DOSAR PUBLIC · POLITICĂ
PROPUNERE ÎN CONSULTARE · 21 AUGUST 2026
Poarta partidului
De la 3 la 100: cine poate porni un partid?
Pe 21 august 2026, Autoritatea Electorală Permanentă a pus în consultare publică un proiect. El ar ridica numărul minim de fondatori de la 3 la 100 și ar muta prima verificare de la Tribunalul București la comisii de cinci membri din AEP. Deocamdată, regula rămâne cea de azi, iar proiectul poate fi modificat sau retras. S1
Numărul se vede. Poarta este întrebarea.
01 · NUMĂRUL ÎN CONTEXT
Numărul are nevoie de unitatea lui.
O sută pare ușor de comparat cu 3, 500 sau 2.000. Partidele nu intră în viața publică prin aceeași ușă. Unele numere numără fondatori. Altele numără membri, semnături sau voturi. Dacă le pui într-un singur șir, obții o comparație ordonată și o concluzie greșită.
În tabel, fiecare număr vine cu unitatea lui. "Fără prag numeric special" vorbește despre existența juridică a partidului. Nu spune ce se întâmplă la alegeri sau când se împart banii. S8 S10
02 · MEMORIA LEGII
Pragul nu a coborât în linie dreaptă.
În mai puțin de două decenii, România a coborât de la 25.000 de fondatori la 3. Acum, AEP propune o sută. Între aceste numere stă Decizia CCR din 2015, care a lăsat alegerea pragului la latitudinea legiuitorului și a trasat o limită: povara trebuie justificată ca proporțională. S3
-
199610.000
Legea nr. 27/1996 S6
15 județe, cu cel puțin 300 de fondatori în fiecare
-
200325.000
Legea nr. 14/2003 S3
18 județe și București, cu cel puțin 700 în fiecare
-
2015CCR
Decizia nr. 75 S3
CCR a considerat pragul vechi excesiv și disproporționat
-
20153
Legea nr. 114/2015 S4
Un partid poate porni cu trei membri fondatori
-
2026100?
Proiectul AEP S1
Prag propus și prima verificare mutată la AEP
03 · MECANISMUL CENTRAL
Un partid trece prin mai multe porți.
Înființarea răspunde la o singură întrebare: există partidul în ochii statului? După aceea vin buletinul de vot, mandatele și banii publici. Fiecare etapă are propriul prag și propriul decident. Deschide o poartă și vezi ce măsoară.
Deschide panourile. Ele rămân funcționale și fără JavaScript.
01 Existență juridică Poți deveni partid recunoscut de stat?
Aici se află numărul care a aprins discuția. Legea în vigoare pornește de la cel puțin trei membri fondatori. Proiectul AEP cere o sută și mută prima verificare de la Tribunalul București la comisii de cinci membri din AEP. Contestația ar ajunge la Curtea de Apel București. S5 S1
ComparativRomânia: 3 acum · 100 propus · Croația: 100 adulți
02 Acces la buletin Poți concura la alegeri?
Nașterea partidului și candidatura la alegeri sunt momente diferite. La parlamentare, România cere 5% la nivel național sau 20% în fiecare din cel puțin patru circumscripții. La prezidențiale, candidatul trebuie să aducă 200.000 de semnături de susținere. S7 S8
ComparativUn partid înregistrat nu ajunge automat pe buletin.
03 Mandate Poți transforma votul în reprezentare?
Aici votul trebuie să devină mandat. O formațiune poate exista legal și poate intra în cursă fără să treacă pragul care produce reprezentare. Numărul de fondatori vorbește despre începutul partidului. Rezultatul alegerilor vorbește despre sprijinul pe care l-a strâns. S7 S10
ComparativNașterea partidului și reprezentarea lui se măsoară separat.
