Numele vechi ale străzilor din Timișoara

Aceeași stradă, alt Filipescu#

O schimbare de nume poate trece aproape neobservată. Între bulevardele din centru e o stradă căreia timișorenii îi spun simplu Filipescu. În coloanele registrului se numește Louis Barthou, după ministrul francez de externe asasinat în 1934. În anii 1970, scrie istoricul Vasile Docea, a devenit Leonte Filipescu, după un militant socialist mort în închisoare în 1922. În 1993 a primit numele lui Nicu Filipescu, fruntaș conservator și primar al Bucureștiului la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Numele de familie a rămas, omul s-a schimbat. Docea povestește că pe casa de la numărul 10 stăteau, una lângă alta, două plăcuțe: una cu Nicu Filipescu, cealaltă cu Leonte Filipescu.

Altă stradă a schimbat doar o zi din calendar. În coloanele „1936” și „1946” se numește 10 Mai, ziua națională a Regatului. În coloana „1956” e Mihai Eminescu. Azi e 9 Mai, pe care dicționarul străzilor publicat de primărie îl explică prin victoria aliaților din 1945; 9 mai e și ziua independenței din 1877. Registrul nu spune când a apărut numele: numele e trecut doar în coloana „Sarmeș 1940”, care nu are an sigur.

• Strada Nicu FilipescuLouis Barthou›Leonte Filipescu›Nicu Filipescu
• Strada 9 MaiTakarékpénztár utca›10 Mai›Mihai Eminescu›9 Mai

Oameni, locuri, cuvinte: ce fel de nume a preferat fiecare epocă#

Fiecare nume a fost încadrat într-una dintre patru categorii: nume de om, nume de loc (oraș, râu, munte), cuvânt obișnuit (plante, meserii, idei) sau dată. Graficul compară aceleași 475 de străzi, cele care au nume consemnat și în 1936, și în 1989, și azi.

În 1936, 251 dintre aceste străzi purtau numele unui om. În 1989 mai erau 184: în anii comunismului au dispărut de pe plăcuțe mitropoliți, generali și personalități locale, înlocuite adesea cu nume care nu amintesc de nimeni, ca Tazlău, Holdelor sau Pomiculturii. Azi sunt 248, aproape cât în 1936. Numărul din 1989 e în parte reconstituit: pe cele 104 străzi unde numele din 1989 e documentat de o decizie din 1990–1993, numerele sunt 68, 28 și 89. Sunt chiar străzile redenumite după Revoluție, deci nu o mostră a întregului oraș; pe cele 287 cu același nume în coloana „1956” și azi, numărul rămâne, firesc, aproape neschimbat.

Din cele 234 de nume legate de hotărârea din 1993, 88% sunt ale unor oameni. La fel și străzile noi: 81% dintre cele care și-au primit primul nume după 1993 poartă numele unui om.

Tabelul de mai jos cuprinde, pentru fiecare an, toate străzile cu nume consemnat; de aceea totalul crește de la un rând la altul.

Ce nu știe registrul#

O plăcuță de pe perete e o înscriere din nomenclatorul stradal al primăriei: o stradă, o piață, o alee sau un tronson cu nume propriu. Registrul actualizat în 2025 are 1.344 de rânduri; peretele are 1.347 de plăcuțe, cu trei mai multe, fiindcă două rânduri din registru au aici mai multe plăcuțe. Bulevardul Regele Mihai I apare de trei ori, câte o dată pentru fiecare dintre străzile din care a fost alcătuit în 2019: o parte din Bulevardul Republicii, strada Gheorghe Dima și strada Sfântul Ioan. Strada Venus și intrarea Venus, trecute în registru pe un singur rând, au fiecare plăcuța ei. O „schimbare de nume” înseamnă aici că un nume consemnat al unei străzi e urmat de alt nume; cele 807 nume din grămadă sunt aceste schimbări, nu plăcuțe de tablă numărate una câte una.

Aproape tot ce e pe această pagină vine din nomenclatorul stradal al Primăriei Timișoara, un tabel care dă, pentru fiecare stradă, numele de azi, numele dinainte, hotărârea prin care a fost schimbat și trei coloane istorice: „1936”, „1946” și „1956”. Tabelul nu spune din ce ghiduri au fost copiate coloanele. Pentru 1936 există un plan tipărit al orașului, inclus în ghidurile vremii; pentru 1946 și 1956 nu a fost găsită sursa, iar pentru 1956 nici măcar un ghid tipărit, așa că anii sunt cei scriși în registru, neconfirmați de altă sursă.

Coloanele au greșeli. În câteva rânduri, același nume e trecut la toți cei trei ani, deși nu putea fi pe plăcuțe în toți: „Șase Martie” (6 martie 1945, instalarea guvernului Groza), „Engels” sau „Frimu” în 1936; „Mareșal Joffre” sau „General Foch” în 1956. Cele 19 înscrieri de acest fel au fost lăsate deoparte. Greșeli de același fel care nu sar în ochi au rămas, probabil, și pe această pagină.

Registrul are și o a patra coloană, „Sarmeș 1940”, numită probabil după inginerul Ioan Sarmeș, care a condus biroul de cartografie al primăriei. Numele din ea nu se potrivesc toate cu anul 1940: Truman și Attlee au ajuns la conducerea țărilor lor abia în 1945. De aceea apar aici fără an și nu intră în numărători.

