Licențiere morală · 116 studii, 2001–2022
O faptă bună o face mai ușoară pe una rea? Ce au găsit 116 studii despre licențierea morală
Ai reciclat, deci zborul pare meritat. Ai dat la casă, deci sari peste apel. Psihologii numesc asta licențiere morală și o testează de două decenii. O metaanaliză din 2015 a pus efectul la 0,31, între mic și mediu. Apoi au venit studiile nepublicate, replicările mari și studiile în care nu se uita nimeni, iar efectul adunat a scăzut la 0,18. În studiile nepublicate este 0,04. Fiecare punct de pe graficul de lângă acest text este unul dintre cele 116 studii; mai jos le poți aduna din nou.
Ideea
O faptă bună ca un credit#
În 1991, psihologul M. Nisan a descris o „balanță morală”: oamenii țin o evidență aproximativă a cât de buni au fost, iar o faptă bună cumpără dreptul la o mică abatere. Zece ani mai târziu, Benoît Monin și Dale Miller au făcut un experiment care a declanșat zeci de ani de studii ulterioare. Studenți bărbați care tocmai dezaprobaseră niște enunțuri sexiste erau mai dispuși să spună că o slujbă se potrivește unui bărbat; răspunsurile femeilor nu s-au schimbat. Autorii o citesc ca pe o permisiune: dovedind că nu sunt sexiști, bărbații se simțeau liberi s-o spună.
Două explicații se înfruntă. În prima, o faptă bună este un credit: un depozit pe care îl poți cheltui, știind că abaterea rămâne abatere. În a doua, este o credențială: un trecut care schimbă ce înseamnă alegerea de după, pentru tine și pentru ceilalți. O a treia familie de rezultate prezice opusul amândurora: după o faptă bună, oamenii fac mai mult bine.
Cât de mare e „mare”? Studiile raportează o mărime a efectului numită d. Ca ilustrare, dacă rezultatele din ambele grupuri ar avea formă de clopot, la d = 0,31 un participant ales din grupul cu fapta bună s-ar purta mai rău decât unul ales din celălalt grup în cam 59 de perechi din 100. La zero sunt 50. Este o conversie a lui d, nu o frecvență numărată în aceste studii diverse. Prin convenție, cam 0,2 e mic, 0,5 mediu, 0,8 mare; d este diferența dintre două grupuri împărțită la împrăștierea din interiorul fiecărui grup.
Experimente celebre
Zece experimente și ce s-a întâmplat când au fost repetate#
Acestea sunt studiile din spatele titlurilor și al paragrafelor din manuale. Fiecare avea câteva zeci de oameni pe condiție. Sunt marcate pe grafic: jos și în dreapta, cele mai puțin precise studii cu cele mai mari efecte. Cele 20 de studii din cele șapte lucrări care sunt în fișierul public dau 0,56, de trei ori cât 0,18 al tuturor celor 116.
Dintre cele 10, cinci au fost reluate între timp la scară mare. Unul s-a întors la cam jumătate din mărime; patru nu au găsit nimic, sau opusul. Celelalte cinci nu au fost reluate direct, din câte s-a putut afla. Ultimul cartonaș este imaginea în oglindă: spălatul după vină.
- Monin & Miller (2001)Reprodus, mult mai mic
Dezaprobi enunțuri sexiste, apoi judeci o slujbă
Originalul. 200 de studenți. După ce dezaprobaseră fără efort, bărbații înclinau mai mult spre „un bărbat” pentru slujbă (5,1 față de 4,4 pe o scală de șapte trepte); răspunsurile femeilor nu s-au schimbat.
De atunci. Many Labs 3 (20 de locații, 3.134 de oameni): aceeași direcție, dar la cam jumătate din mărime (d în jur de 0,15, față de 0,26 în codarea din metaanaliza din 2015), iar tiparul doar la bărbați a dispărut. O replicare înregistrată a celui de-al doilea experiment (Xiao et al. 2024, 932 de oameni): etnie d = 0,08, gen d = −0,38, în sens invers.
Ce făceau oamenii
Studenții spuneau dacă niște enunțuri sexiste despre „majoritatea femeilor” (sau altele, mai blânde, despre „unele femei”) sunt corecte sau greșite. Apoi evaluau dacă o slujbă se potrivește mai bine unui bărbat sau unei femei.
- Sachdeva, Iliev & Medin (2009)Nu s-a reprodus
Scrii despre trăsăturile tale bune, apoi promiți o donație
Originalul. 46 de studenți. Grupul cu cuvinte pozitive a promis 1,07 dolari, cel cu cuvinte negative 5,30 dolari, cel neutru 2,71 dolari.
De atunci. Blanken et al. 2014: trei încercări cu 105, 150 și 940 de oameni, cu mărimea eșantionului stabilită prin calcul de putere. Pozitiv față de neutru: 2,89 și 2,78 euro în prima. Nicio licențiere în vreuna dintre cele trei.
Ce făceau oamenii
Studenții scriau o povestire despre ei înșiși cu cuvinte ca „grijuliu”, „generos”, „bun”, sau cu cuvinte negative, sau neutre. Apoi spuneau cât din 10 dolari ar da unei organizații caritabile.
- Khan & Dhar (2006)Nereluat
Îți imaginezi că faci voluntariat, apoi alegi între blugi și aspirator
Originalul. 108 studenți: 57% au ales blugii după ce își imaginaseră voluntariatul, 28% altfel.
De atunci. Nu s-a găsit nicio replicare directă. Alegerile erau ipotetice.
