Parlamentul după buletinROEN

Alegerile parlamentare din 2024

Parlamentul după buletin: deputații aleși în 2024, împărțiți pe județe după adresele din buletin de la 1 ianuarie 2015

În Ilfov, un deputat revine la 112.967 de oameni care locuiesc acolo; în Tulcea, la 47.749. Numărul de deputați al fiecărui județ (308 locuri din 331) se potrivește exact, și numai, cu câți oameni aveau adresa din buletin acolo la 1 ianuarie 2015. Populația după domiciliu, adică după adresa din buletin, e cu 2,9 milioane mai mare decât numărul celor care locuiesc în România (INS, 1 ianuarie 2023).

În afara țării
● = un deputat

Fiecare punct este un deputat#

Pe hartă sunt cei 308 deputați aleși la 1 decembrie 2024 în cele 41 de județe și în București, fiecare în județul lui. Câte locuri are fiecare județ scrie în anexa Legii 208/2015.

Alte 4 locuri sunt ale românilor din străinătate, grupul din stânga hărții, iar 19 ale minorităților naționale. În total, Camera are 331 de deputați.

Numărătoarea s-a făcut pe buletine, în ianuarie 2015#

Legea dă un deputat la 73.000 de locuitori și încă unul pentru un rest mai mare de jumătate, cu cel puțin patru pe județ. Prin „locuitori” legea înțelege populația după domiciliu: oamenii numărați la adresa din buletin, oriunde ar locui de fapt.

Aplicată pe datele INS din fiecare an între 2008 și 2026, regula dă exact locurile din anexă, în toate cele 42 de circumscripții, doar pentru 1 ianuarie 2015.

Câte județe nu se potrivesc cu anexa, după anul datelor
  1. 92008
  2. 709
  3. 610
  4. 411
  5. 412
  6. 313
  7. 214
  8. 02015
  9. 316
  10. 617
  11. 718
  12. 919
  13. 1220
  14. 1221
  15. 1422
  16. 1523
  17. 1424
  18. 1625
  19. 162026

0 = toate cele 42 se potrivesc

Pentru 2024, legea cerea datele din 2023#

Aceeași lege spune că se ia populația de la 1 ianuarie a anului dinaintea alegerilor. Pentru alegerile din 2016, asta însemna 2015. Anexa n-a mai fost schimbată după aceea, așa că alegerile din 2020 și din 2024 s-au ținut pe aceleași numere.

Pe buletinele din 2023 ar fi fost 301 deputați, nu 308, iar 15 circumscripții ar fi avut alt număr: Iași și Ilfov cu câte doi în plus; București cu unul în plus, iar 12 județe câte unul mai puțin. Cercurile punctate sunt locurile care lipsesc, cele goale sunt locurile în plus.

Populația după buletin e cu 2,9 milioane mai mare decât cea care locuiește în țară#

Domiciliul este adresa din buletin, iar INS precizează că la numărarea lui nu contează unde locuiește omul de fapt. La 1 ianuarie 2023 erau 21.953.617 oameni după domiciliu și 19.055.228 după reședința obișnuită, adică cei care trăiesc în România.

Pe oamenii care locuiesc în fiecare județ, aceeași regulă ar da 268 de deputați, cu 40 mai puțini. Dintre ei, 7 vin din datele vechi și 33 din diferența dintre buletin și locul unde trăiesc oamenii. Ilfovul e singurul județ în care locuiesc mai mulți oameni decât au buletin de acolo: aceeași regulă, aplicată pe cei care locuiesc acolo, i-ar da 8 deputați; are 5.

Aceleași 308 locuri, împărțite după cei care locuiesc acolo#

Dacă Parlamentul rămâne la 308 deputați din țară, dar locurile se împart după oamenii din fiecare județ, se schimbă 13 circumscripții. Ilfovul ar avea 9 deputați în loc de 5.

Călărași, Cluj, Dâmbovița și Timiș ar primi câte unul în plus. Brăila, București, Buzău, Caraș-Severin, Galați, Neamț, Vaslui și Vâlcea ar pierde câte unul.

Cât se abate fiecare județ de la regula europeană#

Comisia de la Veneția, organismul Consiliului Europei pentru drept constituțional și electoral, recomandă ca un loc să nu reprezinte cu mai mult de 10% peste sau sub medie, și în niciun caz cu peste 15%, în afară de situații speciale: o minoritate concentrată sau o unitate administrativă cu puțini locuitori. Distribuția locurilor trebuie revizuită cel puțin o dată la zece ani.

