mariuscomper.ukEnglish

România, 2000–2020 · 2.712 localități comparate

Se golesc de oameni, dar nu de locuințe

Din 1.979 de localități care aveau în 2020 mai puțini locuitori decât în 2000, 1.556 au mai multe locuințe. Imaginile din satelit arată aceeași tendință: în localitățile care s-au golit, creșterea mediană a terenului acoperit de clădiri a fost de aproape o treime. Scrie numele localității tale și vezi ce s-a întâmplat acolo.

…

exista în 2000adăugat 2000–2015adăugat 2015–2020, estimat

Imagine din satelit, celule de circa 90 de metri.

Unde s-a întâmplat

Fiecare poligon este o localitate: comună, oraș sau municipiu. Culoarea combină două numere ale INS pentru 2000–2020: locuitorii și locuințele. Apasă pe o localitate ca să o vezi mai sus.

…

Tiparul cel mai clar apare în Ialomița (35 din 40 de localități), Gorj (57 din 70 de localități), Călărași (41 din 51 de localități). Apare mai rar în Ilfov (2 din 38), Brașov (9 din 45), Sibiu (15 din 60).

Locuințele urmăresc populația. Terenul construit, mult mai puțin

Fiecare punct este o localitate. Pe orizontală: cum s-a schimbat numărul de locuitori. Pe verticală: locuințele (INS) sau terenul acoperit de clădiri (satelit). Linia groasă este mediana fiecărui interval.

Locuințele (INS) urmăresc destul de bine populația.

Locuințele urmăresc aproape fidel populația (coeficient de corelație 0,87). Unde populația a scăzut cu peste 30%, mediana locuințelor scade și ea (−3%). Dar în intervalele obișnuite de scădere, între 0 și 20%, mai multe locuințe decât în 2000 au 82%–91% dintre localități.

Terenul construit se leagă mult mai slab de populație (0,52). În cele 98 de localități care au pierdut peste 30% din locuitori, mediana creșterii este de +27%. În cele 768 care au pierdut între 0 și 10%, de +34%. În cele 111 care au câștigat peste 30%, de +73%.

Pe intervale de schimbare a populației

Pe intervale de schimbare a populației: ponderea localităților cu mai multe locuințe și creșterea mediană a terenului construitAu mai multe locuințeTeren construit, medianăLocuitorii pierd peste 30%98 de localități28%+27%Locuitorii pierd 20–30%386 de localități61%+27%Locuitorii pierd 10–20%727 de localități82%+32%Locuitorii pierd 0–10%768 de localități91%+34%Locuitorii câștigă 0–10%395 de localități93%+37%Locuitorii câștigă 10–30%227 de localități94%+43%Locuitorii câștigă peste 30%111 localități100%+73%

Intervalele grupează localitățile după schimbarea populației între 2000 și 2020. Prima bară: ponderea localităților cu mai multe locuințe în 2020 decât în 2000. A doua: creșterea mediană a terenului acoperit de clădiri.

Unde a apărut terenul nou

În cele 2.712 localități comparabile, estimările din satelit arată cu 544 km² mai mult teren acoperit de clădiri în 2020 decât în 2000. Din această creștere, 319 km² (59%) se află în localitățile care au pierdut locuitori. Acestea aveau 69% din populația din 2000, deci ponderea lor în terenul nou este mai mică decât ponderea în populație, dar tot majoritară.

În localitățile care s-au golit, suprafața acoperită de clădiri pe locuitor a urcat de la 71 la 104 m². Aritmetica e simplă (mai puțini oameni, clădiri care nu dispar), așa că nu o folosim ca dovadă; comparăm cât a crescut terenul, cu limitele de mai jos.

Orașe mari care au pierdut locuitori și au crescut totuși: Zalău (Sălaj): locuitori −3%, locuințe +20%, teren construit +42%; Pitești (Argeș): locuitori −8%, locuințe +8%, teren construit +33%; Oradea (Bihor): locuitori −4%, locuințe +16%, teren construit +33%; Slobozia (Ialomița): locuitori −8%, locuințe +11%, teren construit +31%.

Cine hotărăște unde se construiește

Terenul pe care se poate construi îl stabilește planul urbanistic general (PUG) al fiecărei localități, aprobat de consiliul local.

Ce se schimbă pentru cine construiește, articol cu articol, găsești în ghidul Codului urbanismului.

Nu am găsit o evidență națională verificabilă a PUG-urilor la zi, așa că nu dăm un număr de planuri expirate. Construcțiile din datele de aici pot fi autorizate sau nu; datele nu deosebesc cele două cazuri.

