1957
Barcelona · 29 de zboruri, 1946–2025
Plajele Barcelonei: unde era marea în 1957 și unde este acum
Pe fotografia aeriană din 1957, la Poblenou marea ajungea până la terasamentul căii ferate. Azi, la Mar Bella, marginea apei e cu 270 de metri mai departe. La Barceloneta e aproape exact unde era. Între Barceloneta și Mar Bella sunt plaje construite de oraș, din care marea ia înapoi în fiecare an o parte din nisip.
Derulează: fotografiile se schimbă sub text.
Barceloneta avea deja plajă#
Fotografiile de dedesubt au fost făcute din avion în 1957. Linia roșie e marginea apei pe aceste fotografii; linia albastră e marginea apei în iunie 2025. Pe plajele Sant Miquel și Barceloneta, pe 39 din cele 42 de linii de măsură cele două sunt la cel mult 20 de metri una de alta, iar la Barceloneta distanța obișnuită dintre ele e de unul-doi metri, mult sub marja de eroare de ±10 m a fotografiilor vechi.
Fotografia contrazice ideea că Barcelona nu avea plaje înainte de Jocurile Olimpice. Plaja era aici. Spre nord, pe nisipul dintre Barceloneta și Poblenou, se întindea Somorrostro, un cartier de barăci: vreo 600 de barăci și peste 1.500 de oameni în 1966, când a fost demolat.
La Poblenou, marea ajungea la calea ferată#
Mergi spre nord-est. Pe fotografiile din 1957, aici nu se vede plajă: apa venea până la pietrele terasamentului căii ferate de pe malul mării, cu fabricile în spate. (În fotografiile din 1946 se mai vede o fâșie îngustă de nisip.)
Azi marginea apei e cu 202 metri mai în larg la Bogatell și cu 270 de metri la Mar Bella. De la Bogatell până la Llevant, chiar și promenada din spatele plajelor se află acolo unde fotografiile din 1957 arată apă.
1986–1992: moloz, canale și o coastă nouă#
În 1986, calea ferată era încă acolo, iar în fața ei se întindea o bandă lată de nisip și moloz. Inginerii Direcției Generale a Coastelor din Spania, care au refăcut acest țărm, au scris mai târziu că era una dintre cele mai degradate porțiuni ale coastei Spaniei, un loc unde oricine putea arunca orice.
Lucrările s-au terminat chiar înainte de Jocurile din iulie 1992. Digurile perpendiculare pe țărm (epiurile) existau deja, construite ca să ducă în larg canalele orașului; au fost refăcute în timpul lucrărilor, iar pe plajele noi, de la Somorrostro până la Mar Bella, au fost pompați 1.485.476 de metri cubi de nisip. Zborul din martie 1990 le arată pe jumătate făcute.
Nisip ținut între diguri#
Soluția, în cuvintele inginerilor, a fost să amenajeze plaje mici, adăpostite între câte două diguri. Fiecare golf a fost proiectat după forma pe care o capătă de la sine o plajă adăpostită de un promontoriu. Fotografiile din aprilie 1993 sunt primele care arată noua coastă terminată.
Nisipul nu stă pe loc. Valurile îl mută de-a lungul țărmului, iar măsurătorile făcute de ingineri după lucrări arătau deja că majoritatea golfurilor păreau să se rotească ușor spre sud. Digurile încetinesc această mișcare, dar nu o opresc.
Pe toate plajele la un loc, nisipul adus în 2010 a dispărut în aproximativ un deceniu#
În 2010, statul spaniol a adus până la 750.000 de metri cubi de nisip pe șase plaje ale orașului. Fotografiile îl arată: Bogatell s-a lărgit de la 52 m în 2009 la 97 m în 2011, Nova Mar Bella de la 82 m la 127 m.
Însumată pentru toate cele nouă plaje, suprafața de nisip măsurată pe fotografii a crescut de la 252.000 m² în 2009 la 349.000 m² în octombrie 2010. În 2018 era din nou aproape de nivelul din 2009, în 2021 coborâse la 234.000 m², iar din 2022 până în 2024 a stat în jurul nivelului din 2009.
Primăria estimează pierderea la 30.000 de metri cubi de nisip pe an. De 20 de ani, Institutul de Științe ale Mării urmărește aceste plaje cu camere video. În 2024, Gonzalo Simarro, inginer la acest institut, spunea că Bogatell a pierdut în medie 20 de metri din lățime în 14 ani. Fotografiile arată 27 m pierduți din 2011 până în iulie 2024 (33 m de la vârful din octombrie 2010), o pierdere mai mare decât cea menționată de Simarro.
Suprafața de nisip, toate plajele (m²) Ce efect au avut ultimele transporturi de nisip#
În lunile de după anunțul din ianuarie 2025, la Sant Sebastià au fost aduși 40.000 de metri cubi de nisip excavat pentru o parcare de lângă fosta piață de pește. Plaja avea 40 m în iulie 2024 și 51 m în iunie 2025.
Până în mai 2024: 23.000 de metri cubi aduși din El Masnou la Nova Mar Bella, după furtunile din noiembrie. Plaja avea 79 m în septembrie 2023 și 90 m în iulie 2024.
De la sfârșitul lui mai 2024, nisipul dragat la intrarea în Port Olímpic (17.000 de metri cubi în total) a fost dus la Sant Sebastià, Barceloneta și Nova Icària. În fotografiile din iulie 2024, niciuna dintre cele trei nu e vizibil mai lată decât în septembrie 2023, înaintea furtunilor din noiembrie.
