Rouen
În 911, regele Carol cel Simplu îi încredințează lui Rollo cetatea Rouen și ținutul din jur. Din târgul vikingilor se naște Ducatul Normandiei.
Un atlas · 911–1185
De la Rouen la Antiohia: harta lumii normande
36 de locuri în care izvoarele îi atestă pe normanzi, de la Hastings la Palermo și Antiohia — fiecare cu nota dovezii. Cel mai îndepărtat, Antiohia, e la 3.177 km de Rouen. Scrie orașul tău și vezi cât de aproape au ajuns.
A · Găsit pe teren (9)B · Consemnat în epocă (25)C · Legendă sau disputat (2)drum atestat500 km de la RouenRouen · acasă
Orașul tău
Orașul tău și harta
Cel mai aproape de Sevilla: Lisabona, la 313 km
- 313 kmLisabona epocă1147 · asediu. În 1147, o flotă de cruciați anglo-normanzi, în drum spre Pământul Sfânt, îl ajută pe regele Afonso să ia Lisabona. Capelanul lor a lăsat o dare de seamă din interiorul asediului.
- 1.300 kmMont-Saint-Michel teren966 · biserică. Ducele Richard I așază aici călugări benedictini în 966. Biserica abațială romanică se zidește peste stâncă în secolul XI și stă în picioare și azi.
- 1.332 kmTinchebray epocă1106 · bătălie. La 1106, Henric I al Angliei îl învinge și-l capturează pe fratele său Robert, duce al Normandiei. Cele două maluri ale Canalului ajung din nou sub o singură mână.
Sevilla se află la 1.454 km de Rouen. 13 din cele 36 de locuri sunt mai departe.
Cine sunt „normanzii” de pe hartă
Urmașii vikingilor așezați pe Sena de Jos după 911, deveniți francezi ca limbă și creștini ca lege — și cele trei ramuri pornite din ei: cuceritorii Angliei (1066), cei ai sudului Italiei și Siciliei (1030–1140) și cruciații lui Bohemond, ajunși principi la Antiohia (1098). Harta îi urmărește ca oameni, nu ca stat: unde a luptat, a zidit sau a cârmuit cineva pe care izvoarele îl numesc normand.
Fiecare loc poartă o notă după tăria dovezii. A · teren — zid, mormânt, obiect sau hrisov care se poate vedea și azi. B · epocă — cronică, scrisoare sau dare de seamă scrisă în vremea faptei ori la puțin timp după ea. C · legendă — tradiție târzie sau loc disputat. Pe hartă, cele trei note au și forme diferite: cerc, pătrat, triunghi.
Distanțele sunt linii drepte de la Rouen, nu drumuri de corabie. Iar „cel mai apropiat loc” înseamnă cel mai apropiat dintre cele 36 de pe hartă — adică dintre locurile pe care izvoarele consultate le atestă, nu dintre toate locurile pe unde au trecut normanzii vreodată.
A · Găsit pe teren (9)B · Consemnat în epocă (25)C · Legendă sau disputat (2)drum atestat500 km de la RouenRouen · acasă
Harta, 911–1185
Patru capitole, o singură hartă. Pe măsură ce citești, harta te urmează: se apropie de ținutul poveștii, stinge locurile străine și desenează drumurile campaniei.
Apasă orice semn ca să-i afli povestea; cardul lui se aprinde dedesubt.
Capitolul I · 911–1106
Normandia: ducatul care i-a făcut cuceritori
Cum a devenit o tabără de vikingi ducatul care avea să cucerească regate.
8locuri911–1106anii4găsite pe teren
Timp de un secol și jumătate, ducii de la Rouen își strâng ținutul: îi bat pe baroni la Val-ès-Dunes (1047), zidesc abații la Fécamp și Mont-Saint-Michel și își cresc o curte de cavaleri căreia pământul de acasă începe să-i fie mic. De aici pleacă toate celelalte povești — spre Anglia, spre Italia, spre Răsărit.
