mariuscomper.uk English

DOSAR · COMPARAȚIE JURIDICĂ VERIFICATĂ LA 2 OCTOMBRIE · SITUAȚIA PROIECTULUI VERIFICATĂ LA 30 OCTOMBRIE 2026

Înregistrarea partidelor politice: regula de azi din România, proiectul AEP din 2026 și alte 13 țări

Un proiect de lege al Autorității Electorale Permanente (AEP), publicat la 21 august 2026, ar ridica numărul minim de fondatori ai unui partid de la 3 la 100 și ar muta examinarea cererii de la Tribunalul București la AEP, cu contestație la Curtea de Apel București. În mesajul din 29 octombrie, președintele AEP a spus că reforma legislației partidelor și a finanțării a fost pusă în mișcare în paralel cu reforma electorală și a descris separat o lege pentru organizarea AEP. Mesajul nu identifică versiunea v04.08 și nu precizează dacă proiectul partidelor a fost revizuit sau depus. Pagina urmărește procedura și motivele de dizolvare articol cu articol și le așază lângă alte 13 țări și lângă standardele europene.

Azi · Legea 14/2003

3

membri fondatori

Cine poate fi fondator
cetățeni cu drept de vot (art. 19); cetățenii UE cu domiciliul în România se pot asocia în aceleași condiții (art. 54)
Cine decide
Tribunalul București
Contestație
Curtea de Apel București

Proiect AEP · versiunea v04.08

100

membri fondatori

Cine poate fi fondator
cetățeni cu drept de vot, români sau ai altor state UE cu domiciliul ori reședința în România
Cine decide
AEP, printr-un complet de cinci angajați
Contestație
Curtea de Apel București

Proiectul AEP · verificare la 30 octombrie 2026

  • În mesajul din 29 octombrie, președintele AEP a spus că a pus în mișcare reforma legislației partidelor și a finanțării activității și campaniilor electorale „în paralel” cu reforma electorală. A descris separat proiectul unei legi pentru organizarea și funcționarea AEP. Mesajul nu numește proiectul partidelor v04.08 și nu spune dacă textul a fost revizuit sau depus. P11
  • Comunicatul AEP din 23 septembrie descrie o nouă etapă a consultării publice cu actorii politici parlamentari, începută în mai pentru modernizarea legislației privind partidele și reformarea cadrului legislativ electoral. Discuțiile ambelor întâlniri s-au concentrat pe proiectele de lege publicate pentru observații, cu accent pe proiectul privind organizarea și funcționarea AEP. AEP a spus că va continua consultările pentru a definitiva proiectele și a le transmite inițiatorilor legislativi. Comunicatul nu spune dacă proiectul partidelor fusese deja depus sau revizuit. P9
  • La 3 septembrie, AEP precizase că proiectul urma procedura legislativă în Parlament, nu calea unei ordonanțe de urgență. Termenul pentru observațiile la proiect, anunțat de AEP, a fost 20 septembrie. P10 P7
  • Nu am confirmat dacă proiectul AEP din 21 august a fost revizuit sau transmis oficial după consultări. Mesajul președintelui din 29 octombrie nu numește versiunea v04.08 și nu spune dacă a fost depusă. Senatul a înregistrat separat B589/2026 la 26 octombrie; propunerea vizează contestarea excluderii unor consilieri aleși pe liste de partid și modifică art. 204 din Codul administrativ. Ea nu stabilește situația proiectului AEP. Pagina AEP de transparență afișa o verificare anti-robot la 30 octombrie. P11 B1 D3
  • La verificarea paginii AEP din 2 octombrie nu am găsit un text publicat despre reducerea pragului pentru partidele exclusiv locale. Presa relata doar că AEP „analizează” o asemenea reducere. P4 D3

