Orașele pierdute ale Daciei, din numerele lui Ptolemeu

Lista

Două numere pentru fiecare oraș#

Porolissum, orașul roman de lângă Moigrad, are la Ptolemeu 49 de grade longitudine și 48 latitudine. Așa e scris fiecare dintre cele 44 de orașe ale Daciei: un nume și două numere, de obicei rotunjite la cinci minute de arc.

Gradele lui nu sunt cele de azi. Longitudinea se măsoară de la Insulele Fericite, în Atlantic, iar Pământul lui e mai mic decât cel adevărat, așa că distanțele spre răsărit ies prea lungi. Nici latitudinile nu se potrivesc: Porolissum e de fapt la 47°11′, nu la 48°.

Numerele nu se pot deci pune direct pe o hartă de azi. Întâi trebuie stabilit cum e deformată harta lui, după pozițiile orașelor care s-au găsit.

Punctele sigure

Nouă orașe care s-au găsit#

Porolissum (Moigrad), Napoca (Cluj-Napoca), Potaissa (Turda), Salinae (Ocna Mureș), Apulum (Alba Iulia), Tibiscum (Jupa), Dierna (Orșova), Drobeta (Drobeta-Turnu Severin) și Cumidava (Râșnov) au fost identificate prin inscripții sau prin harta romană a drumurilor, fără numerele lui Ptolemeu. Pe ele se sprijină tot ce urmează.

Rotită, micșorată și mutată ca un întreg, harta lui le ratează pe toate: jumătate cu peste 26 km, iar Porolissum cu 53 km. Liniile duc de la locul unde le pune el la ruine.

Un al zecelea oraș, Germisara (Zermizirga la Ptolemeu), lângă Geoagiu, are și el o inscripție cu numele său. A fost păstrat deoparte, ca probă.

Potrivirea

Harta lui se întinde peste munți#

O hartă se poate îndoi, nu doar roti. Fiecare punct al Daciei lui Ptolemeu e mutat după orașele cunoscute din jurul lui, cele apropiate cântărind mai mult decât cele depărtate. Pe măsură ce derulezi, grila lui roșie se îndoaie peste Carpați, iar cele nouă orașe se apropie de ruinele lor: jumătate ajung la mai puțin de 12 km.

Ideea de a potrivi harta pe orașele cunoscute nu e nouă. O echipă de la Universitatea Tehnică din Berlin (Andreas Kleineberg, Christian Marx, Eberhard Knobloch, Dieter Lelgemann) a reconstituit așa Germania lui Ptolemeu (2010), iar Marx și Kleineberg au continuat cu restul Europei, Dacia inclusiv (2012). Șerban Drugaș a calculat poziții pentru Dacia în 2020. Niciuna dintre lucrările lor accesibile nu arată însă cât de bine plasează metoda un oraș real care n-a fost folosit la potrivire; Sorin Forțiu (2013) a verificat câteva dintre localizările lor: Acmonia, de pildă, iese la 88 km de stația de pe harta romană a drumurilor.

Proba

Scoate un oraș din calcul și vezi unde îl pune harta#

Alege unul dintre cele nouă orașe. Harta se calculează din nou fără el, apoi numerele lui Ptolemeu îl pun undeva: pata albastră arată unde ar trebui căutat, pătratul arată unde e de fapt.

Când fiecare dintre cele nouă e scos pe rând din calcul, jumătate ajung la cel mult 19 km de ruine. Cel mai aproape ajunge Salinae, la 14 km, cel mai departe Tibiscum, la 47 km.

Proba grea

Pe orașele ținute deoparte, abaterea e de trei-patru ori mai mare#

68 kmabaterea obișnuită pe orașele ținute deoparte din calcul

Scoase pe rând din calcul, cele nouă orașe ajung de obicei la 19 km de ruine. Pe orașele care n-au fost folosite deloc la potrivire, abaterea e de trei-patru ori mai mare. Șapte orașe au fost identificate, cu grade diferite de certitudine, fără numerele lui Ptolemeu (prin inscripții, prin harta romană a drumurilor sau prin nume) și n-au intrat deloc în calcul: Germisara, Aquae, Arcobadara, Aizisis, Acmonia, Amutrium și Angustia. Pe ele harta greșește în mod obișnuit cu 68 km, de la 31 km la Angustia până la 95 km la Aquae. Trei dintre ele (Germisara, Arcobadara, Aquae) au fost adăugate după ce protocolul fusese fixat; pe celelalte patru, stabilite dinainte, abaterea obișnuită e de 60 km. Argidava, a cincea probă stabilită dinainte, e tratată separat mai jos.