Ce făceau oamenii
Studenții își imaginau că fac voluntariat trei ore pe săptămână, sau nu. Apoi alegeau între o pereche de blugi de firmă și un aspirator, ambele la 50 de dolari, presupunând că își permit unul singur.
- Mazar & Zhong (2010)Nu s-a reprodus
Cumperi dintr-un magazin verde, apoi trișezi și furi
Originalul. Cam 80 de studenți. Cei din magazinul verde au declarat partea mai bine plătită în 51% din încercări, față de 43%, și au luat 0,56 dolari în plus, față de 0,08.
De atunci. Urban et al. 2019: trei încercări, 1.274 de oameni, două preînregistrate. Efecte între −0,16 și 0,07. Autorii originali au publicat și ajustări la abaterile standard tipărite în articol.
Ce făceau oamenii
Studenții cumpărau dintr-un magazin online cu produse mai ales verzi sau mai ales obișnuite. Apoi făceau un exercițiu cu puncte, plătit după partea pe care o declarau, și își luau banii dintr-un plic.
- Effron, Cameron & Monin (2009)Nu s-a reprodus
Spui că l-ai vota pe Obama, apoi judeci o angajare în poliție
Originalul. 84 de studenți (după excluderi), d în jur de 0,45: cei care tocmai îl sprijiniseră pe Obama înclinau mai mult spre candidatul alb.
De atunci. Giurge et al. 2021 au făcut o reluare conceptuală, cu alt candidat și alt rezultat, la alegerile primare democrate din 2020: două experimente preînregistrate, cu 2.143 și 2.228 de oameni. Nicio licențiere; în primul, d = −0,12, în sens invers.
Ce făceau oamenii
Studenții încercuiau pe cine ar vota, înainte sau după ce evaluau dacă un post de poliție într-un oraș cu tensiuni rasiale se potrivește mai bine unui candidat alb sau unuia de culoare.
- Jordan, Mullen & Murnighan (2011)Nereluat
Îți amintești o faptă bună sau rea a ta, apoi ai ocazia să trișezi
Originalul. 152 de oameni: după amintirea unui act moral au lăsat răspunsul greșit să apară de 3,6 ori, după unul imoral de 0,7 ori.
De atunci. Nu s-a găsit nicio replicare directă. O replicare înregistrată a unei paradigme apropiate (cartonașul următor) nu a găsit același tipar.
Ce făceau oamenii
Participanții scriau despre un act moral sau imoral propriu, apoi făceau calcule la care un răspuns greșit, intenționat, putea fi afișat cu o tastă.
- Conway & Peetz (2012)Nu s-a reprodus
Îți amintești o faptă bună de săptămâna trecută sau de acum ani, apoi te oferi voluntar
Originalul. Trei studii online cu 101, 151 și 115 oameni: o faptă bună recentă scădea disponibilitatea (5,4 față de 6,0 după una rea recentă), una îndepărtată o creștea.
De atunci. Martuza & Kim 2024, un raport înregistrat cu 5.091 de oameni: tiparul legat de recență nu s-a reprodus și nu s-a găsit nicio compensare. Amintirea unei fapte bune a crescut intenția de a ajuta.
Ce făceau oamenii
Participanții își aminteau un act moral sau imoral din ultima săptămână sau de acum mai bine de un an, apoi spuneau cât de dispuși sunt să facă voluntariat.
- Cascio & Plant (2015)Nereluat
Te angajezi să faci bine luna viitoare, apoi judeci o slujbă
Originalul. Patru studii cu 51 până la 86 de oameni fiecare; patru efecte de d = 0,56 până la 0,88 în fișierul public.
De atunci. Nu s-a găsit nicio replicare. În original, o simplă promisiune, fără nicio faptă, a fost suficientă.
Ce făceau oamenii
Participanții se angajau la un eveniment caritabil din săptămânile următoare, sau nu, apoi evaluau postul de poliție sau o scală de prejudecăți.
- Gneezy, Imas, Brown, Nelson & Norton (2012)Nereluat
O donație care te costă, sau una care nu te costă nimic, apoi ocazia de a minți
Originalul. 168 de studenți: 71% au fost sinceri după donația care costă, 52% fără donație, 30% după cea fără cost.
De atunci. Nu s-a găsit nicio replicare. Concluzia articolului: o faptă bună costisitoare produce consecvență, una fără cost poate produce licențiere.
Ce făceau oamenii
Studenții primeau 5 dolari. Într-o condiție, 2 dolari din ei mergeau la o organizație caritabilă; în alta, 2 dolari mergeau la organizație în plus față de plata lor. Apoi scriau un mesaj către alt student, care putea fi sincer sau înșelător.
- Chiou, Yang & Wan (2011)Nereluat
Înghiți ceea ce crezi că e o vitamină, apoi alegi între mișcare și bufet
Originalul. 82 de oameni: 71% din grupul „vitamină” au ales bufetul în locul unei mese bio, față de 44% la ceilalți. Într-un al doilea studiu (68 de studenți) au mers 267 m față de 435 m ca să returneze un pedometru.
De atunci. Nu s-a găsit nicio replicare. Metaanaliza din 2015 a lăsat acest studiu deoparte, ca design din domeniul sănătății.
Ce făceau oamenii
Toți înghițeau un placebo. Unora li se spunea că e o multivitamină, celorlalți că e placebo. Apoi spuneau cât de mult vor să facă mișcare și alegeau o recompensă.
