Înălțimea
Trei surse, aproape același număr
Wikipedia dă 3.776,24 m, harta OpenStreetMap notează 3776,2, iar nippon.com scrie 3.776 de metri. Diferențele țin de rotunjire; valoarea folosită de obicei este 3.776 m.1,2,16

Japonia · vulcan activ · 3.776 m
Cel mai înalt munte al Japoniei este un vulcan activ, care nu a mai erupt de peste trei secole. Este loc de pelerinaj și subiect de gravură, iar vreo zece săptămâni pe an se poate urca pe el, cu taxă și numai între anumite ore.1,5,4,9
Cei mai mulți urcă pe Fuji pentru răsărit, care vara vine încă de la 4:30–5:00. În trecut, alpiniștii porneau seara de la stația a cincea și mergeau toată noaptea. După regulile din 2026, cei fără rezervare la o cabană cu cazare peste noapte nu puteau porni între 14:00 și 03:00 a doua zi. Tabelul oficial dă între 5 și 9 ore pentru urcare. Cine pleca la 03:00, când se redeschideau intrările, ajungea sus după răsărit: și cel mai scurt traseu cere aproximativ 5 ore.9,8,14
1Muntele
Muntele Fuji este un stratovulcan activ de pe insula Honshu și cel mai înalt munte al Japoniei: 3.776 m. Dintre vulcanii aflați pe insule asiatice, numai Kerinci, din Sumatra, este mai înalt.1,2
Se află pe granița dintre prefecturile Shizuoka și Yamanashi, în Parcul Național Fuji-Hakone-Izu, la aproximativ 100 km sud-vest de Tokio. În zilele senine se vede din capitală.1,3
Ultima oară a erupt în iarna 1707–1708. De atunci nu a mai erupt, dar este considerat în continuare un vulcan activ.5,6
Înălțimea
Wikipedia dă 3.776,24 m, harta OpenStreetMap notează 3776,2, iar nippon.com scrie 3.776 de metri. Diferențele țin de rotunjire; valoarea folosită de obicei este 3.776 m.1,2,16
Locul
Prefectura Yamanashi se află la nord, iar Shizuoka la sud și la est. Muntele face parte din Parcul Național Fuji-Hakone-Izu.1,3,8
Vârful
Cel mai înalt punct se numește Kengamine (剣ヶ峰). Se află pe marginea craterului, lângă fosta stație meteorologică, pe partea opusă locului în care traseul Yoshida ajunge sus.1,9,16
Craterul
Craterul din vârf se poate ocoli pe jos în aproximativ o oră. Poteca de pe margine, Ohachimeguri, a avut în 2026 programul 10 iulie – 10 septembrie.4,9
Fotografiile capitolului

2Erupția
Pe 16 decembrie 1707, la 49 de zile după marele cutremur Hōei, versantul de sud-est al muntelui a erupt. Catalogul Smithsonian indică 24 februarie 1708 ca dată incertă a sfârșitului; nippon.com vorbește despre erupții cu întreruperi timp de două săptămâni. Sursele consemnează date și durate diferite, pe care pagina de față nu le reconciliază. Este ultima erupție confirmată. Poartă numele erei Hōei, în al cărei an al patrulea s-a produs, și are indicele de explozivitate vulcanică 5 (VEI 5).5,6,2,34
Cenușa a căzut peste estul Japoniei și a ajuns până la Edo, orașul care astăzi se numește Tokio. Au urmat alunecări de teren și foamete.5,6
Între 1708 și 1854 au mai fost raportate trei erupții. Niciuna nu a fost confirmată.5
Calendarul
Cutremurul Hōei s-a produs cu 49 de zile înainte. Catalogul Smithsonian consemnează erupția între 16 decembrie 1707 și 24 februarie 1708 (70 de zile), dar marchează data sfârșitului ca incertă; nippon.com spune că erupțiile au continuat cu întreruperi timp de două săptămâni. Sursele consemnează date și durate diferite, iar pagina de față nu le reconciliază.5,2,34