Cât de sigure sunt aceste numere

Toate localitățile

Caută, sortează după orice coloană și apasă pe un nume ca să-l vezi sus. Localitățile cu „–” au serie de populație necomparabilă.

Descarcă tabelul (CSV)
București2.154.4042.156.1600%+13%+13%
Iași331.334388.513+17%+23%+20%
Cluj319.333327.406+3%+37%+25%
Timiș335.549325.583−3%+18%+16%
Constanța339.398311.512−8%+18%+15%
Galați319.180308.317−3%+9%+7%
Dolj314.536300.223−5%+14%+22%
Brașov310.536289.778−7%+22%+24%
Prahova252.364225.171−11%+4%+18%
Bihor230.880221.723−4%+16%+33%
Brăila235.372200.342−15%+5%+6%
Bacău206.455197.881−4%+13%+19%
Arad190.292176.164−7%+12%+23%
Argeș188.479173.076−8%+8%+33%
Sibiu171.023168.275−2%+26%+21%
Mureș163.114147.012−10%+7%+16%
Maramureș156.870145.055−8%+12%+30%
Vaslui75.885131.830––+29%
Buzău149.885131.231−12%+8%+13%
Suceava118.975126.549+6%+16%+31%
Botoșani128.408119.832−7%+12%+21%
Satu Mare133.820118.932−11%+9%+24%
Vâlcea119.099117.569−1%+24%+27%
Neamț126.591112.340−11%+9%+18%
Mehedinți117.839105.734−10%+8%+13%

Metodă și surse

Localități. Cele 3.181 de unități administrativ-teritoriale (UAT) din nomenclatorul INS; municipiul București este una singură, ca în TEMPO. Limitele vin din setul LAU al ANCPI (geo-spatial.org, 2025).

Locuitori. INS TEMPO POP107D, populația cu domiciliul la 1 ianuarie, 2000 și 2020. Locuințe. INS TEMPO LOC101B, fondul de locuințe la 31 decembrie, 2000 și 2020. Date accesate pe 2 octombrie 2026.

Teren construit. JRC GHS-BUILT-S R2023A, celule de trei secunde de arc, epocile 2000, 2015 și 2020; suprafața totală în m² pe localitate, cu celulele atribuite poligonului în care se află centrul lor. Partea nerezidențială: GHS-BUILT-S NRES. Suprafețele localităților sunt calculate în proiecția națională Stereo 70.

Comparabile. 2.712 localități cu serie de populație fără rupturi 2000–2020. Excludem unitățile apărute după 1992 și cele din care s-au desprins (identificate prin modificările teritoriale din seria INS), localitățile cu o scădere a populației de peste 10% sau o creștere de peste 40% într-un singur an, orice localitate cu populația în creștere cu peste 40% și locuințe în creștere de trei ori mai lent, și localitatea cu mai puțin de 2,5 ha de clădiri în 2000.

Calcule. Schimbarea procentuală este (valoarea din 2020 / valoarea din 2000 − 1) × 100. Mediana este calculată pe localități, fără ponderare. „S-au golit” înseamnă populația din 2020 mai mică decât cea din 2000. Fișierul tuturor localităților este disponibil ca CSV.

Pagini înrudite. Pentru o singură zonă, în detaliu, vezi Bucureștiul și Ilfovul văzute din satelit. România construiește. Dar pentru cine? compară locuințele cu populația pe 1992–2025 și pe toate localitățile cu date, de aceea procentele diferă de cele de aici.

Surse

  1. INS, TEMPO-Online: POP107D (populația după domiciliu la 1 ianuarie, pe localități), LOC101B (fondul de locuințe). statistici.insse.ro, accesat pe 2 octombrie 2026.
  2. Pesaresi, M., Politis, P. (2023): GHS-BUILT-S R2023A, suprafața construită, 1975–2030. Comisia Europeană, JRC. Licență CC BY 4.0. doi:10.2905/9F06F36F-4B11-47EC-ABB0-4F8B7B1D72EA
  3. ANCPI, limitele unităților administrativ-teritoriale (LAU), prin geo-spatial.org, versiunea din 26 martie 2025, CC BY-SA 4.0.
  4. Legea nr. 169/2026 pentru aprobarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 661 din 10 august 2026. text la Lege5.
  5. BPV Grigorescu, Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (despre PUG mai vechi de șapte ani).

Pagină actualizată la 2 octombrie 2026.