O MARE, TREI NUME
Cum a ajuns marea nordului să se cheme neagră?
462 î.Hr. → AZI · o mare, trei busole
Turcescul kara înseamnă negru și, în sens arhaic, nord — iar Kara Deniz e un punct cardinal. Înaintea turcilor, grecii au preschimbat Axeinos, „neprimitoare”, în Euxeinos, „primitoare”.
- KARA
- un cuvânt cu două sensuri: negru și nord
- 462 î.Hr.
- Pindar scrie primul Axeinos: Pythian 4.263
- ~630 · 1484 · 1878
- trei date, trei nume, o singură mare
KARA
Patru forme, în ordinea sosirii:
- AXEINOS neprimitoare · Pindar, Pythian 4.263, 462 î.Hr.
- EUXEINOS primitoare · Pindar, Nemean 4.49
- KARA DENIZ marea nordului · din secolul al XIII-lea
- MAREA NEAGRĂ calc după Kara Deniz · fără dată
Numele întâi · grecesc
Neprimitoarea
Primul nume scris al mării vine din persană și înseamnă „de culoare închisă”. Urechile grecești au auzit în el „neprimitoare” — și l-au preschimbat în „primitoare”.
*axšaina-
„de culoare închisă”
Rădăcina iraniană din spatele lui Axeinos, după Vasmer, citat de Schmitt. Înrudită cu avestica axšaēna- și persana veche axšaina-.
RECONSTRUIT
Póntos Áxeinos
„marea neprimitoare”
Prima atestare: Pindar, Pythian 4.263, anul 462 î.Hr. Sensul de „neprimitoare” vine dintr-o etimologie populară, „după toate probabilitățile” în cetățile de pe țărmul nordic.
ATESTAT
Eúxeinos
„primitoare”
Eufemismul care înlocuiește numele cu ghinion. Prima atestare: Pindar, Nemean 4.49; apoi intră în uzul obișnuit.
ATESTAT
O singură dată, la Euripide (Ifigenia în Taurida, 107), marea e Póntos Mélas — „poate” o metaforă poetică, nu un calc străin.
axeinos → euxeinos · un prefix preschimbat, o mare îmblânzită
Numele al doilea · turcesc
Busola
Turcescul kara păstrează două sensuri: negru și nord. Al doilea sens face din Kara Deniz o indicație de direcție — iar dovada că sensul nordic navighează e un vânt.
Ce spune dicționarul: kara
Din turca otomană kara ← turca anatoliană veche qara ← proto-turcicul *kara („întunecat, negru”).
- adjectiv: negru, întunecat
- substantiv, arhaic: nord
Vântul care dovedește
karayel = kara + yel: „vânt care bate dinspre nord-vest, de obicei rece, uneori cu tărie de furtună”. Un cuvânt compus cu kara arată nordul pe mare.
Al doilea punct: Akdeniz
Akdeniz = ak („vest”) + deniz („mare”), din turca otomană Ak Deñiz. Marea Mediterană e, în turcă, marea vestului.
Sistemul: patru culori, patru puncte
După Schmitt, popoarele de stepă uneau culorile cu direcțiile: negru pentru nord, roșu pentru sud, alb pentru vest, verde sau albastru-deschis pentru est. „Black Sea” însemna „Northern Sea”.
- Nnegru · karanordKaradeniz — Marea Neagră
- Sroșu · kızılsud, numai în interiorul sistemuluiKızıldeniz — Marea Roșie
- Valb · akvestAkdeniz — Marea Mediterană
- Everde sau albastru-deschisestnicio mare de culoare nu poartă acest punct
Notă: o variantă anatoliană (Calvet) citește ak drept sud. O notăm; n-o tranșăm.
Lectura prin busolă e explicația principală, deși contestată de unii.
De ce nu sciții: un popor de la nordul mării nu-și numește „nordică” marea de la sud (Schmitt).
Trei mări, patru puncte, zero culori.
Numele al treilea · calcurile
Calcurile
Formele moderne — Kara Deniz, Marea Neagră, Chyornoye more, Black Sea — coboară, toate, dintr-un singur orizont: secolul al XIII-lea. Cine a tradus primul și când anume rămâne de lămurit.
După Schmitt, numele moderne nu coboară mai jos de secolul al XIII-lea. Niciun document anume nu e numit aici: orizontul rămâne „secolul al XIII-lea (Schmitt)”.
Tot Schmitt: vechiul nume „se pare că” a supraviețuit în Orientul Apropiat până când turcii l-au împrumutat și l-au răspândit din nou. O continuitate atribuită, încă nedovedită.
Șirul calcurilor
- Karadeniz
- Marea Neagră
- Chyornoye more
- Black Sea
fără date.
- 1484: Cetatea Albă și Kiliia, ultimele porturi luate de otomani la Marea Neagră.
- 1878: Dobrogea de Nord e alipită României, prin San Stefano și Berlin.
Centrul piesei · trei date
Mai întâi numele. Apoi stăpânul.
Trei date, trei forme ale numelui, trei etichete de sursă. Așa citim noi șirul numelor — o lectură editorială, nu o teză savantă.
~630 î.Hr.
EUXEINOS
Țărmul grecesc își primește colonia și eufemismul. Histria.
