Trei coroane, un an

1593–1595

Tronul cumpărat cu 200.000 de florini împrumutați — și apărat cu prima victorie creștină împotriva lui Sinan-Pașa.

Mihai Pătrașcu — ban de Mehedinți în 1588, stolnic, apoi ban al Craiovei în 1593 — a intrat în conflict cu Alexandru cel Rău în mai 1593 și a fugit în Ardeal, apoi la Constantinopol. Cu sprijinul vărului său Andronic Cantacuzino și al ambasadorului englez Edward Barton, plus un împrumut de 200.000 de florini, a fost învestit domn de sultanul Murad III în septembrie 1593; domnia efectivă începe la 11 octombrie.

A intrat în Liga Sfântă a papei Clement VIII și a semnat tratatul de la Alba Iulia la 20 mai 1595 — un regim al celor 12 mari boieri. Sinan-Pașa a trecut Dunărea la 4 august cu o oaste de aproape trei ori mai mare; la 13/23 august 1595, pe câmpul mlăștinos de la Călugăreni, Mihai l-a învins — dar apoi a trebuit să se retragă la Stoienești, iar Sinan a ocupat Bucureștiul și Târgoviștea și a declarat țara pașalâc.

Eliberarea a venit abia în octombrie 1595, alături de cei 40.000 de oameni ai lui Sigismund Báthory, conduși de Bocskai: Târgoviștea și Giurgiu au fost recucerite. Războiul cu turcii a mai durat, cu popasuri la 7 ianuarie 1597 și 9 iunie 1598, până la pacea din 26 iunie 1599 — semnată fiindcă Mihai rămăsese fără bani și fără aliați.

1599

Pace cu turcii în iunie, război cu cardinalul în octombrie: trecerea Carpaților pe la Buzău și ceasul de la Șelimbăr.

Pacea cu otomanii, semnată la 26 iunie 1599, i-a lăsat mâinile libere împotriva cardinalului Andrei Báthory, care trata pe rând cu Basta, cu Polonia și cu turcii. Mihai a trecut Carpații pe la Buzău fără împotrivire, i-a câștigat pe secui cu iertarea de iobăgie și a înaintat prin Prejmer și Șercaia spre Sibiu.

La 18/28 octombrie 1599, oastea munteano-secuiască a zdrobit armata cardinalului la Șelimbăr. Andrei Báthory a fugit spre Polonia, a fost prins și ucis de secui, iar capul i-a fost adus lui Mihai — care i-a făcut înmormântare cu pompă la Alba Iulia.

La 1 noiembrie 1599 a intrat triumfal în Alba Iulia ca stăpân al Ardealului. Dieta l-a recunoscut însă doar ca guvernator imperial supus lui Rudolf II; el a cerut titlul de principe al Transilvaniei și Partiumul. Între 20 și 28 noiembrie 1599 și-a ținut prima dietă.

1600

1 mai: tabăra la Prejmer. 6 mai: munții trecuți pe unde nu-l aștepta nimeni. Iunie: trei coroane pe un singur cap.

În primăvara lui 1600, Mihai a lovit Moldova cu motivul declarat al răzbunării lui Ștefan Răzvan. Bălcescu scrie că oastea trecea de 50.000 de oameni — 38.000 de pușcași, 3.000 de cazaci, 4.000 de călăreți sârbi, 4.000 de secui și 4.000 de voluntari sub Baba Novac — în două coloane, pe la Trotuș și pe la Focșani. La 1 mai și-a așezat tabăra la Prejmer; la 6 mai 1600 a trecut munții pe drum neumblat, pe unde dușmanul îl aștepta cel mai puțin.

Ieremia Movilă și Sigismund Báthory — prinși chiar la o nuntă la Trotuș — au fugit până la Hotin. Toată Moldova a fost ocupată, iar cârmuirea lăsată lui Marcu, fiul lui Petru Cercel, alături de Preda Buzescu. Mihai și-a schimbat pecetea ca să arate uniunea personală a celor trei țări: aceeași persoană, trei coroane, trei administrații.

Timp de patru luni — mai–septembrie 1600 — a ținut totul. Împăratul i-a cerut să lase Ardealul și să se mulțumească cu Țara Românească și Moldova; Mihai a refuzat: Ardealul îl dobândise «cu sabia». La 20 iulie 1600 a deschis dieta la Alba Iulia și a pus-o să-i jure din nou credință.

1600–1601

Mirăslău, Bucov, Praga, Guruslău, Câmpia Turzii: unsprezece luni de la culme la mormânt.

La 18 septembrie 1600, nobilimea răsculată și oastea lui Basta l-au zdrobit la Mirăslău. Artileria românească, căzută în mâinile dușmanului, a tras în propriile rânduri; Mihai a trecut Mureșul călare și a fugit prin Alba Iulia la Făgăraș. Între timp, polonii lui Jan Zamoyski intrau în Moldova: înfrângeri la Năieni, Ceptura și Bucov, pe Teleajen — pierdută și a treia coroană.

La Praga, Rudolf II l-a refuzat mai întâi, apoi, după ce Basta a pierdut Ardealul în fața lui Sigismund Báthory, i-a dat audiență între 23 februarie și 5 martie 1601 — și 100.000 de florini pentru o oaste nouă. În Țara Românească, fiul său Nicolae Pătrașcu îl alunga pe Simion Movilă din Moldova.

La 3 august 1601, între orele 9 și 19, Mihai cu 20.000 de oameni și Basta cu 14.000 i-au învins la Guruslău pe cei 18.000 de călăreți și 12.000 de pedeștri cu 45 de tunuri ai lui Sigismund. Câteva zile mai târziu, lângă Câmpia Turzii, oamenii lui Basta l-au asasinat din ordinul împăratului Rudolf II: 9/19 august 1601.