Steaua de aur e Rouen: toate distanțele se măsoară de aici.
Saint-Clair-sur-Epte
Tradiția spune că aici s-ar fi încheiat înțelegerea din 911. Niciun izvor contemporan nu numește locul; povestea omagiului lui Rollo vine de la Dudo, după un secol.
Mont-Saint-Michel
Ducele Richard I așază aici călugări benedictini în 966. Biserica abațială romanică se zidește peste stâncă în secolul XI și stă în picioare și azi.
Fécamp
Richard II ridică la Fécamp palat ducal și abație (1001), panteonul dinastiei. Săpăturile și zidăria abației păstrează urma ducilor.
Hauteville-la-Guichard
Din acest sat din Cotentin ar fi plecat, după tradiție, fiii lui Tancred de Hauteville spre Italia. De acolo pornesc două dinastii: Apulia și Sicilia.
Val-ès-Dunes
La 1047, tânărul Wilhelm, ajutat de regele Franței, își zdrobește baronii răsculați. Din ziua aceea e stăpân necontestat al Normandiei.
Izvoare · 1
Bayeux
Tapiseria de la Bayeux (vreo 70 m de pânză brodată, anii 1070) povestește cucerirea Angliei cadru cu cadru. Comandată de episcopul Odo, se păstrează aici.
Tinchebray
La 1106, Henric I al Angliei îl învinge și-l capturează pe fratele său Robert, duce al Normandiei. Cele două maluri ale Canalului ajung din nou sub o singură mână.
Capitolul II · 1066–1170
Anglia și Irlanda: o țară luată cetate cu cetate
Hastings a fost prima zi; Anglia s-a luat cetate cu cetate, apoi a trecut marea spre Dublin.
9locuri1066–1170anii3găsite pe teren
Hastings n-a fost decât prima zi. După 1066, normanzii înaintează cu cazmaua și cu sabia: cetăți la Chepstow, Londra și Durham, catedrale la Canterbury, pustiire în nord la 1069–1070. Un secol mai târziu, aceeași lume anglo-normandă trece marea spre Dublin (1170).
.png){kind=link}
Drumul dinspre Normandia și, un secol mai târziu, cel spre Irlanda.
Pevensey
La 28 septembrie 1066, flota lui Wilhelm acostează la Pevensey, în zidurile fortului roman. Nimeni nu-l așteaptă: Harold e la York, proaspăt victorios asupra norvegienilor.
Hastings
La 14 octombrie 1066, armata lui Harold cade pe colina de la Battle, iar regele moare în luptă. Cucerirea începe aici, dar Anglia va fi supusă abia după ani de campanii.
Westminster
În ziua de Crăciun 1066, Wilhelm e uns rege în abația lui Eduard Confesorul. Afară, gărzile normande dau foc caselor la auzul aclamațiilor, crezând că e o răscoală.
Chepstow
Din 1067, William fitzOsbern zidește la Chepstow, pe râul Wye, cea mai veche cetate normandă de piatră din Țara Galilor. Marele turn se vede și azi.
Izvoare · 1
York
După răscoala nordului (1069), Wilhelm pustiește ținutul dintre York și Durham: sate arse, recolte nimicite. Cartea Judecății (1086) trece încă multe moșii drept „pârloagă”.
Canterbury
În 1070, Lanfranc, jurist lombard venit prin Normandia, ajunge arhiepiscop de Canterbury. El reclădește catedrala și leagă Biserica engleză de Roma.
Durham
Cetate din 1072, catedrală începută în 1093: Durham păzește granița de nord. Bolțile ei în ogivă sunt printre primele din Europa.
Turnul Londrei
Turnul Alb, început pe la 1078, e pecetea de piatră a cuceririi: zid normand de peste 30 m, înalt cât să se vadă din tot orașul.
Dublin
În 1170, Richard de Clare (Strongbow) cucerește Dublinul pentru cauza normandă. Din capul de pod irlandez se naște stăpânirea anglo-normandă a insulei.
