mariuscomper.ukEnglish

UN DICTATOR, UN ÎMPĂRAT ȘI NUMERE CARE MINT

De ce trăiești după calendarul unui dictator mort și al unui împărat mort?

Iulie e Iulius Caesar. August e Augustus. Restul lunilor ascund doi zei, un ritual de curățire, trei etimologii disputate și patru numere care mint: septembrie înseamnă „a șaptea”, dar e a noua.

Pe scurt: Roma și-a numit lunile după zei și oameni, apoi a mutat începutul anului din martie în ianuarie fără să renumeroteze lunile. Așa au rămas numerele blocate pe scaunele greșite — și așa trăiești tu, azi, după calendarul unui dictator mort și al unui împărat mort: Caesar a fost dictator, iar Augustus a refuzat dictatura când i s-a oferit.

Începe cu zeii

VII PE SCAUNUL 9
septembrie numără de la martie, nu de la ianuarie
445 DE ZILE
a numărat anul 46 î.Hr., ca să ajungă calendarul soarele din urmă
12 DIN 12
luni redenumite de Commodus; niciuna n-a supraviețuit
Denar cu portretul lui Iulius Caesar
Denar cu portretul lui Iulius Caesar, omul din iulie. Foto: ANS, Wikimedia Commons, CC0

Anul tău, pe latinește:

  • ianuarie IANVARIVS
  • februarie FEBRVARIUS
  • martie MARTIVS
  • aprilie APRILIS
  • mai MAIVS
  • iunie IVNIVS
  • iulie IVLIVS ← QVINTILIS
  • august AVGVSTVS ← SEXTILIS
  • septembrie SEPTEMBER · VII
  • octombrie OCTOBER · VIII
  • noiembrie NOVEMBER · IX
  • decembrie DECEMBER · X

Răspunsul dintr-o privire

Douăsprezece luni, douăsprezece obârșii

Toată pagina, pe scurt: fiecare lună cu numele ei latin, cu obârșia și cu scaunul pe care stă azi. Fiecare lună trimite la povestea ei.

  1. ianuarie

    Ianuarius

    ZEU

    scaunul 1

  2. februarie

    Februarius

    RITUAL

    scaunul 2

  3. martie

    Martius

    ZEU

    scaunul 3

  4. aprilie

    Aprilis

    DISPUTAT

    scaunul 4

  5. mai

    Maius

    DISPUTAT

    scaunul 5

  6. iunie

    Iunius

    DISPUTAT

    scaunul 6

  7. iulie

    Iulius ← Quintilis

    OM · DICTATOR

    scaunul 7

  8. august

    Augustus ← Sextilis

    OM · ÎMPĂRAT

    scaunul 8

  9. septembrie

    September

    NUMĂR · VII

    scaunul 9

  10. octombrie

    October

    NUMĂR · VIII

    scaunul 10

  11. noiembrie

    November

    NUMĂR · IX

    scaunul 11

  12. decembrie

    December

    NUMĂR · X

    scaunul 12

Iulie și august sunt singurele luni numite după oameni — un dictator și un împărat. Restul: doi zei, trei dispute, patru numere și un ritual.

Trei luni vechi

Zeii și ritualul

Trei luni își spun povestea fără dispute: un zeu cu două fețe, un zeu al războiului și un ritual de curățire.

martie ← Marte

Zeul războiului. Anul începea în martie, când războiul se relua după iarnă — de aceea numerele lunilor se socotesc tot de acolo.

februarie ← februa

Februarie vine dintr-un ritual: februa, mijloacele de curățire de la mijlocul lunii, în preajma Lupercaliilor din 15 februarie. Ovid scrie limpede: „Februa Romani dixere piamina patres”. O teorie minoritară invocă un zeu Februus; Ovid și Censorinus țin cu ritualul.