Măsurat chiar pe criteriul legii, buletinele din 2023, un deputat din Ilfov reprezintă cu 39% mai mulți oameni decât media, iar unul din Iași cu 16%. Tulcea, Covasna și Sălajul sunt sub −15% din cauza minimului legal de patru deputați: fără el ar avea câte trei. Codul admite excepții pentru unitățile cu puțini locuitori, dar nu spune dacă un minim de patru intră aici. Pe oamenii care locuiesc acolo, abaterea Ilfovului ajunge la +83%, iar Caraș-Severinul, care are cinci deputați, e la −21%.

La alegerile din 2024, datele anexei aveau 9,9 ani. Dacă anexa rămâne neschimbată, alegerile la termen din 2028 s-ar ține pe date vechi de aproape 14 ani.

sub −15%: prea mulți deputați−15…−10%±10%+10…+15%peste +15%: prea puțini deputați

Românii din străinătate: 4 deputați pentru 775.509 voturi#

În străinătate s-au dat 775.509 voturi pentru Camera Deputaților, adică 193.877 pe deputat. În Tulcea au fost 20.017 pe deputat, de 9,7 ori mai puține. Pentru românii din străinătate nu există o populație numărată, așa că singura măsură comună este votul.

Dacă toate cele 312 locuri s-ar împărți după voturile date în 2024, românii din străinătate ar avea 25 de deputați. Numărul depinde de câți oameni au mers la vot, așa că alte alegeri ar da alt rezultat.

Deputații județului tău#

Alege județul pe hartă sau din listă. Butoanele de deasupra hărții schimbă numărătoarea.

În afara țării

Schimbă asta câte locuri ia fiecare partid?#

Partidele primesc locurile în două etape. Mai întâi, în fiecare circumscripție, fiecare partid care a trecut pragul electoral ia câte un loc pentru fiecare „coeficient” de voturi întreg. Voturile rămase din toate cele 43 de circumscripții se adună apoi la nivel național și se împart între partide. Așa au fost alocate în 2024 124 din cele 312 locuri.

De aceea un vot din Ilfov sau din străinătate contează pentru partidul ales chiar dacă circumscripția are prea puțini deputați. Ce hotărăște anexa este câți deputați vin din județul tău și câți oameni reprezintă fiecare dintre ei.

Senatul: aceeași anexă#

Senatorii se împart la fel, unul la 168.000 de locuitori, cu cel puțin doi pe județ. Numerele lor se potrivesc și ele cu buletinele de la 1 ianuarie 2015, dar și cu cele din 2012–2016, așa că singure n-ar putea data anexa. Pe buletinele din 2023, 7 județe ar avea alt număr de senatori: Iași, Ilfov, Suceava și Timiș câte unul în plus; Constanța, Mureș și Olt câte unul mai puțin.

De ce n-au fost schimbate locurile#

Legea are două prevederi care nu se potrivesc. Articolul 5 cere populația de la 1 ianuarie a anului dinaintea alegerilor, iar tot articolul 5 spune că numărul de locuri e cel din anexă. Anexa face parte din lege, așa că se poate schimba doar printr-o altă lege.

Misiunea OSCE/ODIHR de evaluare a alegerilor din 2020 a recomandat ca numărul de locuri să fie recalculat înaintea fiecăror alegeri, cum prevede legea. Proiectele depuse în Senat în 2020 și 2022 au vizat doar locurile românilor din străinătate; niciunul nu recalcula locurile județelor. Tot în 2020, o ordonanță de urgență a dublat locurile din străinătate, la 8 deputați și 4 senatori, dar Curtea Constituțională a declarat-o neconstituțională în întregime (Decizia nr. 150/2020), iar anexa a rămas cea veche.

Un proiect din martie 2025 care stabilea din nou numărul de locuri pe circumscripții (L117/2025) a fost respins de Senat în iunie 2025 și a ajuns la Camera Deputaților, care decide. Pe portalul legislativ, ultima modificare a legii a intrat în vigoare în octombrie 2024 și nu atinge nici articolul 5, nici anexa (verificat la 30 octombrie 2026).

Câți oameni reprezintă un deputat, în fiecare județ#

Rezidenții sunt oamenii cu reședința obișnuită în județ la 1 ianuarie 2023 (INS), adică cei care locuiesc acolo. Voturile sunt cele date pentru Camera Deputaților la 1 decembrie 2024 (AEP).