Urma
Erupția a deschis trei guri noi pe versant (est-sud-est, după Wikipedia) și a creat craterul Hōei. Locul se numește Muntele Hōei (宝永山). Craterul principal se poate vizita de pe traseele Fujinomiya și Gotemba.5,6,16
Cenușa
NASA dă 95 km de la vulcan până la Edo, spre nord-est; Wikipedia scrie că sunt aproape 100 km. După cenușă au venit alunecările de teren și foametea.5,6
Trecutul
Acum aproximativ 700.000 de ani a devenit activ vulcanul Komitake, pe locul muntelui de azi. Acum vreo 100.000 de ani a început etapa numită Kofuji („vechiul Fuji”), care a clădit în cele din urmă un vârf de 3.000 m. Etapa actuală, Shinfuji („noul Fuji”), a început, după nippon.com, acum circa 5.000 de ani; NASA scrie că vulcanul activ azi a început să se formeze acum 11.000–8.000 de ani. Din epoca istorică sunt cunoscute erupția Enryaku (800–802), a cărei cenușă a îngropat drumul Ashigara, și erupția Jōgan (864–866).2,6
Fotografiile capitolului

3Muntele sfânt
Fuji a fost înscris în Patrimoniul Mondial în 2013, la a 37-a sesiune a comitetului UNESCO, ca bun cultural, sub titlul «Fujisan, loc sacru și sursă de inspirație artistică». Înscrierea are numărul 1418 și se sprijină pe criteriile culturale iii și vi.7,1
Potrivit UNESCO, muntele «a inspirat artiști și poeți și a fost loc de pelerinaj timp de secole». Este loc sfânt și pentru șintoiști, și pentru budiști, iar pe vârf se află un sanctuar închinat zeiței Konohanasakuya-hime.1,14
Situl protejat are 20.702,1 ha, cu o zonă-tampon de 49.627,7 ha în jur.1
UNESCO
Situl înscris are 20.702,1 ha, adică 207 km², iar zona-tampon 49.627,7 ha, adică 496 km². În desen, cele două suprafețe sunt la aceeași scară.1,7
Anul 663
Prima ascensiune este atribuită lui En no Ozunu (scris și En no Odzunu), numit și En no Gyōja, și datată în anul 663. Vârful a fost socotit sfânt din vechime și, din acest motiv, femeilor le-a fost multă vreme interzis.1
Sanctuarul
De secole, Fuji este loc sfânt pentru pelerinii șintoiști și budiști. Sanctuarul de pe vârf este închinat zeiței muntelui, Konohanasakuya-hime, căreia îi este dedicat și sanctuarul șintoist Fujisan Hongū Sengen Taisha, unul dintre cele 25 de locuri de interes cultural pe care UNESCO le recunoaște în zona muntelui.1,14
Fotografiile capitolului

4Hokusai
Gravura «Vânt din sud, cer senin», cunoscută ca «Fuji cel Roșu», a fost publicată prima dată în jurul anului 1830, în seria Treizeci și șase de vederi ale Muntelui Fuji a lui Katsushika Hokusai.25
Hokusai a desenat muntele și în seria O sută de vederi ale Muntelui Fuji. Una dintre planșe arată craterul mic al unei erupții secundare, de pe versantul de sud-vest.5
Arta face parte din statutul oficial al muntelui: UNESCO l-a înscris ca «loc sacru și sursă de inspirație artistică».7
Gravura
Muntele ocupă partea dreaptă a foii: un con roșu-cărămiziu, cu dâre de zăpadă la vârf și o pădure verde la poale, sub un cer albastru cu șiruri de nori albi.25
A doua serie
În seria O sută de vederi ale Muntelui Fuji, Hokusai a desenat și craterul mic al unei erupții secundare, de pe versantul de sud-vest al muntelui.5
Titlul
Titlul sub care a fost înscris muntele are două părți: «loc sacru» și «sursă de inspirație artistică». Potrivit UNESCO, Fuji «a inspirat artiști și poeți».7,1