Capitolul III · 1030–1185
Sudul Italiei și Sicilia: de la mercenari la regi
Mercenari la Aversa, regi la Palermo: cea mai improbabilă carieră a Evului Mediu.
10locuri1030–1174anii2găsite pe teren
Vin ca pilgrimi și rămân ca soldați cu plată; în 1030 au primul comitat, la Aversa. Într-o viață de om îi bat pe papi (Civitate, 1053), îi alungă pe bizantini (Bari, 1071) și iau Sicilia arabă oraș cu oraș. Roger II se încoronează rege la Palermo în 1130, iar curtea lui vorbește latina, greaca și araba.
Roma jefuită în 1084 nu e cucerire: normanzii n-au stăpânit-o niciodată.
Aversa
În 1030, Rainulf Drengot primește Aversa și întemeiază primul comitat normand din Italia. Mercenarii devin stăpâni cu acte.
Melfi
Luată în 1041, Melfi devine capitala normanzilor: aici își împart cuceririle (1043), iar în 1059 papa Nicolae II îl înfeudează pe Robert Guiscard cu Apulia și Calabria.
Civitate
La 18 iunie 1053, câteva mii de normanzi zdrobesc oastea papei Leon IX, care cade prizonier. Înfrângerea deschide calea împăcării de la Melfi (1059).
Bari
După un asediu de trei ani, Bari cade în aprilie 1071. Cu el se stinge stăpânirea bizantină în Italia, veche de peste cinci secole.
Palermo
În ianuarie 1072, Robert Guiscard și fratele său Roger intră în Palermo. Cucerirea Siciliei va mai dura două decenii; capitala emiratului devine capitala comitatului.
Salerno
În decembrie 1076, Salerno, ultimul principat longobard, se predă lui Guiscard după un asediu istovitor. Sudul continental e acum normand.
Roma
În mai 1084, Guiscard vine să-l scoată pe papa Grigore VII din mâinile împăratului — și oastea lui jefuiește Roma trei zile. Papa pleacă sub protecția normanzilor și moare la Salerno.
Cefalù
Roger II începe în 1131 catedrala de la Cefalù, cu Crist Pantocrator în mozaic bizantin deasupra altarului. Trei lumi — latină, greacă, arabă — într-o singură biserică.
Napoli
În 1139–1140, Napoli, ultimul oraș de sine stătător din sud, i se supune lui Roger II. Întreg sudul Italiei stă sub coroana din Palermo.
Monreale
Wilhelm II zidește din 1174 catedrala de la Monreale: 6.000 m² de mozaicuri pe fond de aur. Apogeul și, fără s-o știe, testamentul Siciliei normande.
Capitolul IV · 1081–1185
Răsăritul și Mediterana: până unde s-a putut ajunge
Din Balcani până la Antiohia și Mahdia: cât de departe s-a putut ajunge.
9locuri1081–1185anii0găsite pe teren
Robert Guiscard îl bate pe împăratul Bizanțului la Durrës (1081); fiul său Bohemond ia Antiohia în cruciadă (1098) și nu i-o mai dă înapoi. Roger II stăpânește un deceniu porturile Africii (Mahdia, 1148), iar o flotă anglo-normandă ajută la luarea Lisabonei (1147). Ultimul semn de pe hartă e jaful Thessalonicului, în 1185.
.jpg){kind=link}
Balcanii lui Guiscard, cruciada lui Bohemond, Africa lui Roger II.
Dyrrhachium (Durrës)
La 18 octombrie 1081, Guiscard îl zdrobește pe împăratul Alexios I sub zidurile Durrësului. Ana Comnena, fiica împăratului, îi descrie pe normanzi cu spaimă și admirație.
Corfu
În toamna lui 1084, Guiscard își ia revanșa pe mare: flota lui zdrobește escadra veneto-bizantină în apele Corfu și reia insula. Ultima lui victorie — moare la Cefalonia în iulie 1085.