Fiecare plajă, zbor cu zbor#
Atinge o plajă pe fâșie sau alege-o mai jos. Fâșia e coasta desfășurată în linie dreaptă, de la Sant Sebastià în stânga până la Llevant în dreapta; orașul e sus, marea jos.
Fotografii aeriene: Institut Cartogràfic i Geològic de Catalunya (ICGC), zboruri 1946–2025; coasta desfășurată în linie dreaptă.
| Plaja | Lățime 2025 | Față de 1957 |
|---|---|---|
| Plaja Sant Sebastià | 51 m | Marginea apei e cu 14 m mai în larg decât în 1957. |
| Plaja Sant Miquel | 62 m | Marginea apei e cu 14 m mai spre oraș decât în 1957. |
| Plaja Barceloneta | 45 m | Marginea apei e aproape unde era în 1957 (±10 m). |
| Plaja Somorrostro | 59 m | Marginea apei e aproape unde era în 1957 (±10 m). |
| Plaja Nova Icària | 92 m | Marginea apei e cu 118 m mai în larg decât în 1957. |
| Plaja Bogatell | 74 m | Marginea apei e cu 202 m mai în larg decât în 1957. |
| Plaja Mar Bella | 53 m | Marginea apei e cu 270 m mai în larg decât în 1957. |
| Plaja Nova Mar Bella | 85 m | Marginea apei e cu 169 m mai în larg decât în 1957. |
| Plaja Llevant | 72 m | Marginea apei e cu 154 m mai în larg decât în 1957. |
Cum s-a măsurat#
Fotografiile sunt ortofotografiile Institutului Cartografic și Geologic al Cataloniei (ICGC): 29 de zboruri între 1946 și 2025 care acoperă litoralul orașului (cel din 1994, doar o parte din el). De-a lungul celor 5,7 km de coastă, de la Sant Sebastià la Llevant, s-au tras 286 de linii perpendiculare pe țărm, din 20 în 20 de metri, pornind de la o linie fixă trasă de-a lungul străzii de pe malul mării.
Pe fiecare linie, în fotografiile fiecărui zbor, marginea apei e punctul de unde începe o suprafață continuă de apă. A fost citită automat din culoarea pixelilor și verificată vizual pe imaginile suprapuse; lângă diguri și spărgătoare de val, unde o construcție întrerupe apa, liniile cu valori imposibile au fost scoase. Lățimea plajei e distanța de la marginea apei până la marginea dinspre oraș a nisipului uscat, care e fixă pentru fiecare linie: mediana pozițiilor măsurate în fotografiile din 2008–2025 (fără 2016). Lățimea dată pentru o plajă e mediana lățimilor măsurate pe liniile ei; suprafața unei plaje e această lățime înmulțită cu lungimea ei.
Zborurile s-au făcut în luni diferite, cu marea în stări diferite. Între două zboruri de vară consecutive, fără aport de nisip, lățimea unei plaje se schimbă cu 3 m sau mai mult cam o dată din două: diferențele de câțiva metri spun puțin. Fotografiile vechi se suprapun peste cea din 2025 cu o eroare de câțiva metri pe străzile din Eixample și din parcul Ciutadella; pentru 1946 și 1957, ia în calcul o marjă de ±10 m.
Excluse din calculul lățimilor: martie 1990 (lucrările erau în curs), 2000 (îmbinări între fotografii chiar pe plajă), noiembrie 2016 (valuri pe plajă în ziua zborului) și, la Sant Sebastià și Sant Miquel, 2004 (apă tulbure citită greșit ca mare). Măsurătorile încep din 1993 pentru majoritatea plajelor; la Nova Mar Bella din 2006 și la Llevant din 2008, după ce s-au terminat lucrările din spatele lor, vizibile pe fotografiile din 2003–2006. Pentru zborul din 1956–1957, ICGC datează fotografiile în 1957.
Unde se opresc măsurătorile#
O fotografie arată suprafața, nu volumul: nisipul de sub apă, care ține plaja, nu se vede, așa că metrii cubi de pe această pagină sunt cei anunțați de autorități, nu măsurați aici. Portul Olímpic și zona Fòrum nu sunt plaje și au fost lăsate deoparte. Pe zborul din 1946, valurile de la Barceloneta fac marginea apei greu de citit; comparația cu trecutul folosește zborul din 1957.
Surse#
- ICGC, ortofotografiile Cataloniei 1946–2025 (serviciul WMS orto-territorial), cu datele zborurilor. icgc.cat
- Peña, C. și Covarsí, M., Project, works and monitoring at Barcelona Olympic beaches, Coastal Engineering 1994, cap. 257: starea țărmului, digurile, 1.485.476 m³ de nisip. icce-ojs-tamu.tdl.org
- Catalan News, 21 mai 2024: 23.000 m³ la Nova Mar Bella; aportul din 2010, până la 750.000 m³ pe șase plaje. catalannews.com
- Primăria Barcelonei, 22 ianuarie 2025: 40.000 m³ la Sant Sebastià, 8.000 m³ la Llevant și Mar Bella; plajele pierd 30.000 m³ pe an. ajuntament.barcelona.cat
- BSM, 29 mai 2024: 17.000 m³ dragați la intrarea în Port Olímpic, pentru Sant Sebastià, Barceloneta și Nova Icària. bsmsa.cat
- Catalan News, 3 aprilie 2024: Gonzalo Simarro (Institutul de Științe ale Mării) despre Bogatell, 20 m pierduți în 14 ani. catalannews.com
- Gran Enciclopèdia Catalana, „el Somorrostro”: barăcile, locuitorii, demolarea din 1966. enciclopedia.cat