mariuscomper.uk ROEN

Oina, jocul românesc cu bâta și mingea

Oina: lovești mingea, apoi alergi printre cei care te țintesc

În oină, mingea e aruncată în tine. Colegul tău ți-o servește, o lovești cu bastonul și alergi două culoare, cât ceilalți încearcă să te lovească cu ea. Mai jos joci o tură pe terenul din regulament, apoi vezi, dată cu dată, ce se știe despre oină și ce doar se povestește.

  • 11 jucători pe echipă
  • 70 × 32 m terenul
  • 140 g mingea, umplută cu păr
  • 2 puncte pentru fiecare lovit

Se joacă cu degetul sau cu mouse-ul. Pe tastatură: săgeți și Spațiu.

Vrei să vezi întâi un meci adevărat? Filmul federației despre jocul în 11 există și în engleză, spaniolă și franceză.

Joc

O tură de oină

Ești la bătaie. Lovește mingea când cercul se închide pe ea, apoi fugi pe culoarul din stânga până la capăt și înapoi pe cel din dreapta. Fugi lateral ca să te ferești, atinge pentru palmă.

Regulile

Cum se joacă oina, după regulamentul federației

Regulamentul pentru oina în 11 a fost aprobat de Biroul Federal al Federației Române de Oină la 1 decembrie 2022. Numerele de mai jos sunt din textul lui.

Terenul de oină pentru seniori, desenat după numerele din regulamentzona de bătaiezona de fundzona de trei sferturi123123123frfuducereîntoarcere32 m70 m45 m
Cele nouă cercuri sunt posturile celor de la prindere, numerotate în sensul alergării. Fruntașul (fr) stă în zona de bătaie, fundașul (fu) în zona de fund. Punctele verzi arată drumul bătăușului. Art. 2.2–2.5.
  1. Două echipe de câte 11 jucători

    Una e „la bătaie”, cealaltă „la prindere”. După o repriză își schimbă rolurile. Nu există limită de timp: repriza se termină când toți cei 11 de la bătaie au lovit mingea și au alergat cele două culoare. Art. 1.4 și 5.1.

  2. Mingea ți-o servește un coleg

    Bătăușul nu își aruncă singur mingea. Un coleg o aruncă vertical din palmă, cel mult 2 m. Poți refuza prima minge, dar a doua trebuie lovită. Dacă lovești în gol, bătaia se socotește făcută. Art. 6.1.1.

  3. După lovitură, alergi prin două culoare

    Urci pe culoarul de ducere până la linia de fund, treci prin zona de fund și te întorci pe celălalt culoar, până la linia de scăpare. Pe drum, cei de la prindere te țintesc cu mingea. În zona de bătaie și în cea de fund nu poți fi lovit. Art. 6.2.1.

  4. Te aperi cu palmele

    Poți intercepta mingea cu palma, o poți prinde din zbor (apoi o pui jos, nu o arunci înapoi) și te poți feri prin eschive, sărituri sau ghemuiri. Ești lovit când mingea te atinge direct, oriunde în afară de palme, fără să fi atins pământul. Art. 6.2.1 c, 8.1.

  5. Punctele vin din două părți

    La bătaie: un punct dacă mingea cade în zona de trei sferturi (după 45 m), două puncte dacă ajunge în zona de fund. La prindere: două puncte pentru fiecare adversar lovit corect. Art. 8.

  6. Prinsul la mijloc

    Dacă mingea bătută e prinsă din zbor, jucătorul de la bătaie aflat pe teren rămâne între doi jucători de la prindere aflați la cel puțin 15 m unul de altul. Ei își pasează mingea de cel mult trei ori și pot ținti. Art. 9.

70 × 32 mterenul pentru seniori
11 + 5titulari și rezerve; cel mult trei schimbări
100 cmbastonul, de lemn tare, gros de 5 cm la un capăt și de 3 cm la celălalt
140 gmingea de seniori: 8 cm, opt bucăți de piele, umplută cu păr de animale
9 cercuride câte 2 m, în care stau nouă dintre cei 11 de la prindere
2 punctepentru fiecare adversar lovit; de la baston, 1 sau 2