04 Bani publici Poți primi finanțare din buget?
Subvențiile au altă logică. Legea nr. 334/2006 le leagă de voturi și mandate. Întrebarea banilor apare după ce partidul există și intră în competiție. Niciun prag de fondatori nu poate răspunde singur la ea. S9
ComparativPragul de fondare nu este criteriu de subvenționare.
04 · HARTA COMPARATIVĂ
Țările pun pragul în locuri diferite.
Rândurile de mai jos pun alături doar poarta de pornire, acolo unde sursele o descriu clar. Coloana "unitate" contează la fel de mult ca numărul. S10
| Sistem | La început | Unitatea | Cine verifică | Ce trebuie păstrat separat |
|---|---|---|---|---|
| România · acum | Cel puțin 3 | membri fondatori | Tribunalul București | Regula de azi; alegerile au propriile praguri. S5 |
| România · proiect AEP | 100 | membri fondatori eligibili; cetățeni români cu drept de vot; reprezentarea ambelor sexe | AEP, prin comisii de câte 5; contestația la Curtea de Apel București | Propunere. Textul nu a devenit lege. S1 |
| Croația | 100 | cetățeni croați adulți, cu capacitate juridică | Ministerul Justiției | Numărul coincide. Condițiile și instituția diferă. S12 |
| Germania | Fără prag numeric special | fondarea sub regimul asociațiilor; legea partidelor nu fixează un număr | Regimul asociațiilor; notificarea pentru alegeri este etapă separată | Nașterea fără prag numeric nu scutește partidul de regulile electorale. S13 |
| Grecia | Cel puțin 200 | cetățeni cu drept de vot care semnează statutul sau declarația de fondare | Procurorul de pe lângă Areios Pagos, la care se depune declarația | Prag pentru fondarea juridică. Etapele electorale se judecă separat. S19 |
| Bulgaria | 500 + 2.500 | 500 fondatori; cel puțin 2.500 de membri | Tribunalul orașului Sofia | Fondarea, menținerea numărului de membri și semnăturile electorale sunt etape distincte. S15 S18 |
| Lituania | 2.000 | membri; listele sunt urmărite în timp | Ministerul Justiției și Registrul persoanelor juridice | Registrul privește și apartenența verificată în timp. S16 |
05 · CHEIA PROCEDURALĂ
Când se schimbă numărul, se schimbă și cine ține cheia.
Astăzi, prima ușă o deschide instanța. Proiectul ar pune dosarul pe masa AEP, unde cinci membri ai unei comisii l-ar examina. O contestație ar ajunge la Curtea de Apel București. Pragul și instituția care îl aplică apar împreună.
Patru întrebări care merită puse
-
01
Ce problemă încearcă pragul să rezolve?
Vrei să oprești partidele de familie, formațiunile-clonă sau folosirea unor beneficii publice? Pragul trebuie să arate ce problemă rezolvă și de ce este potrivit pentru ea.
-
02
De ce 100?
Comparația externă ajută când numerele măsoară aceeași etapă și aceeași categorie de oameni. Dacă nu, ea oferă context, nu justificare.
-
03
De ce la înregistrare?
Dacă temerea privește accesul la alegeri sau la bani publici, de ce ar fi prima poartă locul potrivit? Poate există un prag mai exact la etapa unde apare problema.
-
04
Ce rămâne deschis pentru opoziție?
Criterii publice, motive scrise, termene clare, reguli pentru conflicte de interese și un control judiciar care poate repara o decizie greșită.
06 · CE RĂMÂNE
Întrebarea care rămâne
Înainte să întrebi cât de mare este pragul, întreabă ce poartă păzește.
Un prag merită judecat împreună cu problema pe care o rezolvă și cu povara pusă pe pluralism. În proiectul AEP, 100 vine la pachet cu o procedură nouă și se așază înaintea testelor electorale deja existente.
Documentul este în consultare publică. Calendarul relatat public anunță o dezbatere pe 27 august și primirea observațiilor până la 20 septembrie 2026. Citește calendarul relatat.