Trei etimologii nesigure

Cele trei luni disputate

Pentru aprilie, Ovid amintește ambele explicații și alege: Venus. Pentru mai și iunie pune mai multe variante în gura unor muze și zeițe și refuză să judece. Această pagină nu alege în locul lui.

aprilie

DISPUTAT

Teoria întâi

Afrodita — alegerea lui Ovid (Fastele, cartea 4): luna zeiței născute din spuma mării.

Teoria a doua

aperire, „a deschide” — Varro, citat de Censorinus: luna în care se deschide pământul.

mai

DISPUTAT

Teoria întâi

Maia — mama lui Mercur.

Teoria a doua

maiores, „cei vârstnici” — Ovid, Fastele 6.88: luna bătrânilor, în oglindă cu iunie, luna tinerilor.

iunie

DISPUTAT

Teoria întâi

Iunona — regina zeilor.

Teoria a doua

iuniores, „cei tineri” — perechea lui maiores din aceeași carte a Fastelor.

Niciuna din cele trei nu are un câștigător. Ovid mai propune, în trecere, și maiestas pentru mai, și iunctus („unirea”) pentru iunie.

Două luni redenumite

Un dictator și un împărat

Quintilis și Sextilis — „a cincea” și „a șasea” — și-au pierdut numerele în favoarea a doi oameni. Caesar a fost dictator; Augustus, împărat — dictatura oferită în 22 î.Hr. a refuzat-o, după propria mărturie.

iulie

Quintilis → Iulius, 44 î.Hr.

Quintilis a devenit Iulius prin legea consulului Marcus Antonius — votată înainte de Idele lui martie, aplicată după asasinarea lui Caesar. Era luna nașterii lui, ziua a douăsprezecea. Redenumirea a intrat în vigoare la un an după ce reforma calendarului care îi poartă numele.

Denar din 44 î.Hr., anul asasinării și al redenumirii lui Quintilis.
Denar din 44 î.Hr., anul asasinării și al redenumirii lui Quintilis. Foto: CNG, Wikimedia Commons, CC BY-SA 2.5

august

Sextilis → Augustus, 8 î.Hr.

Sextilis a devenit Augustus prin decret al senatului: prea multe victorii ale lui Augustus cădeau în luna aceasta — primul consulat, triplul triumf, căderea Alexandriei. Textul decretului s-a păstrat la Macrobius, Saturnaliile 1.12 — alături de plebiscitul tribunului Sextus Pacuvius, cerut pentru aceeași pricină.

Aureus cu Augustus, bătut la Lugdunum.
Aureus cu Augustus, bătut la Lugdunum. Foto: CNG, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0

Redenumirea lui august a venit la 37 de ani după ce luna primise 31 de zile. Ordinea contează: e dovada că legenda furtului din februarie e falsă.

Redenumirile care n-au ținut

Cimitirul redenumirilor

Alți împărați au încercat același truc. Niciun nume n-a supraviețuit celui care l-a impus.

  1. Caligula, 37 d.Hr.

    • septembrie → Germanicus

  2. Nero, 65 d.Hr.

    • aprilie → Neroneus
    • mai → Claudius
    • iunie → Germanicus
    Denar cu Nero, autorul a trei redenumiri dintr-un foc.
    Denar cu Nero, autorul a trei redenumiri dintr-un foc. Foto: Royal Institution of Cornwall, Anna Tyacke, Wikimedia Commons, CC BY-SA 2.0

  3. Domițian, 84 d.Hr.

    • septembrie → Germanicus
    • octombrie → Domitianus

Șase redenumiri de împărați, plus douăsprezece ale lui Commodus. Scorul supraviețuirii: zero.

Patru numere pe scaune greșite

Numerele care mint

Septembrie vine de la septem, șapte. E a noua. Nu e o greșeală de socoteală: anul începea în martie, iar când ianuarie și februarie au trecut în față, nimeni n-a renumerotat lunile.

