrie
Ce înseamnă octombrie?
5
aprilie
Cine a numit aprilie?

Scor: 0 din 5

Un salto în 1919

Numele au rămas, zilele au sărit: un decret din martie 1919 a șters 13 zile din aprilie — 1 aprilie stil vechi a devenit 14 aprilie stil nou. Toată povestea, cu convertor și zilele lipsă, e la calendarul-1919. Vezi calendarul-1919

Surse

Anticii întâi, apoi dicționarele și calendarele. Fiecare afirmație cu risc trimite la sursa ei.

Antici și izvoare

Dicționare și calendare

Lunile slave

Litere: Fraunces, Newsreader și Atkinson Hyperlegible, sub licența SIL Open Font.

ianuarie ← Ianus

martie ← Marte

februarie ← februa

aprilie

Teoria întâi

Teoria a doua

mai

Teoria întâi

Teoria a doua

iunie

Teoria întâi

Teoria a doua

iulie

august

Caligula, 37 d.Hr.

Nero, 65 d.Hr.

Domițian, 84 d.Hr.

Mașina anului

Toți cei șase ani, pe scurt

martie

februarie

august

octombrie

aprilie

Antici și izvoare

Dicționare și calendare

Lunile slave