Fotografiile capitolului

5Traseele
Pe Fuji se urcă pe patru trasee oficiale. Fiecare pornește de la o „stație a cincea”, până la care se ajunge pe șosea, iar tabelul oficial dă pentru fiecare altitudinea de plecare, lungimea și durata aproximativă a urcușului: Yoshida (2.305 m, 6,8 km, circa 6 ore), Fujinomiya (2.400 m, 4,3 km, circa 5 ore), Subashiri (2.000 m, 6,9 km, circa 7 ore) și Gotemba (1.440 m, 10,5 km, circa 9 ore).8,9
Sezonul este scurt. În 2026, Yoshida și Subashiri s-au deschis pe 1 iulie, Fujinomiya și Gotemba pe 10 iulie, iar pe 10 septembrie s-au închis toate. În restul anului traseele spre vârf sunt închise, iar site-ul oficial numește urcarea în afara sezonului «extrem de periculoasă».4,9
Cei mai mulți își potrivesc urcarea ca să vadă răsăritul de pe vârf: vara, încă de pe la 4:30–5:00.9
Traseele
Fujinomiya pleacă de la 2.400 m și are 4,3 km, la urcare și la coborâre. Gotemba pleacă de la 1.440 m și are 10,5 km la urcare și 8,4 km la coborâre. Yoshida (2.305 m; 6,8 km la urcare, 7 km la coborâre) este singurul traseu de pe partea Yamanashi. Subashiri (2.000 m; 6,9 km la urcare, 6,2 km la coborâre) se unește cu Yoshida în zona stației a opta.8,9
Sezonul
De la 1 iulie la 10 septembrie, cu ambele zile numărate, sunt 72 de zile. Pe Fujinomiya și Gotemba, deschise din 10 iulie, sunt 63. În afara sezonului, cabanele sunt închise, la fel și toate traseele spre vârf.4,9
Răsăritul
Vara, soarele răsare încă de pe la 4:30–5:00, iar dimineața devreme sunt cele mai mari șanse ca muntele să fie fără nori. Ghidul japan-guide recomandă urcarea în două zile: în prima până la o cabană din zona stațiilor a șaptea și a opta, cu câteva ore de somn, apoi spre vârf înainte de zori.9,20
Anul 1860
Primul străin care a urcat pe Fuji a fost Sir Rutherford Alcock, în septembrie 1860. A făcut 8 ore la urcare și 3 ore la coborâre. Tabelul oficial de azi dă între 5 și 9 ore la urcare și 3–4 la coborâre, de la stațiile a cincea; sursa nu spune de unde a pornit Alcock.1,8
Calcul pe tabelul oficial
Alege traseul și ora la care intri pe traseu. Calculul adună la ora plecării durata de urcare din tabelul oficial, fără opriri.8,9
regulile din 2026: intrarea e închisă 14:00–03:00 a doua zi răsărit de la 4:30
După regulile din 2026, în orele când traseele erau deschise nu puteai ajunge pe niciunul la timp pentru răsărit: dacă porneai la 03:00, ajungeai cel mai devreme la 08:00; dacă plecai înainte de 14:00 și nu te opreai, ajungeai cel mai târziu în jur de 23:00, apoi așteptai pe vârf cel puțin cinci ore și jumătate. Regulile lasă două variante: o noapte la cabană sau o așteptare lungă.8,9,14
| Traseu | Prefectură | Plecare | Urcare | Coborâre |
|---|---|---|---|---|
| Yoshida | Yamanashi | 2.305 m | 6,8 km · ~6 h | 7 km · ~4 h |
| Subashiri | Shizuoka | 2.000 m | 6,9 km · ~7 h | 6,2 km · ~4 h |
| Gotemba | Shizuoka | 1.440 m | 10,5 km · ~9 h | 8,4 km · ~4 h |
| Fujinomiya | Shizuoka | 2.400 m | 4,3 km · ~5 h | 4,3 km · ~3 h |
Duratele sunt estimările site-ului oficial (aproximativ 5, 6, 7 și 9 ore), fără pauze; fiecare are alt ritm. Cadranul arată programul și excepția pentru oaspeții cabanelor din sezonul 2026; este o comparație, nu un plan de urcare. Altitudinile sunt la scară, iar conturul muntelui este desenat.