Izvoare · 1
Malta
În 1091, contele Roger I debarcă în Malta și o ia de la musulmani. Insula intră în orbita Siciliei normande, unde va rămâne secole.
Constantinopol
În primăvara lui 1097, Bohemond de Taranto, fiul lui Guiscard, jură credință împăratului Alexios. Fiul celui care-l bătuse pe împărat la Durrës îi devine vasal — pe hârtie.
Niceea
În iunie 1097, cruciații — printre ei normanzii lui Bohemond — iau Niceea. E prima victorie a cruciadei și ultima la care bizantinii și cruciații luptă împreună.
Izvoare · 1
Antiohia
La 3 iunie 1098, Bohemond intră în Antiohia prin trădare și nu i-o mai dă împăratului. Principatul de Antiohia va trăi 170 de ani — cel mai îndepărtat stat normand.
Lisabona
În 1147, o flotă de cruciați anglo-normanzi, în drum spre Pământul Sfânt, îl ajută pe regele Afonso să ia Lisabona. Capelanul lor a lăsat o dare de seamă din interiorul asediului.
Mahdia
În 1148, amiralul lui Roger II, George din Antiohia, cucerește Mahdia. Urmează un șir de porturi africane: „regatul Africii” al normanzilor ține un deceniu.
Thessalonic
În august 1185, oastea lui Wilhelm II al Siciliei jefuiește Thessalonicul, al doilea oraș al Bizanțului. Arhiepiscopul Eustathios descrie prădăciunile ca martor ocular.
Cât de departe au ajuns
Fiecare semn de pe hartă, așezat după distanța în linie dreaptă față de Rouen, pe trei rânduri după nota dovezii. Nimic din ce se poate vedea pe teren nu trece de Sicilia; Antiohia, la 3.177 km, se știe numai din cronici.
Cele mai îndepărtate 8 locuri, în linie dreaptă de la Rouen.
- Antiohia — 3.177 km (1098)
- Niceea — 2.446 km (1097)
- Constantinopol — 2.359 km (1097)
- Thessalonic — 1.965 km (1185)
- Malta — 1.852 km (1091)
- Corfu — 1.840 km (1084)
- Mahdia — 1.749 km (1148)
- Dyrrhachium (Durrës) — 1.686 km (1081)
România? Nicio sursă consultată nu-i atestă pe normanzi pe pământul de azi al României. Cel mai apropiat loc de București e Constantinopol (448 km), unde Bohemond a jurat credință împăratului în 1097.
Au ajuns normanzii acolo?
Șase întrebări la care povestea obișnuită greșește. Alege, apoi citește dezlegarea.
-
Au asediat normanzii Parisul?
Arată dezlegarea
Nu. Parisul îl asediaseră vikingii în 885–886, înainte să existe Normandia. Ca ducat creștin, Normandia n-a atacat Parisul; cel mai aproape a ajuns Wilhelm Cuceritorul în 1087, când a ars Mantes, la vreo 50 km.
-
S-a hotărât Anglia la Hastings, într-o singură zi?
Arată dezlegarea
Nu. Hastings (14 octombrie 1066) a ucis un rege, dar Anglia s-a supus după ani de campanii: Exeter și York în 1068, pustiirea nordului în 1069–1070. Încă din 1086, Cartea Judecății trece moșii drept „pârloagă”.
-
Au stăpânit normanzii Roma?
Arată dezlegarea
Nu — au jefuit-o. În mai 1084, Robert Guiscard a venit să-l salveze pe papa Grigore VII, iar oastea lui a prădat Roma trei zile. Papa a plecat sub escortă normandă și a murit la Salerno.
-
Au stăpânit normanzii porturi în Africa?
Arată dezlegarea
Da. În 1148, amiralul George din Antiohia a luat Mahdia pentru Roger II al Siciliei, iar normanzii au ținut un șir de porturi africane — „regatul Africii” — vreo zece ani.
