Dronele de la Dunăre: unde au căzut resturile, când a sunat RO-ALERT și ce au înregistrat seismografele

Cât după sirena din Ismail sună RO-ALERT în Tulcea?#

Ismail e un port ucrainean de pe brațul Chilia, la 19 km de Tulcea. Comunicatele MApN descriu atacuri ale Federației Ruse cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunăre din vara lui 2023. Când dronele se îndreaptă spre regiune, Ucraina dă alarma aeriană în raionul Ismail, districtul din jurul portului.

Fișierele IGSU de pe data.gov.ro conțin, între 25 februarie și 31 august 2026, 66 de episoade RO-ALERT pentru „atac aerian”, aproape toate în Tulcea sau Galați. Un episod înseamnă primul mesaj după o pauză de cel puțin trei ore. Fiecare episod e așezat aici lângă alertele oficiale ucrainene pentru raionul Ismail (fișierul ucrainean se oprește pe 28 august, așa că comparația cuprinde 64 de episoade).

• 56 din 64 au pornit când raionul Ismail era deja sub alertă. Jumătate dintre ele au venit la cel mult 31 de minute după sirenă; un sfert, după mai mult de o oră.
• Opt au venit fără nicio alertă în Ismail. Pe cele pe care le explică, comunicatele MApN descriu drone care n-au trecut pe acolo: pe 24 iulie, o țintă detectată la 20 km est de Sulina, doborâtă lângă Padina; pe 24 august, o dronă intrată „dinspre Republica Moldova”.
• Raionul Ismail a fost sub alertă de 767 de ori între 1 februarie și 28 august, în total 648 de ore. Doar 62 dintre aceste alerte au avut un RO-ALERT în timpul lor sau în jumătatea de oră de după. Celelalte 705, adică 92%, n-au avut. Alertele însoțite de RO-ALERT au durat mai mult: 76 de minute la mediană, față de 33 pentru celelalte.

Intervalul de jumătate de oră nu arată o întârziere. Alarma ucraineană acoperă tot raionul; RO-ALERT pleacă, potrivit comunicatelor MApN, după ce radarele văd ținte care se apropie de spațiul aerian românesc, iar unei drone îi trebuie timp să ajungă la Dunăre. Datele arată ordinea celor două ceasuri; motivul pentru care cele mai multe sirene din Ismail nu ajung pe un telefon românesc nu apare în ele.

Pagina RO-ALERT, februarie–iulie 2026 numără toate mesajele, pe categorii. Aici sunt numărate episoadele de atac aerian, nu mesajele: un episod poate avea mai multe mesaje, pe mai multe canale.

Unde au căzut resturile de drone în România și cât de departe de Ucraina#

Între septembrie 2023 și 2 octombrie 2026, comunicatele de presă ale Ministerului Apărării Naționale numesc 50 de locuri în care au fost găsite sau semnalate resturi de drone, un crater sau o dronă prăbușită. Pentru 16 dintre ele, comunicatul spune doar că resturile au fost semnalate sau că ar putea fi de dronă; pe hartă sunt cercuri goale. La Tătaru s-au găsit doar un crater și resturi ale unei rachete aer-aer, de la interceptare. Același sat poate apărea de mai multe ori: Plauru, pe malul din fața Ismailului, apare de 10 ori.

• 2023–2025: 20 de locuri, toate pe uscat, în Tulcea, Brăila și Galați. Toate în afară de unul erau la cel mult 17 km de Ucraina; jumătate, la mai puțin de un kilometru. Excepția e Insula Mare a Brăilei, în martie 2024, la 49 km.
• 2026: 30 de locuri, în șapte județe. Pe 25 aprilie, resturi de dronă, cu „o posibilă încărcătură explozivă la bord”, „într-o zonă locuită din municipiul Galați”. Pe 29 mai, o dronă „s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc de locuințe” din Galați. Pe 24 iulie, după ce un F-16 a doborât o dronă intrată dinspre mare, resturi ale dronei și ale rachetei au căzut lângă Padina, în Buzău, la 110 km de Ucraina. Pe 24 august, elemente de dronă în curtea unei case din Ciușlea, în Vrancea, la 78 km.
• Litoralul: din august 2026, fragmente pe plajele de la Costinești, Tuzla și Capu Midia și în mare, aproape de țărm, de la Sulina și Gura Portiței până la Costinești. Comunicatele nu spun dacă vin din atacurile de la Dunăre sau din luptele de pe mare. Alte șapte fragmente au fost găsite departe în larg, în zona economică exclusivă a României, la 33–90 de mile marine de țărm; ele nu sunt pe hartă.