- Zhong & Liljenquist (2006)Nu s-a reprodus
Imaginea în oglindă: îți amintești o faptă rea, apoi vrei săpun
Originalul. Patru studii mici (27 până la 60 de oameni). Cei care își amintiseră o faptă rea voiau mai mult produse de curățare.
De atunci. Earp et al. 2014: trei replicări directe (153, 156, 286 de oameni) nu au găsit nimic. Many Labs 2: 7.001 oameni, d = 0,00.
Ce făceau oamenii
Participanții își aminteau o faptă etică sau neetică, apoi spuneau cât de mult își doresc produse de curățare (săpun, pastă de dinți) față de altele.
Toate studiile
Un grafic pentru 116 studii#
Fiecare punct este un studiu, din 2001 până în 2022, luat din fișierul public la nivel de studiu al celei mai recente metaanalize despre licențiere (Rotella și colegii, 56 de lucrări, 155 de efecte; când un studiu are mai multe efecte, se face media lor). Lucrarea autorilor raportează un g general de 0,21 [0,12; 0,29], dintr-un model multinivel propriu; numerele de pe această pagină sunt recalcularea paginii din fișierul public, cu o mediere mai simplă în interiorul studiului, și dau 0,18. De la stânga la dreapta: cu cât s-au purtat mai rău oamenii după o faptă bună decât în grupul de comparație, care este un control neutru la 79 de studii și alt tip de comparație la celelalte 37. Zero înseamnă nicio diferență. De sus în jos: cât de precis a măsurat studiul. Studiile mari sunt sus.
Adunate, cele 116 studii dau d = 0,18, cu un interval de la 0,13 la 0,24. La această mărime, prin aceeași conversie, asta înseamnă cam 55 de perechi din 100. Valoarea de 0,31 din 2015 era pentru 91 de studii; setul de acum e mai mare și ajunge până în 2022.
Adunarea tratează fiecare punct ca și cum același filtru l-ar fi produs. Trei filtre s-au dovedit diferite.
Publicate sau nu
Studiile nepublicate nu găsesc aproape nimic#
Dintre 116 studii, 72 au apărut în reviste și 44 nu: un amestec de teze, comunicări la conferințe și date trimise de cercetători. Cele publicate dau 0,27. Cele nepublicate dau 0,04, cu un interval de la −0,05 la 0,14, care include zero.
Metaanaliza din 2015 a găsit aceeași diferență în datele ei: 0,43 față de 0,11. Lucrările nepublicate pot diferi și în alte privințe, deci diferența nu dovedește un filtru. Este ce lasă în urmă un filtru, iar următoarele două grafice arată mai multe.
Studii mici
Cu cât studiul e mai mic, cu atât efectul e mai mare#
Studiul median de aici are 85 de oameni în total, cam 42 pe grup. 72% au sub 120. Studiile cu sub 60 de oameni dau 0,38. Cele cu 250 sau mai mulți dau 0,10. Într-o literatură curată, studiile imprecise se împrăștie uniform în jurul adevărului. Aici se apleacă spre dreapta.
Un test pentru această înclinare (o regresie a efectului pe precizie) iese semnificativ, p = 0,01. Prelungită până la un studiu fără eroare de eșantionare, linia înclinată ajunge la 0,02, care nu se deosebește de zero. 35% dintre studii sunt individual „semnificative” în sensul licențierii; 5% sunt în sens opus.
Studii mari
Cele mai mari studii stau lângă zero#
15 studii au avut 250 de oameni sau mai mulți. Printre ele: testele Many Labs 3, replicările lui Urban și ale colegilor despre cumpărăturile verzi, încercările lui Blanken asupra efectului donației și un studiu online cu 1.615 oameni. Adunate, dau 0,10, cu un interval de la 0,00 la 0,19. La această mărime, prin aceeași conversie, cam 53 de perechi din 100.
Replicările înregistrate care nu sunt în acest fișier merg în aceeași direcție; au un capitol al lor mai jos.
Cineva se uită
Unde apare efectul: când cineva se uită#
Codificatorii celei mai recente metaanalize au notat fiecare studiu după cum erau sau nu observați participanții când făceau a doua alegere. Unde nu se uita nimeni, 56 de studii dau 0,12. Unde observarea era explicită, 11 studii dau 0,66: prin aceeași conversie, cam 68 de perechi din 100.
Este singurul tipar care mai arată o estimare pozitivă după ajustarea pentru părtinire, într-o comparație între 11 studii mici; un rezultat care se sprijină pe câteva lucrări mici. Estimarea ajustată pentru părtinire a lui Rotella și a colegilor este 0,51 pentru participanții observați explicit (factor Bayes 9,1) și −0,01 pentru cei neobservați (factor Bayes 0,11, dovadă împotrivă). Două rezerve. Cele 11 studii cu observare explicită vin din patru lucrări și au între 18 și 86 de oameni fiecare. Iar observarea este confundată cu diferența dintre laborator și online: studiile online dau 0,06, cele în persoană 0,34.
Adună-le singur
Alege ce studii contează#
Fiecare filtru de mai jos este o alegere justificabilă. Combină-le și vezi ce spune literatura despre întrebarea ta. Estimarea este o medie cu efecte aleatoare a studiilor rămase, calculată în browser din același fișier ca punctele.