Registrul consemnează numele doar pentru anii coloanelor sale. Ce s-a schimbat de două ori între 1956 și 1989 apare o singură dată. De aceea toate numerele de aici sunt valori minime: o stradă „cu patru nume” a avut cel puțin patru. Nici anul 1989 nu e în registru: pagina arată pentru el numele dinaintea ultimei schimbări. Dintre cele 475 de străzi urmărite din 1936 până azi, la 104 numele din 1989 e documentat de decizia care l-a înlocuit în 1990–1993; la 287 e presupus, fiindcă e același în coloana „1956” și azi, deși o stradă își poate pierde și recăpăta numele între două coloane; la celelalte 84 e reconstituit, iar la cele redenumite după 1993 poate fi el însuși de după 1989. Rezultatul căutării spune în care caz e strada.

Numele rusești și sovietice au fost alese unul câte unul, dintre toate numele vechi. Lista cuprinde și scriitori și compozitori ruși din secolul al XIX-lea, ca Pușkin sau Gogol, fiindcă apar în aceeași coloană cu cele sovietice. Străzile cu numele celor uciși în decembrie 1989 sunt cele care se regăsesc pe lista Asociației 17 Decembrie 1989 Timișoara; dicționarul primăriei mai numește martiri ai Revoluției doi oameni care nu apar pe listă.

Numele maghiare vin dintr-o singură sursă, lista de la sfârșitul ghidului lui Gyula Delesega, care leagă numele românesc de azi de cel maghiar, fără an și, pentru cele mai multe străzi, fără numele german. Legătura nu e mereu de unu la unu: Magyar utca acoperă părți din Bulevardul Take Ionescu și din strada Simion Bărnuțiu. 295 de străzi din registru au putut fi legate de un nume din listă.

Felul fiecărui nume și ortografia îndreptată a unora dintre numele vechi (Winston Churchill pentru „Churchil Winston”) sunt interpretări făcute pentru această pagină, nu informații din registru; unde ortografia a fost îndreptată, rezultatul căutării arată și forma din registru.

Surse#

Schimbările de nume din Timișoara au fost descrise de istoricul Vasile Docea, care a folosit același tabel al primăriei și ghidurile vremii. Pagina aceasta adaugă numărătoarea, stradă cu stradă.

• Primăria Municipiului Timișoara, Nomenclatorul stradal, versiunea din 9 aprilie 2013 (1.236 de străzi), publicată pe data.gov.ro. De aici vin numele de azi, cele dinainte, hotărârile și coloanele „1936”, „1946”, „1956” și „Sarmeș 1940”. data.gov.ro
• Primăria Municipiului Timișoara, Nomenclatorul stradal, versiunile actualizate cu hotărârile Consiliului Local nr. 722 din 2022 și nr. 194 din 2025 (1.344 de rânduri). De aici vin străzile numite sau redenumite după 2013 și ortografiile îndreptate. assets.primariatm.ro
• Hotărârea Consiliului Local Timișoara nr. 241 din 26 mai 2026: 28 de străzi noi și o redenumire, care nu sunt încă pe perete. primariatm.ro
• Tabelul din spatele paginii, de descărcat: câte un rând pentru fiecare nume al fiecărei străzi, cu forma din registru, sursa, anul sau coloana și o mențiune unde anul nu e sigur. mariuscomper.uk
• Hotărârea Consiliului Local Timișoara nr. 149 din 20 martie 2015, prin care consiliul își însușește nomenclatorul (anexa 4) și îndreaptă ortografia a zeci de nume. primariatm.ro
• Gyula Delesega, Temesvári kalauz téridőben (Timișoara, 2018), lista de străzi de la p. 223–232: numele maghiare și, pentru o parte, cele germane. diasporatm.ro
• Vasile Docea, „History, Ideology and Collective Memory: Reconstructing the Identities of Timișoara by Means of Monographies and Street Names during the Communist Regime (1947–1989)”, Acta Universitatis Sapientiae, European and Regional Studies, 1/1 (2010), p. 83–102. De aici vin informațiile din afara registrului: redenumirea încheiată până în 1921, numele sovietice care lipsesc din registru, anii 1964 și 1966 pentru Bulevardul Take Ionescu. acta.sapientia.ro
• Fabian Timofte, Remus Crețan și Alexandru Drăgan, „Street (Re)Naming Practices and Spatial Ethnolinguistic Contact: A Longitudinal Study in Timișoara, Romania”, GeoHumanities, 4 mai 2026. Un studiu pe același subiect, făcut pe hărți ale orașului din 1913, 1931 și 1980, pentru cartierele istorice. Pagina aceasta nu i-a folosit datele, pe care articolul nu le publică. Numele de străzi date ca exemplu în articol au fost comparate cu registrul: cele care pot fi verificate se potrivesc, cu o excepție, care a îndreptat aici numele din 1989 al Bulevardului Liviu Rebreanu (Ștefan Plăvăț). doi.org
• Árpád Jancsó, „Temesvár nyomtatott térképei”, Műszaki Szemle, 57 (2012), p. 3–18: planurile și ghidurile tipărite ale orașului; după 1949, următoarea listă de străzi apare abia în 1959. Tot de aici: inginerul Ioan Sarmeș și biroul de cartografie al primăriei. emt.ro
• Primăria Municipiului Timișoara, Dicționar explicativ al denumirii străzilor din Timișoara (2015): cine sunt oamenii de pe plăcuțe și lungimea fiecărei străzi. servicii.primariatm.ro
• Asociația 17 Decembrie 1989 Timișoara, „In memoriam”: lista celor uciși la Timișoara în decembrie 1989, cu care au fost comparate numele străzilor care încep cu „Martir”. asociatia17decembrie1989timisoara.wordpress.com

Tot despre Timișoara: planul din 1853 așezat peste străzile de azi și 12 noiembrie 1884, noaptea iluminatului electric. Ce nume poartă străzile din toată România: numele străzilor.