Cuvintele jocului

La bătaie / la prindere
Echipa care lovește mingea și aleargă, respectiv echipa care stă în teren și țintește. În art. 5.2, regulamentul numește echipa de la bătaie „în apărare” (își apără corpul) și pe cea de la prindere „în atac”.
Baston
Bâta de lemn, de 100 cm la seniori. Mânerul are șănțulețe ca să nu alunece din mână.
Culoar de ducere / de întoarcere
Cele două jumătăți ale terenului, despărțite de linia de mijloc. Pe prima alergi spre fund, pe a doua te întorci.
Linia de scăpare
Capătul culoarului de întoarcere, pe linia de bătaie. Cine a trecut-o și-a terminat alergarea.
Zona de fund, zona de trei sferturi
Zona de fund începe după linia de la 70 m. Zona de trei sferturi începe la 45 m și ține până la linia de fund.
Fruntaș, fundaș
Cei doi jucători de la prindere care țintesc din afara câmpului: fruntașul din zona de bătaie, fundașul din zona de fund.
Mijlocaș, mărginaș
Jucătorii de la prindere din cele nouă cercuri: trei pe linia de mijloc (mijlocași) și câte trei pe fiecare margine (mărginași).
Prinsul la mijloc
Faza care urmează când o minge bătută e prinsă din zbor: doi jucători de la prindere își pasează mingea, cu cel de la bătaie între ei.

Jocul de mai sus simplifică: un singur bătăuș, o singură minge, fără prinsul la mijloc, iar alergătorul nu așteaptă în zone. Regulamentul complet are 45 de pagini și există și pentru oina în 8 persoane și în 6, pe joc-oina.ro.

Ce se știe

Ce se știe despre oină și ce doar se povestește

Aproape tot ce se spune despre oină începe cu o dată: 1310, 1364, 1596. Am urmărit fiecare dată până la cel mai vechi loc în care o putem citi. Unele rezistă. Altele se opresc la o știre din 1990, la o piesă de teatru sau la o carte pe care nu am putut-o deschide. Cel mai vechi text deschis care descrie jocul și un concurs între școli e din 1898.

  • Document: textul se poate deschide acum, iar cuvintele citate sunt ale lui. Nu înseamnă că ce spune e adevărat.
  • Relatare ulterioară: cineva relatează faptul, dar originalul nu a fost deschis aici. Poate fi corect; nu l-am verificat.
  • Tradiție: se spune de mult, fără document.
  • Fără temei: textul pe care îl putem deschide nu spune asta, sau afirmația pornește dintr-o piesă de teatru ori dintr-un document care nu e numit nicăieri.
  1. Din vechimepovestit
    Tradiție

    Oina ar fi un joc de păstori

    Oierii s-ar fi întrecut între ei, în timpul liber, cu bâta și cu o minge din păr de animale. Povestea se repetă într-un articol de revistă școlară din 2017 și într-o știre AP din 1990, care o urcă până în „secolul întâi”. Nu am găsit niciun text vechi care să descrie un asemenea joc. Mingea de păr există și azi, în regulament.

    știrea AP din 1990articolul din 2017text vechi: niciunul găsit
  2. 1310„documente”
    Fără temei

    Documente din 1310 ar descrie „hoina” în sudul României

    Afirmația apare într-o știre AP din 1990 despre oină, în care Cristian Costescu, președintele nou-înființatei Federații Române de Baseball și, după AP, fost șef al federației de oină, spune că oina a inspirat baseballul. Reporterul scrie, fără să numească o sursă, că „românii susțin” că oina a fost inventată de păstori în secolul întâi și că documente din 1310 descriu jocul. Nu numește niciun document, nicio arhivă. Protoball, arhiva istoriei jocurilor cu bâtă și minge, întreabă dacă documentul există tradus în engleză. Nu am găsit pe nimeni care să-l fi arătat.

    Romanians claim oina was invented by shepherds in the first century and say documents from 1310 describe a variation of the game called hoina being played in southern Romania.Rob Gloster, AP, Bucharest, în Seattle Times, 22 aprilie 1990
    știrea AP, București, 1990„românii susțin”: sursă nenumitădocumentul din 1310: nenumit
  3. 1364Vlaicu Vodă
    Fără temei

    Oina ar fi atestată pe vremea lui Vlaicu Vodă, în 1364

    1364 e anul în care a început domnia lui Vlaicu (1364–1377), nu data unui document. Federația scrie în 2012 că oina se juca „prin anul 1364” și, pe pagina ei de istorie, trimite la piesa lui Davila. Piesa a fost jucată prima dată la 12 februarie 1902. În 1968, un articol din Sportul datează oina „de peste șase veacuri” tocmai din replica unui personaj din piesă. Niciun hrisov, nicio cronică nu e citată pentru 1364.