Cum un zero adevărat devine un efect mediu#
Cum se formează părtinirea
Părtinirea de publicare e ușor de numit și greu de simțit. Aici e o mașinărie care te lasă s-o simți. 200 de studii imaginare testează un efect a cărui mărime adevărată o alegi tu. Fiecare își trage rezultatul la întâmplare. Studiile cu un rezultat pozitiv clar se publică; restul rămân în mare parte în sertar. Linia portocalie este ce ar concluziona cineva care citește doar revistele. Cercurile cenușii sunt studiile pe care nu le vede nimeni.
Fixează efectul adevărat la 0,1, cu 43 de oameni pe grup, aproape de studiul median din această literatură, și publică doar rezultatele semnificative: studiile publicate au în medie în jur de 0,46. E mai mult decât titlul din 2015, 0,31, și de peste patru ori adevărul. Lasă să intre o cincime din studiile nesemnificative și scade la 0,19; publică tot și e 0,10. Nimeni din această mașină nu trișează. E nevoie doar ca rezultatele clare să se publice mai ușor decât cele neclare și ca studiile să fie mici. Studii imaginare, nu date.
Rezultatele replicărilor, comparate#
Fiecare rând este un studiu original (romb) și încercările mai mari de a-l repeta (puncte cu intervale de 95%). La dreapta liniei, licențiere; la stânga, opusul. Mărimile efectelor pentru replicări sunt cele raportate sau calculate din mediile raportate; notele spun care.
Aceleași rânduri, ca tabel
| Studiu | d | Interval de 95% | Oameni |
|---|---|---|---|
| Monin & Miller 2001, exp. 1 (original) | 0,26 | ||
| Many Labs 3, 20 sites, 3.134 de oameni | 0,15 | 0,08; 0,21 | 3.134 |
| Monin & Miller 2001, exp. 2 (original) | 0,71 | ||
| Xiao et al. 2024, scenariul cu etnia, 932 de oameni | 0,08 | −0,14; 0,30 | 932 |
| Xiao et al. 2024, scenariul cu genul | −0,38 | −0,61; −0,14 | 932 |
| Effron et al. 2009, exp. 1 (original) | 0,44 | ||
| Giurge et al. 2021, studiul 1, 2.143 de oameni | −0,12 | −0,22; −0,02 | 2.143 |
| Sachdeva et al. 2009, exp. 1 (original) | 0,62 | ||
| Blanken et al. 2014, studiul 1, 105 oameni * | −0,03 | −0,49; 0,43 | 105 |
| Blanken et al. 2014, studiul 2, 150 de oameni * | −0,31 | −0,71; 0,09 | 150 |
| Blanken et al. 2014, studiul 3, 940 de oameni * | 0,03 | −0,13; 0,19 | 940 |
| Rotella & Barclay 2020, amintire, 519 oameni | −0,27 | −0,49; −0,05 | 519 |
| Mazar & Zhong 2010, exp. 3 (original) | 0,53 | ||
| Urban et al. 2019, studiul 1, 215 oameni | −0,16 | −0,43; 0,11 | 215 |
| Urban et al. 2019, studiul 2, 686 de oameni | 0,07 | −0,11; 0,25 | 686 |
| Urban et al. 2019, studiul 3, 373 de oameni | −0,08 | −0,33; 0,17 | 373 |
Alte două teste mari nu au găsit licențiere, dar nu raportează o singură mărime a efectului: Bahník și Vranka (2022, 297 de oameni, o sarcină cu mită) și Martuza și Kim (2024, 5.091 de oameni, o replicare înregistrată a lui Conway și Peetz).
În afara laboratorului: ce arată datele de teren și din viața de zi cu zi#
O sarcină de laborator e departe de o zi obișnuită. Acestea sunt cele mai bune încercări de a privi acolo unde se petrece comportamentul, ordonate după cât de direct arată o faptă bună urmată de una mai rea. Niciuna nu a fost replicată de o echipă independentă, din câte s-a putut afla; două studii de teren ulterioare despre feedbackul privind apa (Jessoe și colegii 2021, Carlsson și colegii 2021) nu au găsit o creștere a consumului de electricitate.
- Feedback săptămânal despre apă, apoi mai multă electricitateTeren, sugestiv
154 de apartamente dintr-un singur ansamblu rezidențial. Gospodăriile care primeau săptămânal feedback despre consumul de apă l-au redus cu 6,0% și au consumat cu 5,6% mai multă electricitate decât cele fără feedback. O singură clădire, o singură vară, iar economia nu îi costa nimic pe locatari. Studiul nu măsoară de ce a crescut electricitatea.
- Un tarif de energie verde, apoi mai multă electricitateTeren, observațional
20.205 gospodării. Cele care s-au înscris la nivelul minim al unui program de energie verde și-au crescut consumul de electricitate cu 2,5% după înscriere; cele care au cumpărat mai mult nu au arătat nicio schimbare. Date de facturare, nu un experiment.
- O firmă care donează, apoi mai multă înșelăciuneExperiment pe teren
Peste 1.500 de lucrători online care transcriau pagini scanate. Când firma anunța că va dona în numele lor, ponderea celor care au înșelat a crescut de la 20,9% la 25,9%, cam un sfert mai mult. Lucrătorii nu erau donatorii; firma era.
- O faptă bună dimineața, o faptă mai rea după-amiazaViața de zi cu zi, corelațional
1.252 de americani au raportat de mai multe ori pe zi evenimente morale și imorale. După un act moral, oamenii raportau mai des un act imoral mai târziu în aceeași zi și mai rar un alt act moral. Raportat de participanți, în interiorul unei zile, fără manipulare.