-
Au luptat normanzi la Ierusalim în 1099?
Arată dezlegarea
Da, prin Tancred. Bohemond a rămas la Antiohia, dar nepotul său Tancred de Hauteville a fost printre primii cruciați intrați în Ierusalim. (Ierusalimul e în afara cadrului hărții.)
-
Se vorbea araba la curtea normandă din Palermo?
Arată dezlegarea
Da. Cancelaria lui Roger II lucra în latină, greacă și arabă, iar mozaicurile de la Cefalù și Monreale sunt lucrate de meșteri bizantini și musulmani. Sicilia normandă a fost o țară în trei limbi.
Toate locurile, în ordine cronologică
| Loc | An | Fel | Dovada | km | Ce s-a întâmplat |
|---|---|---|---|---|---|
| Rouen | 911 | așezare | A · teren | 0 | În 911, regele Carol cel Simplu îi încredințează lui Rollo cetatea Rouen și ținutul din jur. Din târgul vikingilor se naște Ducatul Normandiei. William of Jumièges · Dudo of Saint-Quentin |
| Saint-Clair-sur-Epte | 911 | tratat | C · legendă | 49 | Tradiția spune că aici s-ar fi încheiat înțelegerea din 911. Niciun izvor contemporan nu numește locul; povestea omagiului lui Rollo vine de la Dudo, după un secol. Dudo of Saint-Quentin |
| Mont-Saint-Michel | 966 | biserică | A · teren | 210 | Ducele Richard I așază aici călugări benedictini în 966. Biserica abațială romanică se zidește peste stâncă în secolul XI și stă în picioare și azi. Mont-Saint-Michel abbey history (foundation 966) |
| Fécamp | 1001 | biserică | A · teren | 63 | Richard II ridică la Fécamp palat ducal și abație (1001), panteonul dinastiei. Săpăturile și zidăria abației păstrează urma ducilor. William of Jumièges |
| Aversa | 1030 | comitat | B · epocă | 1.390 | În 1030, Rainulf Drengot primește Aversa și întemeiază primul comitat normand din Italia. Mercenarii devin stăpâni cu acte. Amatus of Montecassino |
| Hauteville-la-Guichard | 1035 | așezare | C · legendă | 177 | Din acest sat din Cotentin ar fi plecat, după tradiție, fiii lui Tancred de Hauteville spre Italia. De acolo pornesc două dinastii: Apulia și Sicilia. Geoffrey Malaterra |
| Melfi | 1041–1059 | comitat | B · epocă | 1.473 | Luată în 1041, Melfi devine capitala normanzilor: aici își împart cuceririle (1043), iar în 1059 papa Nicolae II îl înfeudează pe Robert Guiscard cu Apulia și Calabria. William of Apulia |
| Val-ès-Dunes | 1047 | bătălie | B · epocă | 105 | La 1047, tânărul Wilhelm, ajutat de regele Franței, își zdrobește baronii răsculați. Din ziua aceea e stăpân necontestat al Normandiei. William of Poitiers |
| Civitate | 1053 | bătălie | B · epocă | 1.392 | La 18 iunie 1053, câteva mii de normanzi zdrobesc oastea papei Leon IX, care cade prizonier. Înfrângerea deschide calea împăcării de la Melfi (1059). Amatus of Montecassino |
| Hastings | 1066 | bătălie | B · epocă | 170 | La 14 octombrie 1066, armata lui Harold cade pe colina de la Battle, iar regele moare în luptă. Cucerirea începe aici, dar Anglia va fi supusă abia după ani de campanii. Anglo-Saxon Chronicle |
| Pevensey | 1066 | debarcare | B · epocă | 163 | La 28 septembrie 1066, flota lui Wilhelm acostează la Pevensey, în zidurile fortului roman. Nimeni nu-l așteaptă: Harold e la York, proaspăt victorios asupra norvegienilor. William of Poitiers |