    Şi de ce? Că fug de curte, că-n ogoi mă joc de-a hoina?Alexandru Davila, Vlaicu-Vodă, actul I, scena II (piesa jucată în 1902)
    piesa lui Davila, 1902Sportul, 1968: „peste șase veacuri”pagina federației, 2012: „1364”act din 1364: niciunul citat
  4. 1596Anania
    Fără temei

    Cosmograful Anania ar fi pomenit oina în 1596

    Wikipedia în română spune, fără sursă, că Giovanni Lorenzo d'Anania descrie jocul în capitolul despre Valahia Superioară. Am citit capitolul în edițiile din 1582 și 1596 (Trattato primo, p. 154–155). Vorbește de regiuni „fertile în grâne și în vite, mai ales oi și boi”, de Târgoviște, de smoala din care valahii fac lumânări, de religie, de limbă și de călăreți. Niciun joc, nicio minge. Edițiile din 1573 și 1576 nu le-am deschis.

    ro.wikipedia: „1596”, fără sursăAnania, ed. 1596, p. 154–155: niciun joc
  5. 1762 sau 1787Mátyus
    Relatare ulterioară

    Un manual de sănătate al lui Mátyus ar recomanda oina

    Federația citează „Diaetetica” clujeanului István Mátyus, din 1762; un articol din 2014 dă 1782. Nicio lucrare a lui Mátyus nu poartă anul 1782: prima parte din Diaetetica a apărut la Cluj în 1762, iar Ó és új diaetetica la Bratislava, între 1787 și 1793. Cărțile sunt scrise în maghiară. Un studiu de istorie a medicinei (Zeidler) îi pune printre exerciții labdázás, „jocul cu mingea”, nu cuvântul „oină”; „oină” poate fi traducerea de mai târziu. Nu am putut deschide paginile.

    federația, 2012: „1762”ziare.com, 2014: „1782”textul lui Mátyus: nedeschis
  6. 1763Timișoara
    Relatare ulterioară

    Cronica lui Stoica de Hațeg: „lopta mică”

    Dicționarul enciclopedic dă 1763 drept prima mențiune documentară a oinei. Ar fi cronica lui Nicolae Stoica de Hațeg, cu un joc numit „lopta mică”, jucat la Timișoara. Legătura cu oina au făcut-o autorii de mai târziu (așa o relatează un articol din 2014), iar numele e altul. Cronica nu am deschis-o.

    Dicționarul enciclopedic: „1763”ziare.com, 2014: Stoica de Hațeg, „lopta mică”cronica: nedeschisă
  7. 1875–76cuvântul
    Relatare ulterioară

    Cea mai veche folosire datată a cuvântului

    Dicționarul Academiei citează o revistă din 1875–76 care numește hoina printre „vreo trei jocuri cu mingea”. E cel mai vechi loc datat în care am găsit cuvântul ca nume de joc. Citatul vine din dicționar; numărul revistei nu l-am deschis.

    Sînt vreo trei jocuri cu mingea: țicul, hoina și poarca.Convorbiri literare IX, p. 7 (1875–76), citat în Dicționarul limbii române (DLR)
    Convorbiri literare IXDLR, litera O
  8. 1893București
    Relatare ulterioară

    Primul joc oficial și regulamentul lui Radu Corbu

    Statutul federației din 2025 spune că primul joc oficial a fost la București în 1893 și că primul regulament pentru o competiție națională a fost întocmit de Radu Corbu, sub coordonarea ministrului Spiru Haret, și tipărit în 1898. Alte surse pun primul concurs în 1899. Un document din 1893 nu am găsit.

    Primul joc oficial de oină s-a desfăşurat la Bucureşti in anul 1893, iar primul regulament de desfăşurare a unei competiţii oficiale de oină la nivel naţional, a fost întocmit de Radu CorbuStatutul Federației Române de Oină, 2025, p. 4
    statutul federației, 2025document din 1893: nedeschis
  9. 10 mai 1898concursul
    Document

    Cel mai vechi concurs între școli pe care îl putem citi

    Revista Albina spune că ministrul Spiru Haret „a luat inițiativa” unui concurs între școlile secundare din București, de ziua de 10 Mai, și că s-a jucat oină. Au participat șapte școli, iar gimnaziul Șincai a luat premiul. Foaia Populară din 17 mai 1898 relatează aceeași serbare, iar numărul din 21 iunie are fotografia echipei câștigătoare. Aici concursul e un fapt citit în două publicații ale vremii, nu o poveste. Premiul urma să fie disputat din nou în anul următor, de aceeași zi. Data e pe stil vechi: 10 mai era sărbătoarea națională, iar pe calendarul de azi ar fi 22 mai.