- Un program de compensare anunțat, apoi dușuri mai lungiExperiment pe teren, doar rezumat
Opt săptămâni într-un hostel, 9.999 de observații. Oaspeții informați că hostelul își compensează emisiile de carbon au folosit cu 5,4% până la 15,5% mai multă apă la duș; adăugarea feedbackului în timp real a eliminat creșterea. Citit din rezumatul editorului.
- Un obicei verde, apoi următorulÎmpotriva unui efect general
Maki și colegii au adunat 77 de efecte din 22 de studii și date nepublicate: intențiile au crescut puțin (0,17); comportamentul nu (−0,03). Geiger și colegii, într-o actualizare bayesiană preînregistrată (63 de efecte, 26.613 oameni), au găsit 0,01 (interval −0,13 până la 0,16) și „un sprijin puternic pentru lipsa transferului” în comportament.
- Un gest public, apoi mai puțin ajutor realLaborator și teren, mic, corectat
În mai multe studii, cei care au arătat un sprijin simbolic în privat au ajutat mai mult într-o sarcină ulterioară, mai însemnată, decât cei care l-au arătat în public; conta potrivirea cauzei cu valorile lor. Autorii o explică prin gestionarea impresiei. O erată la un studiu a fost publicată în 2020.
Privește cazurile care arată o faptă mai rea. În mai multe dintre ele, fapta bună era ieftină pentru om sau făcută în numele lui: o donație făcută de angajator, o compensare organizată de hostel, tariful minim de energie verde, o economie de apă care nu costa gospodăria nimic. Asta rezonează cu donația fără cost din studiul de laborator din 2012 al lui Gneezy și al colegilor. Este un tipar observat la o mână de studii, nu un test.
Trei lucruri care seamănă cu licențierea și nu sunt
- Efectul de revenire (rebound). După o creștere a eficienței, consumul crește fiindcă a devenit mai ieftin. Studiile despre proprietarii de panouri solare și șoferii de mașini hibride găsesc un consum mai mare, pe care economia îl poate explica fără o poveste morală.
- Compensarea riscului. Comportamentul devine mai riscant când pericolul perceput scade: căști, cremă de protecție solară, măști, vaccinuri. Dovezile sunt amestecate, iar mecanismul ține de pericol, nu de credit.
- Ordinea inversă. Kotchen și Moon (2012) au găsit că firmele care produc mai multe prejudicii fac și mai mult bine, la circa 3.000 de firme: întâi răul, apoi binele, adică compensare, nu licențiere. Kaiser și colegii (2013) au găsit că structurile de diversitate îi fac pe angajații cu statut înalt să vadă organizația ca mai corectă, adică legitimare.
Unde se invocă acum#
Fiecare rând este o frază pe care oamenii o spun, ce s-a măsurat despre ea și ce susține asta. „Netestat” înseamnă că nu s-a găsit un test curat.
| Fraza | Ce s-a măsurat | Ce susține |
|---|---|---|
| „Merg cu bicicleta la serviciu, deci zborul e în regulă.” | Nu s-a găsit niciun test cu zboruri. Cel mai apropiat: un tarif minim de energie verde (+2,5% electricitate) și anunțul unui program de compensare la un hostel (mai multă apă la duș, doar rezumat). Trei experimente cu 2.215 oameni au găsit că compensarea este văzută ca ipocrită chiar și când bilanțul e zero (Chu & Yuan, 2025). | Sugestiv în două studii de teren; zborul netestat |
| „Am fost la sală, deci pizza e meritată.” | O „vitamină” placebo i-a făcut pe 82 de oameni să aleagă mai des bufetul (Chiou et al. 2011, laborator). Cele mai cunoscute studii despre mișcare și gustări, sau „aureola sănătății”, vin de la un laborator al cărui director a fost găsit în 2018 de o comisie de profesori de la Cornell vinovat de abateri de la integritatea academică; sunt lăsate deoparte aici. | Doar laborator, mic; terenul netestat curat |
| „Firma face bine, deci poate încălca regulile.” | Lucrătorii au înșelat cam cu un sfert mai mult când firma anunța o donație (List & Momeni 2021). La 49 de firme mari, mai multă responsabilitate socială în trecut mergea cu mai multă iresponsabilitate după (Ormiston & Wong 2013). | Un test cauzal de teren, pe lucrători, nu pe firme; o corelație |
| „Am pus hashtagul.” | Gesturile private au dus la mai mult ajutor ulterior decât cele publice, în funcție de potrivirea cu valorile (Kristofferson et al. 2014; corectat în 2020). | Amestecat, eșantioane mici |
| „Sunt vaccinat, deci mă pot relaxa.” | Studiile despre măști, vaccinuri și căști găsesc în general puțină compensare sau una amestecată. | Compensarea riscului, alt mecanism |
| „Am votat candidatul potrivit, deci pot fi părtinitor.” | Două experimente preînregistrate, cu 4.371 de oameni, nu au găsit licențiere, cu alt candidat și alt rezultat (Giurge et al. 2021). | Reluare conceptuală, fără licențiere |
| „Am dat la casă, deci dau mai puțin mai târziu.” | Nu s-a găsit niciun test de teren evaluat inter pares despre donațiile de mai târziu. Un studiu pe mai multe organizații și săptămâni a găsit că apelurile mari mută donațiile mai devreme de la alte organizații, adică o mutare a donațiilor, nu licențiere (Scharf et al. 2022). | Netestat |
În România: ce există, ce lipsește#
Un singur experiment de licențiere făcut în România a fost găsit: Maftei, Holman și Oancea-Matei (2020), în Romanian Journal of Applied Psychology, pe 318 învățători. Cei care mai întâi respinseseră enunțuri discriminatorii despre „majoritatea” persoanelor cu dizabilități au favorizat apoi mai des un candidat fără dizabilități pentru un post ipotetic. Este aceeași paradigmă „majoritatea față de unele” a lui Monin și Miller (2001), a cărei replicare mare, Many Labs 3, a găsit un efect de cam jumătate din mărime, iar replicarea înregistrată din 2024 a găsit efecte nule sau în sens invers. Un rezultat din România, dar la fel de ipotetic și la fel de nereplicat la scară mare.