Patru fosile: numele au rămas, scaunele s-au mutat.
septembrieseptem, șapteVII7 → 9
octombrieocto, optVIII8 → 10
noiembrienovem, nouăIX9 → 11
decembriedecem, zeceX10 → 12

Formele cu -mbrie sunt refaceri culte din secolul al XIX-lea, după latină — DER le atestă traseul pentru septembrie și decembrie. Cele vechi, de tipul septemvrie și decemvrie, veniseră prin greaca bizantină și slavonă; sună azi vechi, nu greșite.

Mașina anului

Alege un an și privește cum se reașază lunile: numele, lungimile, pozițiile. Numărul roman e numele lunii; numărul arab e scaunul pe care stă.

Toți cei nouă ani, pe scurt

~753 î.Hr. — Romulus: 10 luni TRADIȚIE
LunaZile№scaunul
Martius31—1
Aprilis30—2
Maius31—3
Iunius30—4
Quintilis31—5
Sextilis30—6
September30VII7
October31VIII8
November30IX9
December30X10

Total: 304 zile. Zece luni, 304 zile, anul începe în martie. Septembrie e a șaptea pe bune — numerele spun adevărul, deocamdată.

~700 î.Hr. — Numa: 12 luni TRADIȚIE
LunaZile№scaunul
Martius31—1
Aprilis29—2
Maius31—3
Iunius29—4
Quintilis31—5
Sextilis29—6
September29VII7
October31VIII8
November29IX9
December29X10
Ianuarius29—11
Februarius28—12

Total: 355 zile. Tradiția îi pune lui Numa două luni noi, ianuarie și februarie, la capătul anului. Septembrie rămâne a șaptea — încă.

153 î.Hr. — Anul consular DOCUMENTAT
LunaZile№scaunul
Ianuarius29—1
Februarius28—2
Martius31—3
Aprilis29—4
Maius31—5
Iunius29—6
Quintilis31—7
Sextilis29—8
September29VII9
October31VIII10
November29IX11
December29X12

Total: 355 zile. Consulii își încep mandatul la 1 ianuarie, din pricina războiului din Spania. Lunile nu se renumerotează: septembrie alunecă pe scaunul nouă și nu se mai întoarce.

46 î.Hr. — Anul confuziei DOCUMENTAT
LunaZile№scaunul
Ianuarius29—1
Februarius28—2
Martius31—3
Aprilis29—4
Maius31—5
Iunius29—6
Quintilis31—7
Sextilis29—8
September29VII9
October31VIII10
November29IX11
December29X12
Mercedonius lună în plus23——
Intercalaris I lună în plusparte din 67 de zile——
Intercalaris II lună în plusparte din 67 de zile——

Total: 445 zile. 355 + 23 + 67 = 445: o lună în februarie și două luni extra între noiembrie și decembrie, de lungimi necunoscute luate separat. Censorinus dă 445, Macrobius 443.

45 î.Hr. — Anul iulian DOCUMENTAT
LunaZile№scaunul
Ianuarius31—1
Februarius28—2
Martius31—3
Aprilis30—4
Maius31—5
Iunius30—6
Quintilis31—7
Sextilis31—8
September30VII9
October31VIII10
November30IX11
December31X12

Total: 365 zile. De la 1 ianuarie 45 î.Hr.: februarie 28, august 31 — lungimile pe care le știi. Numele, încă vechi: Quintilis, Sextilis.

44 î.Hr. — Luna lui Caesar DOCUMENTAT
LunaZile№scaunul
Ianuarius31—1
Februarius28—2
Martius31—3
Aprilis30—4
Maius31—5
Iunius30—6
Iulius31—7
Sextilis31—8
September30VII9
October31VIII10
November30IX11
December31X12

Total: 365 zile. Quintilis devine Iulius, luna nașterii lui Caesar. Sextilis își mai păstrează numărul 36 de ani.