    Concursul în București s'a ținut între următoarele școli: Liceul Matei Basarab, Sf. Sava, Mihai Viteazul, Lazăr, Gimnaziul Cantemir, Șincai, Școala normală de Institutori. Rezultatul a fost că, după o luptă care a dat loc la destule incidente, gimnasiul Șincai a obținut premiul.D. Ionescu, maestru de gimnastică, „Oina”, Albina, an I, nr. 35, 31 mai 1898, p. 1109 (diacritice modernizate)
    Albina, 31 mai 1898Foaia Populară, 17 mai și 21 iunie 1898
  10. 31 mai 1898regulile
    Document

    Jocul, descris cu regulile lui de atunci

    Articolul din Albina e cea mai veche descriere a jocului pe care am putut-o deschide: 16–24 de jucători, un loc de 100 × 80 m, bâtă de 50–70 cm, „locul de scăpare” la 60–70 m. Mingea o aruncă „șeful partidei la prindere”, adică al echipei adverse, nu un coleg al bătăușului ca azi. Autorul spune că descrie „forma simplă”, aleasă pentru concurs, nu jocul „în toată splendoarea lui”. În nota de subsol, autorul scrie că oina se joacă „numai în Moldova”, adică în provincia Moldova. Comparația cu regulamentul din 2022 e mai jos, la „Istoria”.

    Oina este un joc cu mingea și după caracterul lui, pare a fi mai mult, un joc resboinic. Moldovenii îl pronunță Hoina.D. Ionescu, Albina, 31 mai 1898, p. 1106 (diacritice modernizate); nota 1: „Oina este unul din jocurile ce se joacă numai în Moldova.”
    Albina, 1898
  11. 1898Haret
    Relatare ulterioară

    Haret: „oina să devină sportul nostru național”

    Ministrul Instrucțiunii, Spiru Haret, ar fi cerut printr-o circulară din 4 iulie 1898 ca oina să devină „sportul nostru național, precum pe aiurea este tenisul, cricketul, canotajul”. Citatul vine dintr-un articol din 2014, care îl ia din cărți mai vechi. Primele reguli, din aprilie 1898, ar fi încăput pe „două foi volante”, spune o revistă școlară din 2017. Nu am găsit circulara și nici foile.

    circulara din 4 iulie 1898cărți din 1903 și 1911ziare.com, 2014
  12. 18991 februarie
    Relatare ulterioară

    Regulamentul din Monitorul Oficial

    O revistă școlară din 2017 și Dicționarul enciclopedic spun că primul regulament oficial a fost publicat în Monitorul Oficial în 1899; revista dă ziua de 1 februarie. Ediția Operelor lui Haret dă altă dată pentru regulamentul concursului: 15 ianuarie 1899, după raportul lui din 1903, fără trimitere la Monitorul Oficial. România folosea atunci calendarul iulian. Numărul din Monitorul Oficial nu l-am găsit.

    Monitorul Oficial, 1899Dicționarul enciclopedicCoca, 2017
  13. 18999 mai
    Relatare ulterioară

    Primul concurs general: 18 licee, câștigă Brăila

    Federația și o știre din 2026 spun că la 9 mai 1899, la București, 18 licee au jucat primul concurs general, iar câștigătoare a fost echipa Liceului „Nicolae Bălcescu” din Brăila, antrenată de Radu S. Corbu. Informația trece prin federație de la cartea lui Nicolae Postolache din 2009. Dacă data e pe stil vechi, cum se scria atunci, ar fi 21 mai pe calendarul de azi.

    Postolache, 2009federațiadigi24, 2026
  14. 1902piesa
    Document

    Un text de teatru cu „hoina”, din 1902

    În piesa Vlaicu-Vodă, jucată la Teatrul Național la 12 februarie 1902, tânărul Mircea spune că se joacă „de-a hoina”, iar un boier îi amintește cum „bătea hoina”. Davila s-a gândit la piesă încă din 1888, dar a citit-o prietenilor abia în 1901. E un text de teatru: arată că în 1902 jocul era cunoscut publicului, nu că se juca în 1364.