Politicile locale la care întrebarea se pune sunt reale. Legea 87/2018 a interzis introducerea pe piață a pungilor subțiri cu mâner din 1 iulie 2018 și vânzarea lor din 1 ianuarie 2019; ecotaxa pe pungă a fost ridicată de la 0,10 la 0,15 lei prin OUG 50/2019. Sistemul Garanție-Returnare, pornit la 30 noiembrie 2023 și administrat de RetuRO, a raportat 5,2 miliarde de ambalaje colectate în 2025. Nu a fost găsit niciun studiu care să verifice dacă oamenii care returnează ambalaje sau își iau pungile proprii fac mai puțin în alte privințe. Pentru Marea Britanie există astfel de studii, iar ele nu găsesc licențiere.
Ce îți permite asta și ce nu#
- Ca regulă de comportament, este mult mai slabă decât reputația ei. Efectul se micșorează pe măsură ce studiile devin mai mari și când se numără și cele nepublicate. Replicări mari, preînregistrate, ale mai multor dintre cele mai cunoscute experimente nu au găsit nimic, sau ceva mult mai mic.
- Versiunea îngustă are susținere. Când oamenii erau observați la a doua alegere, 11 studii din patru lucrări dau cam 0,5 până la 0,65 dintr-o abatere standard. Trei sunt ale lui Sachdeva, care nu s-au reprodus, iar patru testează o promisiune, nu o faptă. Este o comparație între studii, nu un experiment. Nimic de aici nu arată că abaterile obișnuite, nevăzute, sunt licențiate de fapte bune anterioare.
- Pentru cine proiectează programe, cazurile de teren care arată un act mai rău țin de fapte bune ieftine sau delegate. În experimentul din hostel, adăugarea feedbackului în timp real a eliminat creșterea (doar rezumat).
- Patru întrebări pentru următorul titlu despre un efect psihologic: Câți oameni? A repetat-o cineva cu mai mulți? Cine se uita? Comportamentul de după a însemnat bani și efort reali sau o alegere imaginată?
Ce nu a testat încă nimeni
Nu s-a găsit niciun studiu mare, preînregistrat, în mai multe laboratoare, care să repartizeze aleatoriu observarea într-un design de licențiere, deci rezultatul „cineva se uită” rămâne o comparație între studii. Nu s-a găsit niciun experiment de teren care să repartizeze aleatoriu o faptă bună vizibilă și nu a urmărit apoi comportamentul neobservat. Eșantionul vieții de zi cu zi care există sunt câteva studii, mai ales un bloc, un hostel și un tarif.
Surse și metodă#
- Graficul, estimările adunate și fiecare filtru: fișierul public la nivel de studiu al lui Rotella, Jung, Chinn și Barclay, „Observation moderates the moral licensing effect” (Personality and Social Psychology Bulletin, 2025), deschis pe Open Science Framework (osf.io/kzwmr). 155 de mărimi ale efectului din 56 de lucrări au fost combinate prin medie în interiorul fiecărui studiu, rezultând 116 studii independente și 18.334 de oameni, fiecare studiu numărat o singură dată. Lucrarea autorilor raportează 115 experimente și N = 21.770, un total în care unii participanți sunt numărați de mai multe ori; totalul de aici numără fiecare studiu o singură dată, din fișier. Adunarea este cu efecte aleatoare, metoda DerSimonian–Laird; un model multinivel ajustat aici, implementarea proprie a paginii pentru abordarea autorilor, dă 0,18 (0,09 până la 0,26) pe același fișier.
- O corecție: fișierul codifică varianța de eșantionare a lui Conway și a colegilor (2014, 78 de oameni) ca 0,000005, ceea ce i-ar da acelui studiu greutatea a sute de mii de oameni. A fost recalculată din mărimea eșantionului (aproximativ 4/N). Lăsată necorectată, estimarea adunată abia se mișcă (0,18 față de 0,18), dar regresia pe studii mici ajunge la −0,06 în loc de 0,02, fiindcă un studiu cu varianță aproape nulă domină o dreaptă ponderată după precizie.
- Metaanaliza din 2015: Blanken, van de Ven și Zeelenberg, Personality and Social Psychology Bulletin 41(4), 540–558. 91 de studii, 7.397 de participanți, d = 0,31 [0,23; 0,38]; publicate 0,43, nepublicate 0,11; testul de asimetrie a pâlniei t(55) = 5,72; putere medie 28%.
- Reanaliza părtinirii: Kuper și Bott, Meta-Psychology 3 (2019). 76 de efecte independente. Estimare naivă 0,27; PET-PEESE −0,05 [−0,26; 0,16]; model de selecție cu trei parametri 0,18 [0,06; 0,29]. Nepreînregistrată; cele două ajustări nu concordă.
- Moderatorul „observare” și ajustarea bayesiană robustă: Rotella et al. (2025), 115 experimente, N = 21.770. Valorile sunt citate din rezumat și din versiunea preliminară; valorile din textul întreg pentru efectul general diferă ușor între versiuni.