CircumscripțiaDeputațiRezidențiRezidenți pe deputatFață de medie (rezidenți)Pe buletinele din 2023Aceleași 308, după rezidențiVoturi pe deputat
Ilfov5564.833112.967+83%7946.732
Călărași4280.46870.117+13%4528.180
Cluj10688.84468.884+11%101133.871
Dâmbovița7477.19768.171+10%7829.374
Vrancea5333.15466.631+8%5527.901
Satu Mare5330.66266.132+7%5528.196
Timiș10658.51565.852+6%101130.851
Sibiu6391.43365.239+5%6630.481
Alba5325.83865.168+5%5531.954
Botoșani6389.81564.969+5%6625.567
Mureș8519.39564.924+5%8829.868
Giurgiu4258.75164.688+5%4427.073
Maramureș7451.72864.533+4%7726.587
Iași12774.02564.502+4%141227.481
Suceava10642.27564.228+4%101027.201
Teleorman5318.04363.609+3%5527.502
Olt6378.56763.095+2%6630.614
Argeș9565.74762.861+2%8930.265
Prahova11691.24662.841+2%101128.691
Ialomița4249.85262.463+1%4423.321
Gorj5311.30162.260+1%5529.985
Bihor9554.01661.557−0%8931.297
Brașov9552.81361.424−1%9929.322
Dolj10599.63159.963−3%91028.107
Bacău10597.50459.750−3%101024.602
Constanța11657.05559.732−3%101126.572
Hunedoara6357.56359.594−4%6629.748
București291.724.96659.482−4%302830.033
Bistrița-Năsăud5296.14059.228−4%4524.912
Arad7410.45158.636−5%6726.273
Harghita5291.81058.362−6%4531.005
Mehedinți4231.39857.850−6%4428.771
Buzău7400.82357.260−7%6626.889
Vâlcea6340.91456.819−8%5526.407
Neamț8449.34556.168−9%8724.399
Brăila5277.02155.404−10%4425.568
Galați9494.28054.920−11%9824.723
Vaslui7371.46453.066−14%7620.122
Sălaj4210.65252.663−15%4425.995
Covasna4199.79549.949−19%4424.098
Caraș-Severin5244.90448.981−21%4421.889
Tulcea4190.99447.749−23%4420.017
Diaspora4–––––193.877

Cum a fost calculat și ce nu arată#

Locurile sunt cele din anexa nr. 1 a Legii 208/2015, identice în textul din 2015 și în cel consolidat de AEP în octombrie 2024. Regula de la articolul 5 a fost aplicată pe populația după domiciliu publicată de INS (tabelul POP107D) pentru fiecare an între 2008 și 2026; numerele din 2015 sunt cele pe care INS le publică azi pentru acel an.

„Oamenii care locuiesc acolo” sunt populația cu reședința obișnuită la 1 ianuarie 2023 (INS, POP105A), aceeași dată ca populația după domiciliu folosită pentru comparație. Ea include și cetățenii străini care locuiesc în România, iar diferența față de buletine nu se poate împărți pe cauze: o parte sunt oameni plecați în străinătate, o parte oameni mutați în alt județ fără să-și schimbe buletinul.

Pentru „aceleași 308 locuri” locurile au fost împărțite proporțional, cu metoda celor mai mari resturi și minimul legal de patru pe județ. Împărțirea după voturi folosește toate voturile date pentru Camera Deputaților, inclusiv cele din străinătate, tot cu minimul de patru, și depinde de prezența la vot; fără minim, românii din străinătate ar avea 26 de locuri în loc de 25.

Aceste numere arată câți deputați are fiecare circumscripție și câți oameni reprezintă fiecare. Ele nu arată cât valorează un vot pentru partide: o parte din locuri se împart la nivel național, din voturile adunate din toată țara și din străinătate.

Surse#

  1. Legea nr. 208/2015, text consolidat, Autoritatea Electorală Permanentă (octombrie 2024)
  2. INS, TEMPO POP107D: populația după domiciliu la 1 ianuarie, pe județe
  3. INS, TEMPO POP105A: populația rezidentă la 1 ianuarie, pe județe
  4. AEP, rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaților, 1 decembrie 2024
  5. Biroul Electoral Central, procesul-verbal de atribuire a mandatelor (RM_1), 6 decembrie 2024
  6. Comisia de la Veneția, Codul bunelor practici în materie electorală, CDL-AD(2002)023rev2-cor, punctul I.2.2
  7. Portalul legislativ: Legea nr. 208/2015, istoricul modificărilor
  8. Curtea Constituțională, Decizia nr. 150/2020 privind OUG nr. 26/2020
  9. Senatul României, propunerea legislativă L117/2025, fișa procedurii
  10. OSCE/ODIHR, raportul final al misiunii pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020