    Cînd de mine pomeneşte, spune că nu-s încă bun / Nici de cușma bărbătească, nici de numele străbun. / Şi de ce? Că fug de curte, că-n ogoi mă joc de-a hoina?Davila, Vlaicu-Vodă, actul I, scena II, ed. Biblioteca pentru toți, 1960; nota editorului: „Hoină: oină, joc cu mingea”
    Davila, 1902
  15. 1912 → 1932federația
    Relatare ulterioară

    De la comisie de oină la federație

    După cronologia federației: o comisie de oină în Federația Societăților Sportive din România (decembrie 1912), o comisie centrală (decembrie 1925), Federația Română de Oină (iunie 1932). Apoi oina intră pe rând în federații comune cu rugbiul (1940), cu gimnastica (1942) și cu „jocurile naționale” (1944), iar între 1946 și 1949 nu mai are federație proprie. Din 6 septembrie 1950, federația poartă același nume fără întrerupere. Sunt datele federației despre ea însăși; actele nu le-am văzut.

    statutul federației, 2025arhiva federației
  16. 1990baseball
    Fără temei

    Baseballul s-ar trage din oină

    Aceeași știre AP spune, după Costescu, că doi transilvăneni din Alba Iulia au învățat oina pe soldații americani, printre ei Abner Doubleday, care ar fi schimbat câteva reguli și ar fi creat baseballul în 1839. Costescu însuși a cerut mai puțin: o „mică inspirație”. Nu am găsit nicio sursă care să arate un drum al oinei spre America; asemănarea de structură e o părere, nu o descendență.

    We are not saying that Romania invented baseball. … some little inspiration for baseball was from oina.Cristian Costescu, citat de AP, 1990
    Costescu, 1990drumul spre America: nicio sursă
  17. 20221 decembrie
    Document

    Regulile în vigoare

    Regulamentul pentru oina în 11, 45 de pagini, a fost aprobat de Biroul Federal la 1 decembrie 2022 și se aplică în toate competițiile federației. Regulile și numerele din această pagină vin din el.

    Prezentele regulamente intră în vigoare la data de 01.12.2022.Regulamentul jocului de oină în 11, Federația Română de Oină
    Regulamentul FRO, 2022
  18. 2023aprilie
    Document

    Oina este sportul național, prin lege

    Textul legii adoptate de Parlament spune că oina este sportul național al României și că 9 mai este Ziua națională a Oinei. Fișa dosarului L300/2022 de la Senat o dă ca Legea nr. 87 din 11 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 310 din 12 aprilie 2023. Pagina din Monitorul Oficial nu am văzut-o.

    (1) Oina este sportul național al României. (2) Se instituie ziua de 9 mai - Ziua națională a Oinei.Legea pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, art. 11¹, dosar L300/2022
    textul legii, senat.rofișa dosarului, Senat
  19. AziUNESCO
    Fără temei

    Oina ar fi în patrimoniul UNESCO

    Lista UNESCO a patrimoniului imaterial al României (consultată la 13 noiembrie 2026) are căluș, doina, ceramica de Horezu, colindatul și altele, dar nu oina, și nu e depus niciun dosar deschis pentru ea. În 2012 s-a scris că România pregătește propunerea; n-am găsit niciun dosar trimis. Repertoriul național din 2009 pomenește oina doar într-o notă de subsol, în lista jocurilor tradiționale.

    lista UNESCO, 13.11.2026: lipseșterepertoriul național, 2009: notă de subsol

Cuvântul

De unde vine „oină”: nu se știe

Dicționarele de azi spun același lucru: DEX notează „etimologie necunoscută”, iar dicționarul Academiei (DLR) adaugă doar o comparație cu turcescul oyun, „joc”. O propunere veche e a lui V. Bogrea, din 1920–21: cumanul oyn, „joc”. Tiktin a comparat cuvântul cu rusescul vojna, „război”, iar Cioranescu îl socotește mai puțin probabil. Toate sunt propuneri, nu dovezi.

Povestea cu oaie nu are sprijin în niciun dicționar. Există un alt cuvânt, oină, „carne de oaie”, din latinescul ovina, dar e un omonim fără legătură cu jocul.

Jocul a avut multe nume înainte să rămână „oină”. Un studiu din 2017 îi numără pe cele pe care le-a purtat prin sate, după obiectul cu care se juca sau după meseria jucătorilor.