- Metaanaliza comportamentelor succesive: Ferguson, Kaufmann, Brown și de la Piedad Garcia, Psychological Bulletin 150(6), 2024. Licențiere doar când al doilea comportament este negativ (g = 0,25); corectat pentru părtinire −0,04 [−0,26; 0,18].
- Replicări: Blanken et al. 2014 (Social Psychology 45(3)); Ebersole et al. 2016 (JESP 67); Urban, Bahník și Braun Kohlová 2019 (J. Environmental Psychology 63); Giurge, Lin și Effron 2021 (JESP 95); Xiao et al. 2024 (International Review of Social Psychology 37); Martuza și Kim 2024 (PSPB); Rotella și Barclay 2020 (Personality and Individual Differences 161); Bahník și Vranka 2022 (Scientific Reports 12); Earp et al. 2014 (Basic and Applied Social Psychology 36); Klein et al. 2018 (AMPPS 1).
Ce nu-ți poate spune această pagină
- A aduna studii cu design diferit este o chestiune de judecată. Eterogenitatea este mare (I² în jur de 65%); numărul adunat este un rezumat, nu o constantă a naturii.
- Rezultatul despre observare este o analiză de moderatori a studiilor, nu un experiment despre observare. Cele 11 studii din patru lucrări susțin coloana „explicit”.
- Absența unui efect în aceste designuri nu dovedește absența lui în viață. Arată că paradigmele concrete din laborator sunt mai slabe decât reputația lor; nu testează toate felurile în care cineva se poate simți îndreptățit la o abatere.
- Eșantionul este în mare parte studenți și lucrători online, în mare parte din America de Nord și din Europa.
Fiecare studiu din grafic (116)
Tabelul arată numărul de oameni analizați după excluderile din fișier, care poate fi mai mic decât totalurile din text.
| Studiu | Oameni | d | Publicat | Observat |
|---|---|---|---|---|
| Ebersole et al. 2016 | 2.647 | 0,15 | da | nu se uita nimeni |
| Millet 2022 | 1.615 | −0,24 | da | nu se uita nimeni |
| Noblet 2017 | 668 | 0,20 | da | nu se uita nimeni |
| Ebersole et al. 2016 | 639 | 0,18 | da | nu se uita nimeni |
| Blanken 2014 | 632 | 0,05 | da | nu se uita nimeni |
| Urban 2019 | 472 | 0,02 | da | nu se uita nimeni |
| Clot 2018 | 367 | 0,40 | da | nu se uita nimeni |
| Rotella 2020 | 364 | −0,17 | nu | nu se uita nimeni |
| Jasinkaja 2020 | 299 | −0,09 | da | nu se uita nimeni |
| Ferguson 0 | 288 | −0,02 | nu | nu se uita nimeni |
| de Jong 2017 | 286 | 0,45 | da | nu se uita nimeni |
| Spektor 2014 | 278 | 0,00 | nu | necodat |
| Lauren 2017 | 274 | 0,02 | da | nu se uita nimeni |
| Meijers 2015 | 261 | 0,34 | nu | oarecum |
| Li 2017 | 254 | 0,27 | da | nu se uita nimeni |
| Ferguson 0 | 244 | −0,02 | nu | nu se uita nimeni |
| Urban 2019 | 240 | −0,08 | da | nu se uita nimeni |
| Yam 2017 | 217 | 0,29 | da | nu se uita nimeni |
| Urban 2019 | 215 | −0,16 | da | nu se uita nimeni |
| Baraque-Duran 2016 | 200 | 0,43 | da | nu se uita nimeni |
| Clot 2013 | 192 | 0,30 | da | nu se uita nimeni |
| Ferguson 0 | 191 | −0,08 | nu | nu se uita nimeni |
| Jones 2018 | 186 | −0,05 | da | nu se uita nimeni |
| Millet 2022 | 166 | −0,45 | da | nu se uita nimeni |
| Jones 2018 | 164 | −0,34 | da | oarecum |
| Effron 2012 | 157 | 0,24 | da | nu se uita nimeni |
| Truelove 2016 | 157 | 0,37 | da | oarecum |
| Rotella 2015 | 146 | −0,03 | nu | nu se uita nimeni |
| Ferguson 0 | 142 | 0,02 | nu | nu se uita nimeni |
| Monin 2001 | 141 | 0,26 | da | nu se uita nimeni |
| Blanken 2012 | 133 | 0,55 | nu | necodat |
| Meijers 2014 | 124 | −0,16 | nu | nu se uita nimeni |
| Stellar 2014 | 120 | 0,44 | da | nu se uita nimeni |
| Robitaille 2014 | 119 | 0,17 | nu | oarecum |
| Choi 2014 | 116 | 0,44 | da | oarecum |
| Gholamzedehmir 2015 | 116 | −0,43 | nu | nu se uita nimeni |
| Boyd 2014 | 112 | −0,24 | nu | nu se uita nimeni |
| Geng 2016 | 112 | 0,32 | da | oarecum |
| Bradley-Geist 2010 | 111 | −0,70 | da | oarecum |