Ce nu se știe încă →

Ce s-a întâmplat din 21 august

  1. 21 augAEP publică proiectul și expunerea de motive pe roaep.ro și pe e-consultare.gov.ro. Comunicatul AEP spune că observațiile se puteau trimite până la 20 septembrie. D2 P7
  2. 25 augCristian Pîrvulescu, de la SNSPA (școala de studii politice și administrative din București), critică proiectul într-o analiză pentru Ziare.com. P2
  3. 31 augZiare.com reproduce un text al politologului Cristian Preda împotriva proiectului. P3
  4. 2 septAEP se întâlnește cu partidele neparlamentare. P6
  5. 3 septAEP precizează că proiectul va urma procedura legislativă în Parlament, nu calea unei ordonanțe de urgență. P10
  6. 7 septExpert Forum (EFOR, centru de analiză din București) avertizează, potrivit Ziare.com, că mecanismul slăbește garanțiile constituționale. P1
  7. 16 septPrivesc.eu publică un rezumat automat al unei conferințe de presă a președintelui AEP; data conferinței nu este precizată. P4
  8. 23 septAEP descrie o nouă etapă a consultării publice cu actorii politici parlamentari, începută în mai pentru modernizarea legislației partidelor și reformarea cadrului legislativ electoral. Discuțiile ambelor întâlniri s-au concentrat pe proiectele de lege publicate pentru observații, mai ales pe proiectul privind organizarea și funcționarea AEP. AEP a spus că va continua consultările pentru a definitiva proiectele și a le transmite inițiatorilor legislativi. P9
  9. 2 octPe roaep.ro: același text, nicio versiune nouă, nicio sinteză a observațiilor. D3
  10. 10 octPagina AEP de transparență nu a putut fi reverificată: a afișat o verificare anti-robot. Nu este confirmată o actualizare după 2 octombrie. D3
  11. 26 octSenatul înregistrează B589/2026 pentru dezbatere: o propunere separată care ar introduce art. 16¹ privind contestarea excluderii unor consilieri aleși pe liste de partid și ar modifica art. 204 din Codul administrativ. Fișa Senatului arată că inițiatorul a solicitat procedură de urgență. Textul nu confirmă depunerea sau revizuirea proiectului amplu AEP v04.08. B1
  12. 29 octÎn mesajul de Ziua AEP, președintele spune că reforma legislației partidelor și a finanțării activității și campaniilor electorale a fost pusă în mișcare în paralel cu reforma electorală. El descrie separat o lege pentru organizarea și funcționarea AEP; mesajul nu identifică v04.08 și nu spune dacă textul partidelor a fost revizuit sau depus. P11

Cum se înregistrează un partid: azi și în proiect

Parcurge cererea pas cu pas. Fiecare termen vine din articolul numit lângă el.

Ce se întâmplă cu decizia primei instanțe sau a AEP?
  1. 0
    Fondatorii

    Cererea la Tribunalul București

    Cererea o semnează conducătorul organului executiv și cel puțin doi fondatori; actul de constituire îl semnează cel puțin trei. Se adaugă statutul, programul, o declarație despre sediu și patrimoniu și dovada contului bancar. Art. 18 alin. 1 și art. 19 alin. 3. R1

  2. 15
    Tribunalul

    Afișarea cererii

    Cererea se afișează 15 zile la sediul tribunalului, iar anunțul se publică într-un ziar central în trei zile. Persoanele interesate pot interveni în proces. Art. 18 alin. 2–3 și art. 20. R1

  3. 15
    Tribunalul

    Hotărârea tribunalului

    Examinarea are loc în ședință publică, cu reprezentantul Ministerului Public (parchetul). Tribunalul se pronunță în cel mult 15 zile de la sfârșitul afișării. Art. 20–21 alin. 1. R1

  4. 5
    Cine poate ataca

    Termenul de apel

    Apelul se face la Curtea de Apel București în cinci zile de la comunicare, de către cei care au semnat cererea, de Ministerul Public sau de cei care au intervenit. Art. 21 alin. 2. R1

  5. 15
    Curtea de Apel București

    Apelul

    Curtea examinează apelul în ședință publică, în cel mult 15 zile de la înregistrarea lui. Decizia ei este definitivă. Art. 21 alin. 3–4. R1

  6. ✓
    Registrul

    Personalitate juridică

    Partidul dobândește personalitate juridică de la data rămânerii definitive a hotărârii care admite cererea. Art. 22. R1