Fotografiile capitolului

6Regulile sezonului 2026
În sezonul 2026, taxa a fost de ¥4.000 de persoană pentru fiecare urcare, pe toate cele patru trasee. Pe Yoshida, plata se putea face online sau la stația a cincea; rezervarea dinainte era recomandată, nu obligatorie, iar plata în aceeași zi era posibilă. Pe Fujinomiya, Gotemba și Subashiri, din prefectura Shizuoka, erau obligatorii înregistrarea și instruirea de siguranță înainte de urcare. Fără permis QR, puteai face instruirea, depune formularele și plăti la stația a cincea. Înregistrarea pentru traseu nu ținea loc de rezervare la cabană, iar oaspeții cabanelor plăteau și ei taxa.30,31,32,33
După regulile din 2026, intrările pe trasee erau închise între 14:00 și 03:00 a doua zi; pentru a porni în acest interval era nevoie de rezervare la o cabană cu cazare peste noapte. Yoshida avea o limită zilnică de 4.000 de persoane, cu excepția oaspeților cabanelor. Pe cele trei trasee din Shizuoka nu era stabilită o limită zilnică.30,31,32,33
Numerele și regulile descriu sezonul 2026, încheiat pe 10 septembrie.30,31,32,33
Taxa
În 2026, taxa era de ¥4.000 de persoană, pentru fiecare urcare, pe toate cele patru trasee. Pe Yoshida se putea plăti online sau la stația a cincea; rezervarea în avans era recomandată, nu obligatorie. Pe cele trei trasee din Shizuoka erau obligatorii înregistrarea și instruirea de siguranță, disponibile online sau la stația a cincea, unde se putea plăti. Rezervarea la cabană era separată; oaspeții cabanelor plăteau și ei taxa. Pe Yoshida erau verificate la intrare încălțămintea potrivită pentru drumeție, hainele călduroase, geaca și pantalonii impermeabili; fără ele, urcarea era interzisă.30,31,32,33
Programul
După regulile din 2026, intrările erau închise între 14:00 și 03:00 a doua zi. Pentru a porni atunci era nevoie de rezervare la o cabană cu cazare peste noapte. Limita de 4.000 de persoane pe zi se aplica doar pe Yoshida, cu excepția oaspeților cabanelor; pe traseele din Shizuoka nu era stabilită o limită zilnică.30,31,32,33
Înregistrări pe trasee
La 30 septembrie, Ministerul Mediului din Japonia a publicat totalul final pentru sezonul 2026: 240.436 de treceri înregistrate de contoarele cu infraroșu de lângă stația a opta a fiecărui traseu, de la deschiderea traseelor până la 10 septembrie. Pe trasee: Yoshida 134.777, Fujinomiya 60.866, Subashiri 27.129 și Gotemba 17.664. Lipsesc înregistrările contoarelor din patru zile pe Subashiri și cinci pe Gotemba. Datele nu identifică persoane distincte; ministerul spune că lipsurile și perioadele de măsurare diferite afectează comparațiile. Totalul reprezintă 117,2% din cel din 2025 și 102,0% din cel din 2019.27,28,29
Aglomerația
O relatare de presă din 2026 descrie aglomerație severă pe potecile de sub vârf la răsărit și teama oficialilor că o singură căzătură ar putea porni un lanț de accidente. Relatarea despre aglomerația de lângă vârf este distinctă de totalul final al ministerului de pe această pagină: contoarele sunt lângă stația a opta de pe fiecare traseu și nu măsoară aglomerația de pe vârf. La poale, ghidul japan-guide avertizează că mulțimile din sezonul cireșilor în floare de la pagoda Chureito, în parcul Arakurayama Sengen, aduc aglomerație, zgomot, gunoaie, trafic și intrări pe proprietăți private.15,10,27,28
Fotografiile capitolului

7Lacurile