| Simbrunner 2016 | 111 | 0,08 | nu | necodat |
| Simbrunner 2016 | 111 | −0,05 | nu | necodat |
| Simbrunner 2016 | 111 | 0,10 | nu | necodat |
| Simbrunner 2016 | 111 | 0,07 | nu | necodat |
| Monin 2001 | 110 | 0,71 | da | nu se uita nimeni |
| Gholamzedehmir 2015 | 109 | −0,47 | nu | nu se uita nimeni |
| Li 2017 | 102 | 0,39 | da | nu se uita nimeni |
| Clot 2014 | 100 | 0,35 | da | nu se uita nimeni |
| Blanken 2014 | 98 | −0,31 | da | nu se uita nimeni |
| Braun 2012 | 98 | 0,34 | da | nu se uita nimeni |
| Brown et al. 2011 | 97 | 0,41 | da | nu se uita nimeni |
| Robitaille 2014 | 95 | 0,48 | nu | oarecum |
| Cornelissen 2013 | 92 | 0,36 | nu | necodat |
| Leonard 2012 | 92 | −0,17 | nu | necodat |
| Barclay 2014 | 87 | −0,34 | nu | oarecum |
| Meijers 2014 | 87 | 0,30 | nu | oarecum |
| Blanken 2012 | 86 | −0,01 | nu | necodat |
| Cascio 2015 | 86 | 0,56 | da | explicit |
| Lalot 2018 | 86 | −0,34 | da | nu se uita nimeni |
| Effron 2009 | 84 | 0,45 | da | oarecum |
| Lacasse 2017 | 84 | 0,28 | da | nu se uita nimeni |
| Susewind 2014 | 84 | 0,31 | da | nu se uita nimeni |
| Blanken 2012 | 83 | −0,25 | nu | necodat |
| Cascio 2015 | 81 | 0,88 | da | explicit |
| Mazar 2010 | 81 | 0,57 | da | oarecum |
| Robitaille 2014 | 78 | 0,62 | nu | oarecum |
| Conway et al. 2014 | 78 | −0,06 | nu | oarecum |
| Jordan 2011 | 76 | 0,99 | da | oarecum |
| Mazar 2010 | 76 | 0,28 | da | oarecum |
| Thomas 2012 | 76 | −0,30 | nu | necodat |
| Cascio 2015 | 74 | 0,57 | da | explicit |
| Young 2012 | 72 | −0,45 | da | nu se uita nimeni |
| Blanken 2014 | 71 | −0,03 | da | nu se uita nimeni |
| Cornelissen 2013 | 70 | 0,57 | nu | necodat |
| Zhong 2009 | 70 | 0,30 | da | nu se uita nimeni |
| Meijers 2014 | 69 | 0,60 | nu | nu se uita nimeni |
| Merritt et al. 2012 | 69 | 0,49 | da | oarecum |
| Jordan 2011 | 68 | 0,42 | da | nu se uita nimeni |
| Robitaille 2014 | 67 | 0,66 | nu | oarecum |
| Robitaille 2014 | 66 | 0,09 | nu | oarecum |
| Blanken 2012 | 65 | 0,42 | nu | necodat |
| Conway 2012 | 65 | 0,79 | da | nu se uita nimeni |
| Effron 2012 | 64 | 0,59 | da | nu se uita nimeni |
| Leonard 2012 | 64 | 0,01 | nu | necodat |
| Schuler 2012 | 62 | −0,42 | nu | necodat |
| Schwabe 2018 | 62 | 0,26 | da | oarecum |
| Susewind 2014 | 62 | 0,42 | da | explicit |
| Blanken 2012 | 61 | −0,34 | nu | necodat |
| Szekeres 0 | 59 | 0,62 | nu | oarecum |
| Schwabe 2018 | 58 | 0,59 | da | oarecum |
| Blanken 2012 | 57 | 0,01 | nu | necodat |
| Blanken 2012 | 57 | −0,67 | nu | necodat |
| Effron 2009 | 55 | 0,15 | da | oarecum |
| Cornelissen 2013 | 54 | −0,53 | da | nu se uita nimeni |
| Cascio 2015 | 51 | 0,66 | da | explicit |
| Conway 2012 | 51 | 0,36 | da | nu se uita nimeni |
| Blanken 2012 | 50 | 0,55 | nu | necodat |
| Blanken 2012 | 49 | 0,26 | nu | necodat |
| Cornelissen 2013 | 48 | 0,59 | da | nu se uita nimeni |
| Bradley-Geist 2010 | 43 | 0,37 | da | oarecum |
| Leonard 2012 | 43 | −0,02 | nu | necodat |
| Mann 2012 | 43 | 0,64 | da | explicit |
| Mann 2012 | 43 | 0,69 | da | explicit |
| Effron 2009 | 42 | 0,65 | da | oarecum |
| Cornelissen 2013 | 41 | 0,68 | da | nu se uita nimeni |
| Geng 2016 | 40 | 0,67 | da | oarecum |
| Conway 2012 | 39 | 0,58 | da | nu se uita nimeni |
| Blanken 2012 | 38 | 0,05 | nu | necodat |
| Bradley-Geist 2010 | 38 | 0,27 | da | oarecum |
| Greene 2014 | 35 | 0,34 | da | nu se uita nimeni |
| Sachdeva 2009 | 31 | 0,56 | da | explicit |
| Conway et al. 2014 | 30 | −0,62 | nu | nu se uita nimeni |
| Sachdeva 2009 | 29 | 0,62 | da | explicit |
| Mann 2012 | 28 | 1,11 | da | explicit |
| Braun 2012 | 27 | 0,36 | da | nu se uita nimeni |
| Monin 2001 | 21 | 0,90 | da | nu se uita nimeni |
| Sachdeva 2009 | 18 | 1,17 | da | explicit |