| Westminster | 1066 | încoronare | B · epocă | 245 | În ziua de Crăciun 1066, Wilhelm e uns rege în abația lui Eduard Confesorul. Afară, gărzile normande dau foc caselor la auzul aclamațiilor, crezând că e o răscoală. William of Poitiers |
| Chepstow | 1067 | cetate | A · teren | 362 | Din 1067, William fitzOsbern zidește la Chepstow, pe râul Wye, cea mai veche cetate normandă de piatră din Țara Galilor. Marele turn se vede și azi. Cadw |
| Bari | 1068–1071 | asediu | B · epocă | 1.537 | După un asediu de trei ani, Bari cade în aprilie 1071. Cu el se stinge stăpânirea bizantină în Italia, veche de peste cinci secole. William of Apulia |
| York | 1069–1070 | cucerire | B · epocă | 525 | După răscoala nordului (1069), Wilhelm pustiește ținutul dintre York și Durham: sate arse, recolte nimicite. Cartea Judecății (1086) trece încă multe moșii drept „pârloagă”. Domesday Book (1086) · Orderic Vitalis |
| Canterbury | 1070 | biserică | B · epocă | 205 | În 1070, Lanfranc, jurist lombard venit prin Normandia, ajunge arhiepiscop de Canterbury. El reclădește catedrala și leagă Biserica engleză de Roma. Eadmer |
| Durham | 1072–1093 | biserică | A · teren | 621 | Cetate din 1072, catedrală începută în 1093: Durham păzește granița de nord. Bolțile ei în ogivă sunt printre primele din Europa. Durham World Heritage Site |
| Palermo | 1072 | cucerire | B · epocă | 1.594 | În ianuarie 1072, Robert Guiscard și fratele său Roger intră în Palermo. Cucerirea Siciliei va mai dura două decenii; capitala emiratului devine capitala comitatului. Geoffrey Malaterra |
| Salerno | 1076 | asediu | B · epocă | 1.446 | În decembrie 1076, Salerno, ultimul principat longobard, se predă lui Guiscard după un asediu istovitor. Sudul continental e acum normand. Geoffrey Malaterra |
| Bayeux | 1077 | obiect | A · teren | 132 | Tapiseria de la Bayeux (vreo 70 m de pânză brodată, anii 1070) povestește cucerirea Angliei cadru cu cadru. Comandată de episcopul Odo, se păstrează aici. Bayeux Museum |
| Turnul Londrei | 1078 | cetate | A · teren | 245 | Turnul Alb, început pe la 1078, e pecetea de piatră a cuceririi: zid normand de peste 30 m, înalt cât să se vadă din tot orașul. Historic Royal Palaces |
| Dyrrhachium (Durrës) | 1081 | bătălie | B · epocă | 1.686 | La 18 octombrie 1081, Guiscard îl zdrobește pe împăratul Alexios I sub zidurile Durrësului. Ana Comnena, fiica împăratului, îi descrie pe normanzi cu spaimă și admirație. Anna Komnene · William of Apulia |
| Corfu | 1084 | bătălie | B · epocă | 1.840 | În toamna lui 1084, Guiscard își ia revanșa pe mare: flota lui zdrobește escadra veneto-bizantină în apele Corfu și reia insula. Ultima lui victorie — moare la Cefalonia în iulie 1085. Anna Komnene |
| Roma | 1084 | jaf | B · epocă | 1.217 | În mai 1084, Guiscard vine să-l scoată pe papa Grigore VII din mâinile împăratului — și oastea lui jefuiește Roma trei zile. Papa pleacă sub protecția normanzilor și moare la Salerno. Bonizo of Sutri |
| Malta | 1091 | cucerire | B · epocă | 1.852 | În 1091, contele Roger I debarcă în Malta și o ia de la musulmani. Insula intră în orbita Siciliei normande, unde va rămâne secole. Geoffrey Malaterra |