8 î.Hr. — Luna lui Augustus DOCUMENTAT
LunaZile№scaunul
Ianuarius31—1
Februarius28—2
Martius31—3
Aprilis30—4
Maius31—5
Iunius30—6
Iulius31—7
Augustus31—8
September30VII9
October31VIII10
November30IX11
December31X12

Total: 365 zile. Sextilis devine Augustus, prin decret al senatului. Lungimile nu se mișcă: august avea 31 de zile de 37 de ani.

192 d.Hr. — Cele douăsprezece ale lui Commodus DOCUMENTAT
LunaZile№scaunul
Amazonius31—1
Invictus28—2
Felix31—3
Pius30—4
Lucius31—5
Aelius30—6
Aurelius31—7
Commodus31—8
Augustus30—9
Herculeus31—10
Romanus30—11
Exsuperatorius31—12

Total: 365 zile. Toate lunile iau numele lui Commodus, de la Amazonius la Exsuperatorius. Niciunul nu-i supraviețuiește.

azi — Azi DOCUMENTAT
LunaZile№scaunul
ianuarie31—1
februarie28—2
martie31—3
aprilie30—4
mai31—5
iunie30—6
iulie31—7
august31—8
septembrie30VII9
octombrie31VIII10
noiembrie30IX11
decembrie31X12

Total: 365 zile. Lunile tale, azi. VII stă pe scaunul 9 de peste două mii de ani.

Un an de 445 de zile

Balamaua: 46 î.Hr.

Înainte să îndrepte calendarul, Caesar a trebuit să plătească datoria veche: anul 46 î.Hr. a ținut 445 de zile, cel mai lung an din istorie.

355
anul obișnuit
23
Mercedonius, în februarie
67
două luni între noiembrie și decembrie, de lungimi necunoscute
445
total

Socoteala o dă Censorinus: 23 de zile în februarie și 67 între noiembrie și decembrie. Pe meșterii socotelii tradiția îi numește deosebit: Sosigenes din Alexandria la Pliniu, „cei mai buni filosofi și matematicieni” la Plutarh, scribul Marcus Flavius la Macrobius.

De la 1 ianuarie 45 î.Hr. a început anul iulian: 365 de zile, cu bisect la fiecare patru ani.

Fasti Antiates Maiores, calendar pictat pe zid (84–55 î.Hr.): singurul calendar local de dinainte de reforma iuliană.
Fasti Antiates Maiores, calendar pictat pe zid (84–55 î.Hr.): singurul calendar local de dinainte de reforma iuliană. Foto: Juliana Bastos Marques, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0

Vecinii care n-au luat nume romane

Oglinda slavă

Patru vecini slavi își numesc lunile după natură, nu după zei și împărați: teiul, secera, frunzele care cad. Doar că nu cad toți în aceeași lună.

Lunile în română și la patru vecini slavi. Fiecare coloană trimite la lista completă.
№românăpolonezăcehăucraineanăcroată
1ianuariestyczeńledenсіченьsiječanj
2februarielutyúnorлютийveljača
3martiemarzecbřezenберезеньožujak
4apriliekwiecieńdubenквітеньtravanj
5maimajkvětenтравеньsvibanj
6iunieczerwiecčervenчервеньlipanj
7iulielipiecčervenecлипеньsrpanj
8augustsierpieńsrpenсерпеньkolovoz
9septembriewrzesieńzáříвересеньrujan
10octombriepaździernikříjenжовтеньlistopad
11noiembrielistopadlistopadлистопадstudeni
12decembriegrudzieńprosinecгруденьprosinac
  • lipiec e iulie în poloneză, dar lipanj e iunie în croată — ambele de la lipa, „tei”.
  • listopad e noiembrie în poloneză, cehă și ucraineană, dar octombrie în croată — de la frunzele care cad.
  • sierpień e august în poloneză, dar srpanj e iulie în croată — de la seceră.

Nu toate numele slave vin din natură: marzec și maj poloneze păstrează rădăcini latine.