  • hoinăforma veche, în moldovenește și la Davila
  • pilădupă minge
  • hapucmingea de păr
  • hălcădupă minge
  • laptași în rusă, pentru un joc înrudit
  • șucădupă minge
  • bacidupă meseria jucătorilor
  • strungardupă meserie

Verișorii

Cu cine seamănă oina și cu cine nu

Jocurile cu bâtă și minge formează o familie mare. Oina seamănă cel mai mult cu lapta rusă, cu jocul german Schlagball și cu palantul polonez: în toate, cel care aleargă poate fi scos din joc lovit cu mingea. Baseballul a mers pe drumul opus: regulile clubului Knickerbocker din 1845 interzic aruncarea mingii în alergător.

JocCine servește mingeaCum e scos alergătorulDe ținut minte
Oina, 2022
România, Republica Moldova
Un coleg al bătăușului; mingea urcă vertical, cel mult 2 mLovit de mingea aruncată; se poate apăra cu palmeleRegulamentul federației, art. 6–8
Oina, 1898
România
Șeful echipei de la prindere, deci echipa adversăLovit de minge; dacă mingea e prinsă din zbor, cel care a bătut-o trece între șef și cel care a prins-o și poate fi lovitD. Ionescu, Albina, 31 mai 1898
Lapta
Rusia
Un jucător din echipa care atacă, cu mingea pe palma deschisăAtins de minge în teren; echipele schimbă locurileO alergare întreagă, nelovit, valorează 2 puncte; în oină alergarea nu aduce puncte, doar te ferește de cele 2 puncte ale adversarului. Reguli oficiale, 2024
Schlagball
Germania
Bătăușul își aruncă singur mingeaLovit de mingea aruncată; o lovitură în echipa de la bătaie schimbă imediat rolurileUltimul campionat german: 1954
Palant
Polonia
Bătăușul își aruncă singur mingea, cu bâta într-o mânăLovit direct de minge, când nu atinge o bazăRenaște din 2014; federația a trecut la baseball în 1978, după un pliant din 2019
Méta
Ungaria
Unul dintre cei din teren dă mingea bătăușilorPrinde mingea bătută și îl lovește pe alergătorDoar după Wikipedia maghiară; nu am găsit regulament
Pesäpallo
Finlanda
Aruncătorul echipei din teren, mingea vertical în susMingea ajunge la bază înaintea alergătoruluiInventat în 1920; bazele sunt în zigzag
Rounders
Marea Britanie, Irlanda
Aruncătorul echipei din teren, de josRegulile de azi: mingea atinge stâlpul bazeiReguli tipărite din 1828. După Protoball (rezumat citit, pagina blocată), relatările vechi scot adesea alergătorul lovit de minge
Baseball, 1845
Statele Unite
Aruncătorul echipei din terenAtins cu mingea; regula 13: „in no instance is a ball to be thrown at him”Regulile clubului Knickerbocker, 1845: a interzis ce făceau jocurile mai vechi
Baseball, 2025
Peste tot
Aruncătorul echipei din terenAtins cu mingea, când nu e pe bazăRegulile oficiale MLB, 2025

Oina e rudă într-o familie europeană de jocuri cu bâtă și minge, mai aproape de lapta, Schlagball și palant decât de baseball. Nu am găsit nicio sursă care să arate că baseballul vine din oină, nici invers. Comparația depinde și de an: în 1898 mingea o servea echipa din teren, ca în baseball, iar azi o servește un coleg al bătăușului, ca în lapta. Rândurile pentru Schlagball, méta, palant, pesäpallo și rounders se sprijină în parte pe surse secundare; cel pentru lapta, pe regulile oficiale rusești din 2024.

Pentru cine vine din baseball

la bătaie
echipa care lovește mingea și aleargă, ca echipa „at bat”
la prindere
echipa din teren; în oină ea țintește alergătorul cu mingea
baston
bâta
linia de scăpare
unde se termină alergarea; nu există bază sau placă
țintirea
aruncarea mingii în alergător; regulile clubului Knickerbocker din 1845 o interziceau, în oină aduce 2 puncte
repriză
jumătate de inning: o echipă bate, cealaltă prinde; nu are limită de timp și se termină când au bătut toți cei 11

Istoria

Din școală în federație și înapoi

Din ce am putut deschide, firul începe în 1898: ministrul Spiru Haret pune un concurs de oină între școlile din București, iar jocul intră în școli și, mai târziu, într-o federație. Datele de după 1898 despre regulamentul tipărit, primul „concurs general” și federație vin din relatări pe care nu le-am putut verifica în acte.