La poalele nordice ale muntelui, în prefectura Yamanashi, la ~1.000 m altitudine, se află cinci lacuri: Kawaguchi, Yamanaka, Sai, Shōji și Motosu. Ele dau numele regiunii, Fujigoko, „cele cinci lacuri ale lui Fuji”.12,11
Lacurile au fost create de erupții mai vechi ale muntelui. În regiune locuiesc aproximativ 100.000 de oameni, dintre care în jur de 54.000 în orașul principal, Fujiyoshida.12
De aici pornește și cel mai umblat traseu: stația a cincea de pe Yoshida este cea la care se ajunge cel mai ușor din zona lacurilor și din centrul orașului Tokio.9
Lacurile
Kawaguchi, Yamanaka, Sai, Shōji și Motosu se înșiră în arc în jurul jumătății de nord a muntelui. Toate cinci au apărut în urma unor erupții mai vechi ale muntelui.12,11
Orașul
Fujiyoshida, cu aproximativ 54.000 de locuitori, este orașul principal al regiunii. De aici se vede cadrul cu pagoda Chureito și muntele, iar la stația a cincea de pe traseul Yoshida se ajunge cel mai ușor din zona lacurilor.12,9
Harta
Vârful, craterul Hōei, cele patru stații de plecare și cele cinci lacuri sunt puse la coordonatele lor din OpenStreetMap. Lacurile stau toate la nord de vârf, iar trei dintre cele patru stații de plecare, la sud și la est.16
Fiecare punct de pe hartă este un obiect din OpenStreetMap, identificat prin numărul lui.
Treisprezece puncte fixate prin id OSM: opt noduri, o cale (craterul) și patru relații (lacurile). Reperele de cale și relație stau în centrul conturului lor. Nicio altitudine din text nu vine din etichetele hărții. Desenele din pagină sunt făcute pentru această pagină. Unde un desen este la scară, o spune eticheta lui. Date de hartă: © OpenStreetMap contributors, ODbL 1.0, 2026-10-07.16
8Vulcanul azi
Agenția de Meteorologie a Japoniei a publicat un istoric al activității vulcanice a muntelui, una dintre sursele cronologiei nippon.com. NASA notează că după 1707 nu au mai fost erupții, că între 1780 și 1820 s-a văzut abur pe vârf și că vulcanul este «considerat activ».2,6
Pe vârf a funcționat timp de 72 de ani o stație meteorologică cu personal, cea mai înaltă din Japonia, dată de Wikipedia la 3.780 m. Observatorii urmăreau pe radar taifunurile și ploile mari. Stația a fost închisă în septembrie 2004 și înlocuită cu un sistem automat.1
Cei peste 300 de ani de liniște, scrie nippon.com, nu schimbă faptul că Fuji este și azi un vulcan activ.2
Supravegherea
NASA pomenește aburul văzut pe vârf între 1780 și 1820. Cronologia nippon.com mai notează gaze vulcanice ieșite din craterul din vârf de la mijlocul secolului al XIX-lea până în anii 1960 și cutremure de adâncime în 2000–2001.6,2
Stația meteo
Stația meteorologică de pe vârf, dată de Wikipedia la 3.780 m, a avut personal timp de 72 de ani. Această altitudine depășește cea de vârf, 3.776,24 m, de mai sus; articolul Wikipedia le poartă pe amândouă fără să le împace. A fost închisă în septembrie 2004, când a fost înlocuită cu un sistem automat.1
Zăpada
Conul, de o simetrie rară, este acoperit de zăpadă aproximativ cinci luni pe an. Fotografia a fost făcută pe 19 martie 2025, la apus.1,26
Fotografiile capitolului

Numerele mici trimit la sursa fiecărei afirmații. Totalul final pentru 2026 vine de la contoare cu infraroșu de lângă stația a opta; textul precizează numărătorile pe trasee, zilele lipsă și limitele acestor date. Regulile descriu sezonul 2026, iar duratele sunt estimările site-ului oficial.