SURSE · METODĂ · LIMITĂ
De unde vin numerele
Data de referință este 21 august 2026. Textul AEP este o propunere în consultare. Comparația pune față în față aceeași etapă, pe cât permit sursele, și lasă separat ceea ce nu este comparabil. Când un număr nu poate fi verificat în aceeași categorie cu altul, pagina spune asta.
Cum am făcut comparația
- Am început cu textele de lege pentru România și cu surse oficiale pentru țările comparate.
- Am ținut separat fondatorii, membrii, semnăturile, voturile și mandatele. Un singur scor ar fi ascuns diferențele.
- Când pentru aceeași țară apar două numere, le-am păstrat pe amândouă și am arătat etapa care lipsește.
Registrul surselor
-
S1Sursă
Proiectul Legii partidelor politice
Textul publicat de AEP pentru consultare.
-
S2Sursă
Document: AEP propune o nouă lege a partidelor politice
Rezumatul public și calendarul relatat pentru dezbatere și observații.
-
S3Sursă
Curtea Constituțională, Decizia nr. 75/2015
Pragul de 25.000 de fondatori și motivarea Curții privind proporționalitatea.
-
S4Sursă
Legea nr. 114/2015
Legea care a coborât pragul la cel puțin trei fondatori.
-
S5Sursă
Legea nr. 14/2003, forma consolidată
Regula în vigoare din art. 19 alin. (3): cel puțin trei membri fondatori.
-
S6Sursă
Legea nr. 27/1996
Regula din 1996: 10.000 de fondatori, din cel puțin 15 județe, minimum 300 în fiecare.
-
S7Sursă
Legea nr. 208/2015
Pragurile pentru intrarea în Parlament.
-
S8Sursă
Legea nr. 370/2004
Regula pentru candidaturile la președinție: 200.000 de susținători.
-
S9Sursă
Legea nr. 334/2006
Criteriile pentru subvențiile legate de voturi și mandate.
-
S10Sursă
OSCE/ODIHR, opinie privind legea partidelor din Muntenegru
Pasajul comparativ despre pragurile de înregistrare. Grecia apare în categoria țărilor fără cerințe speciale față de asociații; regula elenă trebuie citită în legea națională.
-
S11Sursă
Ghidul OSCE/ODIHR privind reglementarea partidelor
Cere praguri rezonabile, justificate și compatibile cu pluralismul.
-
S12Sursă
Ministerul Justiției din Croația, registrul partidelor
Regula pentru înființare: cel puțin 100 de cetățeni croați adulți.
-
S13Sursă
Autoritatea electorală federală a Germaniei, înființarea unui partid
Ghidul oficial și legea partidelor nu fixează un minim numeric special.
-
S14Sursă
Parlamentul elen, Constituția Greciei, art. 29
Protejează dreptul cetățenilor cu drept de vot de a fonda și de a participa la partide.
-
S15Sursă
Comisia Electorală Centrală a Bulgariei, Legea partidelor politice
Regulile pentru fondatori, membri și registrul partidului.
-
S16Sursă
Ministerul Justiției din Lituania, organizații politice
Regula celor 2.000 de membri și verificarea apartenenței în timp.
-
S17Sursă
Telex, proiectul AEP și comparația relatată
Relatează numerele prezentate în comparația asociată proiectului AEP. Este folosită ca sursă secundară, cu avertismentul de pe pagină.
-
S18Sursă
Comisia Electorală Centrală a Bulgariei, Decizia nr. 4438-NS
Decizia arată că semnăturile pentru alegeri sunt o etapă separată de fondarea partidului.
-
S19Sursă
Parlamentul elen, Legea nr. 3023/2002, art. 29
Cere ca statutul sau declarația de fondare să fie semnată de cel puțin 200 de cetățeni cu drept de vot și depusă la procurorul de pe lângă Areios Pagos.