Fotografie veche, în alb-negru, cu băieți în cămăși albe și un bărbat în costum, grupați în jurul unui trofeu; pe cingători scrie „Sincai”; în față, un băiat ține o bâtă lată.
Echipa gimnaziului Șincai, câștigătoare a concursului de oină din 10 mai 1898, București. Bărbatul în costum e descris pe Commons drept profesorul Radu; lângă el, în față, un băiat ține bâta lată a vremii. Foaia Populară, 21 iunie 1898, prin Wikimedia Commons, domeniu public.
Pagina 1106 din revista Albina, 31 mai 1898, cu începutul articolului „Oina”.
Începutul articolului „Oina” de D. Ionescu, Albina, nr. 35, 31 mai 1898, p. 1106. Biblioteca Metropolitană București, Culturalia/Europeana, CC BY-SA 4.0.
Schiță a terenului de oină din 1898: locul bătăii sus, locul de scăpare jos în stânga, săgeți și o diagonală punctată pentru întoarcere.
Terenul din 1898, cu „locul de scăpare” (G) și întoarcerea „în partidă” pe diagonală. Albina, nr. 35, 31 mai 1898, p. 1107. Biblioteca Metropolitană București, Culturalia/Europeana, CC BY-SA 4.0.

Oina din 1898 și cea de azi

În Albina din 31 mai 1898, un profesor de gimnastică, D. Ionescu, descrie jocul și concursul dintre șapte școli din București. Pus lângă regulamentul din 2022, textul arată ce s-a păstrat și ce s-a schimbat.

Albina, 1898Regulamentul, 2022
Jucători16–24, în două partide11 pe echipă, plus cel mult 5 rezerve
Terenulun loc liber de 100 × 80 m70 × 32 m, cu două culoare
Bâta și mingeabâtă de 50–70 cm, lată la capătul de lovit; minge de 6–8 cmbaston rotund de 100 cm; minge de 8 cm și 140 g
Cine serveșteșeful echipei de la prindereun coleg al bătăușului
Alergareapână la „locul de scăpare”, la 60–70 m, și înapoi, pe diagonalădouă culoare, ducere și întoarcere, de câte 70 m
Puncteleun punct pentru bătaie când șeful aleargă la „locul de scăpare” și se întoarce nelovit; un punct pentru prindere când prinde mingea din zbor și îl lovește pe cel care a bătut-o, sau când lovește un alergător. Între două școli se câștigă la 5, 7, 9, 11 etc. puncte; între mai multe școli, un singur punct decide1–2 puncte la baston, după locul unde cade mingea; 2 puncte la prindere pentru fiecare lovit
Mingea prinsă din zborcel care a bătut-o „trece între șef și cel care a prins-o”, iar acesta trebuie să-l lovească; se salvează dacă prinde mingea în mână sau o respinge cu palma„prinsul la mijloc”, art. 9: între doi jucători de la prindere, cel mult trei pase; poate apăra cu palmele
Cuvintele„locul de scăpare”; „Moldovenii îl pronunță Hoina”„linia de scăpare”

Albina descrie „forma simplă”, aleasă pentru concurs; „forma compusă” era jocul „în toată splendoarea lui”, pe care articolul nu-l descrie. Au rămas ideea de bază și câteva cuvinte: loviturile cu mingea în alergător, palma ridicată de cel prins între doi adversari, „scăparea” ca nume al locului unde ești în siguranță și „mijlocul” în care e pus cel a cărui minge e prinsă din zbor. S-au schimbat numărul de jucători, terenul, cine servește, drumul alergării și felul în care se numără punctele. În 1898 autorul scrie într-o notă că oina este „unul din jocurile ce se joacă numai în Moldova”, adică în provincia Moldova.

Azi

Unde se joacă oina azi

Registrul federației (froina.ro, modificat la 5 noiembrie 2026) listează 54 de cluburi și cinci asociații județene afiliate, în 23 de județe și în București. Alege județul ca să vezi structurile din apropiere. Un registru nu dovedește că se și joacă: localitatea e sediul înregistrat, care poate diferi de terenul echipei.