Aceeași probă, făcută pe 82 de orașe cu loc cunoscut din șase regiuni vecine (cele două Pannonii, Moesia Superior, Dunărea Moesiei Inferior, Dalmația și Tracia din interior), dă între 34 și 64 km. Dacia lui Ptolemeu nu e mai bună decât ele.

Petele de pe hartă sunt dimensionate după abaterile din regiunile vecine, scalate astfel încât zona de 50% să cuprindă aproape jumătate dintre orașele ascunse acolo (47%; zona de 90%, 91%). Orașele dacice n-au contat la dimensionare, așa că ele sunt proba: dintre cele șapte, trei au căzut în zona lor de 50% și șase în cea de 90%.

Orașele pierdute

Unde ar trebui căutate celelalte#

Fiecare oraș fără loc sigur devine o pată: cu cât e mai închisă, cu atât e mai probabil ca orașul să fi fost acolo. Linia plină închide jumătate din probabilitate, cea punctată nouă zecimi. Atinge o pată sau un nume ca să vezi orașul.

Zona de 50% are de obicei 14.400 km², cât aria unui cerc cu raza de 68 km, de la 5.000 km² la Marcodava până la 57.000 km² la Carsidava. Numerele lui Ptolemeu arată ținutul, nu dealul.

În fiecare zonă se află zeci sau sute de situri din registrul arheologic. Zonele nu au însă o pondere mai mare de situri dacice sau romane decât aceleași pete mutate la întâmplare cu 60–200 km: diferența trece pragul obișnuit de 5% într-unul din cele 35 de cazuri, cam cât ar da întâmplarea. Harta spune unde să cauți, nu ce vei găsi.

Copiștii

O literă copiată altfel mută un oraș cu sute de kilometri#

Geografia a ajuns până azi doar prin copii făcute de mână. Numerele erau scrise cu litere grecești, 49 ca μθ și 45 ca με, iar o literă copiată greșit mută un oraș. Ziridava, căutată de mult la Pecica, lângă Arad, are în cele mai multe manuscrise longitudinea 49½. Cu ea, zona orașului cade în sudul Transilvaniei, iar Pecica rămâne la 234 km, în afara chiar și a zonei de 90% a Ziridavei. Câteva manuscrise, notate de Wilberg (1842) E, Pal. 1 și M, au 45½, iar Müller (1883) a tipărit 45½ în text: cu acest număr, Pecica intră în zona de 12%.

Argidava e pusă de obicei la Vărădia, în Caraș-Severin, unde harta romană a drumurilor are stația Arcidava. Manuscrisele îi dau longitudinea 49½, ceea ce o așază la 192 km de Vărădia. Numărul care o apropie de Vărădia, 46½, e o corectură propusă de editorul F. G. Wilberg în 1842 și preluată de C. Müller în 1883. Cu ea, Vărădia cade în zona de 53%, dar numărul nu vine din manuscrise, așa că potrivirea nu e o probă.

Butoanele de mai jos arată pe hartă fiecare citire.

Capitala

Care Sarmizegetusa?#

Ptolemeu scrie Sarmizegethusa basileion, „cea regală”. Atlasul Barrington și Drugaș o pun la Grădiștea de Munte, cetatea regilor daci. Marx și Kleineberg, după Sorin Forțiu, o pun la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, colonia romană ridicată după cucerire, la 45 km mai la vest.

Numerele lui așază orașul la 26 km de colonia romană și la 60 km de cetatea dacică. Cu abaterile obișnuite măsurate în regiunile vecine, identificarea cu colonia iese de 3,3 ori mai probabilă decât cea cu cetatea dacică. E un indiciu, nu o dovadă, și se potrivește cu ideea, susținută de unii istorici, că lista lui Ptolemeu descrie Dacia de după cucerire.

Dincolo de munți

În Moldova lipsesc punctele de sprijin ale hărții#

Petrodava, Utidava, Carsidava, Patridava și Triphulum stau la Ptolemeu în colțul de nord-est al Daciei, în Moldova de azi. Acolo niciun oraș nu e identificat sigur, așa că harta e prelungită dincolo de ultimul punct cunoscut, Cumidava, iar zonele se lărgesc: zona de 50% are între 25.000 și 57.000 km².

Piatra Neamț, unde e căutată de obicei Petrodava, se află la 124 km de estimarea principală, în afara zonei de 50% și înăuntrul celei de 90%. Numerele nici nu o confirmă, nici nu o exclud.