| Constantinopol | 1097 | jurământ | B · epocă | 2.359 | În primăvara lui 1097, Bohemond de Taranto, fiul lui Guiscard, jură credință împăratului Alexios. Fiul celui care-l bătuse pe împărat la Durrës îi devine vasal — pe hârtie. Anna Komnene · Gesta Francorum |
| Niceea | 1097 | asediu | B · epocă | 2.446 | În iunie 1097, cruciații — printre ei normanzii lui Bohemond — iau Niceea. E prima victorie a cruciadei și ultima la care bizantinii și cruciații luptă împreună. Gesta Francorum |
| Antiohia | 1098 | cucerire | B · epocă | 3.177 | La 3 iunie 1098, Bohemond intră în Antiohia prin trădare și nu i-o mai dă împăratului. Principatul de Antiohia va trăi 170 de ani — cel mai îndepărtat stat normand. Gesta Francorum · Raymond of Aguilers |
| Tinchebray | 1106 | bătălie | B · epocă | 153 | La 1106, Henric I al Angliei îl învinge și-l capturează pe fratele său Robert, duce al Normandiei. Cele două maluri ale Canalului ajung din nou sub o singură mână. Orderic Vitalis |
| Cefalù | 1131 | biserică | A · teren | 1.634 | Roger II începe în 1131 catedrala de la Cefalù, cu Crist Pantocrator în mozaic bizantin deasupra altarului. Trei lumi — latină, greacă, arabă — într-o singură biserică. UNESCO |
| Napoli | 1139–1140 | cucerire | B · epocă | 1.403 | În 1139–1140, Napoli, ultimul oraș de sine stătător din sud, i se supune lui Roger II. Întreg sudul Italiei stă sub coroana din Palermo. Alexander of Telese |
| Lisabona | 1147 | asediu | B · epocă | 1.443 | În 1147, o flotă de cruciați anglo-normanzi, în drum spre Pământul Sfânt, îl ajută pe regele Afonso să ia Lisabona. Capelanul lor a lăsat o dare de seamă din interiorul asediului. De expugnatione Lyxbonensi (contemporary eyewitness account) |
| Mahdia | 1148 | cucerire | B · epocă | 1.749 | În 1148, amiralul lui Roger II, George din Antiohia, cucerește Mahdia. Urmează un șir de porturi africane: „regatul Africii” al normanzilor ține un deceniu. Ibn al-Athir |
| Dublin | 1170 | cucerire | B · epocă | 670 | În 1170, Richard de Clare (Strongbow) cucerește Dublinul pentru cauza normandă. Din capul de pod irlandez se naște stăpânirea anglo-normandă a insulei. Giraldus Cambrensis |
| Monreale | 1174 | biserică | A · teren | 1.597 | Wilhelm II zidește din 1174 catedrala de la Monreale: 6.000 m² de mozaicuri pe fond de aur. Apogeul și, fără s-o știe, testamentul Siciliei normande. UNESCO |
| Thessalonic | 1185 | jaf | B · epocă | 1.965 | În august 1185, oastea lui Wilhelm II al Siciliei jefuiește Thessalonicul, al doilea oraș al Bizanțului. Arhiepiscopul Eustathios descrie prădăciunile ca martor ocular. Eustathios of Thessalonica |
Niciun loc nu se potrivește căutării.
De unde știm
Faptele normande le povestesc mai întâi cronicarii lor: Dudo de Saint-Quentin și Wilhelm de Jumièges pentru ducat, Wilhelm de Poitiers pentru 1066, Amatus de Montecassino și Goffredo Malaterra pentru Italia, Guillaume de Pouille pentru Guiscard. Pe urmă vorbesc dușmanii și martorii: Ana Comnena de la Constantinopol, Eustathios de la Thessalonic, Ibn al-Athir pentru Africa, capelanul anonim al flotei de la Lisabona.