Harta numără doar locurile numite în comunicate. Tabelul de pe prima pagină a site-ului MApN (actualizat la 21 octombrie 2026) numără mai multe cazuri de „drone/fragmente identificate/ridicate/neutralizate”: 14 în 2024, 16 în 2025, 44 în 2026, 81 de la începutul războiului. Comunicatele numesc locul pentru 8, 6 și, respectiv, 26 dintre ele. Tabelul nu poate fi pus caz cu caz lângă comunicate, așa că diferența nu poate fi explicată de aici.

Pe același site: Sentinela Dunării, o propunere de rețea de senzori acustici pentru Galați, scrisă după drona din 29 mai.

Au înregistrat seismografele de la Tulcea și Chilia atacurile cu drone?#

Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP) are, pentru cutremurele din Vrancea, stații seismice și pe malul Dunării: la Tulcea, la 17 km de portul Ismail, și la Chilia Veche, la 37 km. INFP a publicat deja explozii din războiul din Ucraina înregistrate de rețeaua sa (depozitul de muniție de la Hmelnițki, în mai 2023). O analiză publică a stațiilor de lângă Ismail nu apare nici în publicațiile INFP, nici în presă.

Testul a fost fixat înainte de deschiderea înregistrărilor din 2026. Pentru fiecare episod RO-ALERT, o fereastră de la 15 minute înainte de alertă până la trei ore după (trei ore și un sfert). Pentru comparație, aceeași oră cu o săptămână înainte și după, în zile fără alertă. O „bubuitură pereche” e un vârf brusc de semnal (de peste zece ori zgomotul obișnuit al ferestrei, în banda 2–15 Hz) la Tulcea, urmat sau precedat de unul la Chilia în cel mult 150 de secunde.

• În cele 66 de ferestre de alertă: în medie 4,3 bubuituri pereche. În cele 89 de ferestre-martor: 0,5. Un test statistic (Mann–Whitney) dă p = 0,001: dacă nopțile de alertă n-ar fi diferite de cele obișnuite, o diferență cel puțin atât de mare ar apărea cam o dată la 1.000 de încercări.
• Pe nopțile aglomerate, unele perechi apar din simplă coincidență. Scăzând perechile care se formează și când înregistrarea de la Chilia e decalată cu 30 sau 60 de minute, rămân 2,5 perechi peste întâmplare în ferestrele de alertă și 0,1 în ferestrele-martor. 12 din 66 de ferestre de alertă au cel puțin cinci perechi peste întâmplare; dintre ferestrele-martor, două.
• Cele mai multe perechi apar la cele două stații în aceeași secundă; o parte ajung la Chilia cu până la un minut mai târziu. Asta s-ar potrivi cu o undă prin sol urmată de un sunet prin aer, dar rămâne o ipoteză: nicio bubuitură nu a fost localizată, iar pentru asta e nevoie de o a treia stație.

Concluzia se limitează la 2026. Același test, aplicat neschimbat pe 20 de nopți de atac din 2023–2025 datate după comunicatele MApN, merge în aceeași direcție (în medie 1,6 perechi peste întâmplare, față de 0,3), dar diferența nu e destul de mare ca să excludă hazardul. O noapte liniștită pe seismograf nu înseamnă o noapte fără atac: vântul, mărimea exploziei și distanța schimbă ce ajunge la stație. Pe 29 mai, noaptea blocului din Galați, stațiile de la Tulcea și Chilia, la 66 și 97 de km de Galați, au înregistrat doar două perechi. INFP are o stație și în Galați; ea nu face parte din test.

Pagina arată doar numărătoarea și ora fiecărei perechi. Înregistrările sunt ale INFP (rețeaua RO, DOI 10.7914/SN/RO); condițiile de reutilizare a formelor de undă nu sunt publicate, așa că ele nu apar aici.

Ce nu se poate spune din aceste date#

• Lista nu e completă. E lista locurilor numite în comunicate. MApN numără mai multe cazuri decât numește.
• Locul e aproximativ. Un punct stă la satul numit în comunicat, nu la locul exact al resturilor. 15 locuri sunt așezate după descrierea din text (de exemplu „la aproximativ 5 km vest de localitatea Reni”). Distanța până la Ucraina e măsurată de la acest punct.
• Atribuirea. Pagina folosește doar cuvintele MApN: atacurile „Federației Ruse” asupra porturilor ucrainene, drone „de tip Geran 1/2”, „de proveniență rusească”, acolo unde comunicatul o spune.
• Sirenele. De ce cele mai multe alerte din Ismail nu ajung la un RO-ALERT (traseul dronelor, ce văd radarele, pragul de alertare) nu reiese din fișiere. Comparația se oprește pe 28 august, pentru că fișierul ucrainean n-are date între 30 august și 1 septembrie.
• Seismografele. O bubuitură nu poate fi pusă pe seama unei anumite drone, rachete sau interceptări și nici nu poate fi așezată pe hartă. Pe 19 iunie, o fereastră-martor fără alertă, fără sirenă și fără furtună are 13 perechi peste întâmplare; rămâne neexplicată și e inclusă în numărătoare.