Și nu toți slavii: rusa, bulgara și sârba folosesc nume latinești, ca româna.

Tei înflorit: lipa din spatele lui lipiec și lipanj.
Tei înflorit: lipa din spatele lui lipiec și lipanj. Foto: Gmihail at Serbian Wikipedia, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0 RS
Frunze care cad: listopad, în trei limbi noiembrie, în croată octombrie.
Frunze care cad: listopad, în trei limbi noiembrie, în croată octombrie. Foto: ImagePerson, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

Patru povești greșite

Mituri

Patru lucruri auzite despre luni. Trei sunt false, unul e o neînțelegere.

„August a furat o zi din februarie.”

Fals.

Povestea apare abia în secolul al XIII-lea, într-un tratat de comput al lui Sacrobosco (cca 1235), și n-are niciun temei: Censorinus și Macrobius îi dau lui Sextilis 31 de zile încă din reforma lui Caesar — cu 37 de ani înainte să se numească Augustus.

„Septembrie era a șaptea, deci romanii nu știau să numere.”

Neînțelegere.

Romanii numărau bine: anul lor începea în martie, iar septembrie era într-adevăr a șaptea. Numerele de azi sunt fosile, nu greșeli.

„Toți slavii își numesc lunile după natură.”

Fals.

Doar unii: polonezii, cehii, ucrainenii și croații din tabelul de mai sus. Rușii, bulgarii și sârbii folosesc nume latinești.

„Toate lunile vin de la zei.”

Fals.

Doar două sigur — ianuarie și martie — plus trei disputate. Restul: un dictator, un împărat, patru numere și un ritual de curățire.

Cinci cărți

Cine ți-a numit luna?

Cinci luni, cinci răspunsuri. Ultima carte e capcană: răspunsul corect e „nu se știe sigur”.

Răspunsurile corecte sunt arătate sub fiecare întrebare.

  1. 1

    martie

    Cine a numit martie?

  2. 2

    februarie

    Cine a numit februarie?

  3. 3

    august

    Cine a numit august?

  4. 4

    octombrie

    Ce înseamnă octombrie?

  5. 5

    aprilie

    Cine a numit aprilie?

Scor: 0 din 5

Întrebări scurte

Întrebări

Cinci răspunsuri scurte, pentru cititorul grăbit.

A fost Augustus dictator?

Nu. Caesar a fost dictator; Augustus a refuzat dictatura oferită în 22 î.Hr. De aceea pagina spune „un dictator și un împărat”.

De ce nu e septembrie a șaptea?

Anul începea în martie; din 153 î.Hr. consulii intră în funcție la 1 ianuarie, dar nimeni n-a renumerotat lunile.

I-a luat Augustus o zi lui februarie?

Nu. E o poveste medievală: Sextilis avea 31 de zile din 45 î.Hr., cu 37 de ani înainte să se numească Augustus.

Cât a ținut cel mai lung an?

445 de zile, în 46 î.Hr.: 355 obișnuite, 23 în februarie și 67 în două luni extra.

De ce nu se potrivesc lunile slave între ele?

Același nume poate sta pe luni vecine: lipiec e iulie în poloneză, lipanj e iunie în croată. Rușii, bulgarii și sârbii folosesc nume latinești.

Un salto în 1919

Numele au rămas, zilele au sărit: un decret din martie 1919 a șters 13 zile din aprilie — 1 aprilie stil vechi a devenit 14 aprilie stil nou. Toată povestea, cu convertor și zilele lipsă, e la calendarul-1919. Vezi calendarul-1919

Surse

Anticii întâi, apoi dicționarele și calendarele. Fiecare afirmație cu risc trimite la sursa ei.

Izvoare antice

Dicționare, tabele și studii

Lunile slave

Litere: Fraunces, Newsreader și Atkinson Hyperlegible, sub licența SIL Open Font.