Al doilea rând de dovezi stă în piatră și pergament: Tapiseria de la Bayeux, Cartea Judecății din 1086, Turnul Alb al Londrei, catedralele din Durham, Cefalù și Monreale, hrisoavele ducilor de la Rouen. Fiecare rând din tabelul de mai sus trimite la izvorul lui.
Numerele cronicarilor — mărimi de oști, sume de răscumpărare — sunt ale lor, nu măsurători moderne, și pagina le redă ca atare. Distanțele sunt linii drepte calculate de la Rouen (49,44° N, 1,10° E). Harta de fond folosește țărmurile Natural Earth, în aceeași proiecție cu atlasul vikingilor.
- Tapiseria de la Bayeux — muzeul din Bayeux
- Cartea Judecății (Domesday Book) — Arhivele Naționale britanice
- Ana Comnena, Alexiada — text integral în engleză
- Gesta Francorum — cronica cruciaților, la Fordham
- Palermo arabo-normandă, Cefalù și Monreale — UNESCO
Imaginile
- Cronica anglo-saxonă, în exemplarul Parker de la Cambridge — aceeași cronică ce consemnează căderea lui Harold în 1066. Pagina: prefața genealogică.: Anglo-Saxon Chronicle, Parker Chronicle (genealogical preface) · Unknown author · Public domain (PD-Art, PD-old-100-expired)
- Tapiseria de la Bayeux (c. 1070): normanzii își debarcă caii din corăbii — „HIC EXEUNT CABALLI DE NAVIBUS”.: Bayeux Tapestry, scene 39: horses leaving the ships · Universite de Caen Normandie / CNRS / ENSICAEN (2017 photographic campaign), after the Bayeux Tapestry · Public domain (PD-France, PD-Art, PD-old-100-1923)
- Mausoleul lui Bohemond de la Canosa, unde prințul Antiohiei a fost îngropat în 1111 — gravură din 1898.: Bohemond's mausoleum, Canosa (1898 engraving) · Giuseppe Barberis · Public domain
- Cappella Palatina din Palermo, capela regilor normanzi ai Siciliei: mozaicuri bizantine sub un tavan cu stalactite arabe.: Cappella Palatina, Palermo · Fintan Corrigan of http://friendly-hotels.com · CC BY-SA 4.0
- Catedrala din Cefalù, ctitoria lui Roger II (1131) — două turnuri normande sub stâncă.: Cefalu Cathedral exterior · Berthold Werner · CC BY-SA 3.0
- Nava catedralei din Durham, zidită după 1072 sub episcopii normanzi — printre primele mari bolți din Anglia.: Durham Cathedral nave · Rob Farrow · CC BY-SA 2.0
- Roger II primește coroana din mâna lui Cristos — mozaic din Martorana, Palermo, c. 1143.: Roger II crowned by Christ, Martorana · Nero Reising · CC BY-SA 4.0
- Crist Pantocrator domina nava catedralei din Monreale (1174) — cel mai mare ciclu de mozaicuri al Siciliei normande.: Monreale nave and Pantocrator · Jean-Pierre Dalbéra from Paris, France · CC BY 2.0
- Mormântul lui Rollo din catedrala Rouen — un memorial târziu, nu un portret din timpul vieții.: Effigy of Rollo, Rouen Cathedral · Raimond Spekking · CC BY-SA 4.0
- Portalul bazilicii San Nicola din Bari, zidită sub normanzi după 1087 pentru moaștele Sfântului Nicolae.: Portal, Basilica of San Nicola, Bari · Bernard Gagnon · CC0
- Zidurile Constantinopolului, pe care Bohemond le-a văzut în 1097 când a jurat credință împăratului.: Theodosian Walls of Constantinople · Carole Raddato from FRANKFURT, Germany · CC BY-SA 2.0
- Turnul Alb al Londrei, început de Wilhelm Cuceritorul c. 1078 — piatra de temelie a puterii normande în Anglia.: White Tower, Tower of London · SkyRose18 · CC0
- Harta de fond: țărmuri Natural Earth, proiecție azimutală echidistantă.