  1. 0
    Fondatorii

    Cererea la AEP

    Actul de constituire, statutul, programul, dovezile pentru sediu, patrimoniu și cont bancar și lista cu cel puțin 100 de fondatori. Cererea și documentele se afișează de îndată pe site-ul AEP; din lista fondatorilor se publică numai numele. Art. 46 alin. 4, 7 și 9. D1

  2. ·
    AEP

    Un complet de cinci angajați AEP

    Cererea merge, prin repartizare aleatorie, la un complet de cinci angajați ai AEP, desemnați prin hotărâre a AEP; membrii sunt independenți și au obligația de imparțialitate și de abținere. Completul verifică documentele, denumirea și identitatea fondatorilor față de Registrul electoral și poate cere completări. Art. 47 și art. 48 alin. 4–5. D1

  3. −5
    Orice persoană interesată

    Cereri de intervenție

    Orice persoană fizică sau juridică interesată poate cere să intervină, cel mai târziu cu cinci zile înainte de ședința publică. Data ședinței nu este fixată în text. Art. 48 alin. 1–2. D1

  4. 30
    AEP

    Hotărârea AEP

    După ședința publică, completul întocmește un raport cu propunere motivată, iar AEP se pronunță prin hotărâre în cel mult 30 de zile de la depunerea cererii. Hotărârea se publică de îndată. Textul nu spune ce se întâmplă dacă termenul trece fără decizie. Art. 49. D1

  5. 10
    Cine poate ataca

    Termenul pentru plângere

    Plângerea poate fi făcută în 10 zile de la publicarea hotărârii de cei care au depus cererea, de cei care au intervenit, de Ministerul Public și de orice persoană fizică sau juridică interesată. Art. 50 alin. 1. D1

  6. 2 zl
    AEP

    Dosarul pleacă la curte

    Plângerea se depune la AEP, care o trimite Curții de Apel București cu tot dosarul în cel mult două zile lucrătoare. Art. 50 alin. 2. D1

  7. 10+5
    Curtea de Apel București

    Judecata plângerii

    Curtea judecă în ședință publică în cel mult 10 zile de la înregistrarea cauzei. Hotărârea este definitivă și se pronunță în cel mult cinci zile de la închiderea dezbaterilor. Art. 51 alin. 1. D1

  8. 24 h
    AEP

    Înscrierea în registru

    În 24 de ore de la rămânerea definitivă a hotărârii AEP prin neatacare sau de la comunicarea hotărârii definitive a curții, AEP înscrie partidul, eliberează certificatul și publică hotărârea în Monitorul Oficial. Personalitatea juridică începe la înscriere. Art. 52. D1

Suma termenelor maxime
40 de zile până când hotărârea AEP devine definitivă, plus 24 de ore pentru înscriere

Calcul propriu din articolele de mai sus: se adună duratele maxime, care pornesc din momente diferite (afișare, comunicare, publicare, înregistrarea cauzei). Nu este o prognoză a duratei reale.

Ce se vede din comparație

  • Termenele maxime nu scad prin mutarea examinării la AEP: sumele sunt apropiate (azi 35 sau 50 de zile, în proiect 40 sau 55 de zile plus două zile lucrătoare; fără timpul de comunicare). Se schimbă cine decide primul și cine poate ataca. R1 D1
  • Azi decide o instanță, în ședință publică, cu procurorul. În proiect decide un organ administrativ, iar instanța intervine numai dacă cineva contestă. R1 D1
  • Proiectul nu prevede ce se întâmplă dacă AEP nu se pronunță în 30 de zile. Croația, Spania și Cehia au o regulă a aprobării tacite: tăcerea administrației înseamnă înregistrare. D1 C1 C7 C10
  • Cercul celor care pot ataca o înregistrare este larg în proiect: orice persoană interesată, nu numai participanții la procedură (art. 50 alin. 1). D1

Câți fondatori cere legea și ce se numără?

Între 1989 și 2015 România a avut patru praguri și a ajuns la trei fondatori după o decizie a Curții Constituționale. Proiectul propune 100.