C09 · C15
1484
KARA DENIZ
Închiderea otomană face din Kara Deniz numele de lucru al mării. Cetatea Albă + Kiliia.
C16
1878
MAREA NEAGRĂ
Țărmul românesc moștenește Marea Neagră. Dobrogea de Nord.
C17
Explorator · roza busolei
Roza lui Kara
Patru puncte, patru cuvinte de culoare, trei mări. Alege un punct cardinal: roza se învârte și numele de mare se lămurește.
Punct N · 1 din 4462 î.Hr. → azi
Karadeniz — Marea Neagră
kara · negrunord
C04
Dovada din vânt
karayel
kara + yel · vânt dinspre nord-vest
C02
Roza, pe scurt
| Punct | Culoare | Direcție | Dovada | Sursă |
|---|---|---|---|---|
| N | kara · negru | nord | Karadeniz — Marea Neagră | C04 |
| S | kızıl · roșu | sud — numai în interiorul sistemului | Kızıldeniz — Marea Roșie | C04 |
| V | ak · alb | vest | Akdeniz — Marea Mediterană | C03–C04 |
| E | verde sau albastru-deschis | est | nicio mare de culoare nu poartă acest punct | C04 |
Joacă-te · șase runde
Culoare sau busolă?
Șase forme, șase sensuri. Alege sensul fiecărei forme; scorul rămâne aici până îl ștergi.
Trei momente · trei numere
Numerele
Trei numere țin toată piesa.
462
Pindar scrie Axeinos
Pythian 4.263
1484
Ultimele porturi cad
Cetatea Albă + Kiliia
3 mări · 4 puncte
Trei mări prinse în patru puncte
calculat din roză
Patru greșeli · patru îndreptări
Miturile
Patru lucruri care se spun des despre numele mării. Toate patru cad.
Marea se cheamă Neagră pentru că apa ei adâncă e lipsită de oxigen.
Nu. Numele e un punct cardinal: „The name Black Sea is not derived from the color of the water or from any climatic particulars, as previously had been supposed” (Schmitt). Numele e mai vechi decât oceanografia cu milenii. Măsurătorile adâncului sunt la sursa lor: Marea Neagră, cele două etaje →
Sciții au numit-o.
Nu. Sciții trăiau la nordul mării — un popor nordic nu-și numește „nordică” marea de la sud (Schmitt).
Euxeinos a fost numele prietenos dintotdeauna.
Nu. Numele prietenos e tăinuirea: eufemismul a înlocuit un Axeinos cu ghinion (C08–C09).
„Kızıl” înseamnă sud.
Nu. Roșul e sud numai în interiorul sistemului de culori-puncte; dicționarul nu-i dă lui kızıl niciun sens cardinal (C05).
Surse
Dicționarele întâi, apoi sintezele și hărțile. Fiecare afirmație cu risc trimite la sursa ei.
| C01 | kara = negru + nord (arhaic); lanțul OT ← OAT ← PT *kara | Wiktionary: kara |
|---|---|---|
| C02 | karayel = kara + yel, vânt dinspre nord-vest | tr.wiktionary: karayel |
| C03 | Akdeniz = ak („vest”) + deniz | Wiktionary: Akdeniz |
| C04 | sistemul culori-direcții; „Black Sea” = „Northern Sea”; ipoteza ahemenidă; sciții excluși | Schmitt, Iranica |
| C05 | kızıl fără sens cardinal propriu; roșu = sud numai în sistem | Schmitt, Iranica (încadrare) |
| C06 | Axeinos din iranianul *axšaina- „de culoare închisă” (Vasmer) | Schmitt, Iranica |
| C07 | Axeinos prima oară la Pindar, Pythian 4.263, 462 î.Hr. | Schmitt, Iranica |
| C08 | etimologie populară spre a-xeinos „neprimitoare” | Schmitt, Iranica |
| C09 | eufemismul Euxeinos „primitoare”, prima oară la Pindar, Nemean 4.49 | Schmitt, Iranica |
| C10 | Strabon: Axine → Euxine; marea adesea simplu „Pontos” | Strabon 7.3.6, Perseus |
| C10b | Póntos Mélas la Euripide: „poate” metaforă poetică | Schmitt, Iranica |
| C11 | formele moderne coboară doar până în secolul al XIII-lea | Schmitt, Iranica |
| C12 | numele vechi supraviețuiește; turcii îl răspândesc din nou | Schmitt, Iranica |
| C13 | numele nu vine din culoarea apei | Schmitt, Iranica (citat) |
| C14 | adâncul fără oxigen: măsurători moderne, la sursa-soră | piesa-soră |
| C15 | Histria: milesieni, geți, cea mai veche așezare urbană; 630 / 657-6 î.Hr. | Wikipedia: Histria |
| C16 | 1484: Cetatea Albă + Kiliia, ultimele porturi luate de otomani | Wikipedia: Bilhorod |
| C17 | 1878: Dobrogea de Nord alipită României, San Stefano + Berlin | Wikipedia: Dobrogea de Nord |
Cum s-a documentat: fiecare rând de mai sus leagă o afirmație de o sursă citită.
Litere: Fraunces, Newsreader și Atkinson Hyperlegible, sub licența SIL Open Font.