    Numerele nu formează o curbă. În 1990, AP scrie, fără să numească o sursă, 1.675 de echipe. În 2023, strategia federației numără 43 de structuri afiliate și cam 1.500 de sportivi legitimați. Registrul din 2026 are 59 de înscrieri, cumulate din 2016. Sunt unități diferite, așa că nu le unim într-o scădere sau o creștere.

    Campioni. Cele mai recente titluri publicate pe froina.ro: seniori 2025, CSM Râmnicu Sărat; senioare 2024, CS Dacia Mioveni 2012. Rezultatele din 2026 nu erau publicate la 13 noiembrie 2026.

    Ce mai urmează în 2026 (calendarul federației, consultat la 13 noiembrie 2026). Campionatul în sală la Bușteni, 13–15 noiembrie; la Mioveni, 26–29 noiembrie (fete și senioare); Cupa Unirii, România și Republica Moldova (care are propria federație de oină), 20–22 noiembrie, la Chișinău. Ziua Națională a Oinei e pe 9 mai, iar legea prevede și programul „Redescoperă oina” pentru școli.

    Să vezi un meci. Federația are filme de prezentare a jocului în 11, în română, engleză, spaniolă și franceză. Pentru un club din județul tău, începe de la pagina de contact a federației.

    Surse și ce nu am găsit

    Fiecare dată din „Ce se știe” are lângă ea ce a fost deschis și ce nu. „Document” înseamnă că textul se poate deschide acum și că cuvintele citate sunt ale lui. Nu înseamnă că ce spune textul e adevărat: o piesă de teatru e document al piesei, nu al Evului Mediu.

    Regulile și numerele din joc sunt din regulamentul federației pentru oina în 11. Jocul le simplifică: un singur bătăuș, o singură minge, fără prinsul la mijloc, iar alergătorul pornește imediat și nu așteaptă în zonele de bătaie și de fund, cum poate face într-un meci (art. 6.2.1 d). Dacă în joc o regulă nu se potrivește cu regulamentul, regulamentul are dreptate.

    Nu am găsit: Monitorul Oficial din 1899, circulara lui Haret din 1898, cartea lui Mátyus, cronica lui Stoica de Hațeg, numărul din Convorbiri literare, edițiile Anania din 1573 și 1576, o listă oficială națională a patrimoniului imaterial cu oina pe ea. Dacă ai vreuna dintre ele, spune-ne.

    1. DocumentRegulamentul jocului de oină în 11, Federația Română de Oină, aprobat 1 decembrie 2022. joc-oina.ro
    2. DocumentAlexandru Davila, Vlaicu-Vodă, Biblioteca pentru toți nr. 19, 1960 (text după ed. 1929, colaționat cu cele din 1902–1925). archive.org
    3. DocumentLegea pentru completarea Legii nr. 69/2000, art. 11¹, dosar L300/2022. senat.ro
    4. DocumentRob Gloster (AP), „Romanians Say Oina Inspired Baseball”, Seattle Times, 22 aprilie 1990. archive.seattletimes.com
    5. DocumentGiovanni Lorenzo d'Anania, L'universale fabrica del mondo, Veneția, 1582 și 1596, Trattato primo, p. 154–155. 1596, 1582
    6. DocumentUNESCO, Lista patrimoniului cultural imaterial, pagina României, consultată la 13 noiembrie 2026. ich.unesco.org
    7. Relatare ulterioarăStatutul Federației Române de Oină, 2025, cronologia structurilor. froina.ro
    8. Relatare ulterioarăConstantin Coca, „Oina, sportul național al românilor”, Convorbiri didactice 14, Tulcea, ianuarie 2017. ccdtulcea.ro
    9. Relatare ulterioarăL. Dologa, „Mitul oinei: Inventia sportului național (I)”, ziare.com, 30 ianuarie 2014. arhivă
    10. Relatare ulterioară„Ziua Națională a Oinei 2026”, digi24, 9 mai 2026. digi24.ro
    11. Relatare ulterioarăDicționarul limbii române (DLR), tom X, s.v. oină; DEX; Cioranescu, Dicționarul etimologic al limbii române; Scriban, 1939; CADE, 1931. dexonline.ro
    12. Relatare ulterioarăProtoball, intrarea 1310.1 (arhivă). protoball.org
    13. Relatare ulterioarăFederația Română de Oină, pagina de istorie, 2012 (arhivă) și 2026. 2012, 2026