  1. 1989 · 251Decretul-lege nr. 8/1989 cerea 251 de fondatori (menționat de Curtea Constituțională la § 27). R4
  2. 1996 · 10.000Legea 27/1996: 10.000 de fondatori din cel puțin 15 județe, cel puțin 300 în fiecare. R2
  3. 2003 · 25.000Legea 14/2003: 25.000 de fondatori din cel puțin 18 județe și București, cel puțin 700 în fiecare. R4
  4. 2015 · CCRDecizia 75 din 26 februarie: condiția celor 25.000 de fondatori „nu este necesară într-o societate democratică” și „are caracter excesiv, disproporționat în actualul context socio-politic”. Curtea cere legiuitorului să reducă numărul și să reconfigureze condiția dispersiei teritoriale, fără să numească un număr (§ 28, 39). R4
  5. 2015 · 3Legea 114/2015 (20 mai 2015) fixează trei membri fondatori. R3
  6. 2026 · 100Proiectul AEP: cel puțin 100, ambele sexe, cetățeni români sau ai altor state UE cu domiciliul ori reședința în România (art. 46 alin. 7). D1

Expunerea de motive spune despre prag doar că este „redus și proporțional”, că asigură „existența unei inițiative politice reale” și că nu restrânge excesiv libertatea de asociere (p. 6). Nu dă un calcul și nu citează o comparație. D2

Fondatori din alte state UE: proiectul îi admite dacă au domiciliul sau reședința în România (art. 46 alin. 7). Legea de azi vorbește despre „cetățeni cu drept de vot” (art. 19 alin. 1), iar art. 54 dă cetățenilor UE cu domiciliul în România dreptul de a se asocia în partide „în aceleași condiții ca și cetățenii români”; proiectul spune acest lucru explicit pentru fondatori. Lituania și Spania admit cetățeni UE ca fondatori. D1 R1 C5 C7

Ce se numără în fiecare țară

Același cuvânt, „prag de înregistrare”, numără lucruri diferite: fondatori, semnatari care nu sunt neapărat membri, membri înregistrați sau nimic. Axa este logaritmică.

1101001.00010.000România 2003–201525.000Portugalia7.500Bulgaria, lista de membri2.500Lituania2.000Cehia1.000Polonia1.000Bulgaria500Cipru300Irlanda300Grecia200Croația100România, proiect AEP100România, azi3fără număr: Germania, Spania, Regatul Unit, Țările de Jos

Cum poate dispărea un partid?

Aici proiectul diferă cel mai mult de legea de azi, iar criticii se opresc aici mai des decât la numărul de fondatori.

Cum poate dispărea un partid?
Azi (art. 45–46, Legea 14/2003)Proiect AEP (art. 62–67)
Cine cere dizolvareaMinisterul Public cere tribunalului să constate încetarea sau să dispună dizolvarea (art. 45 alin. 1–2 și art. 46 alin. 2). R1AEP se sesizează din oficiu sau este sesizată de orice persoană interesată, iar apoi decide prin hotărâre; se aplică procedura din art. 47–52, deci plângere la Curtea de Apel (art. 64). D1
Alte motive de dizolvare (scop sau mijloace ilicite, alt scop decât cel din statut)Ministerul Public cere tribunalului dizolvarea (art. 45 alin. 1 lit. b–d și alin. 2). R1AEP decide, la sesizarea oricărei persoane interesate sau din oficiu, cu plângere la Curtea de Apel (art. 62 lit. b–e, art. 64); Curtea Constituțională decide cazurile din art. 62 lit. a. D1
Neparticiparea la alegeriInactivitatea se poate constata dacă, în două campanii succesive (fără cea prezidențială), partidul nu a desemnat candidați în cel puțin 75 de circumscripții la alegerile locale, respectiv nu a depus cel puțin o listă completă sau candidați în cel puțin trei circumscripții la cele parlamentare (art. 46 alin. 1 lit. b). R1„Nu a desemnat candidați, singur sau în alianță, la două scrutine succesive organizate la termen” (art. 65 lit. g). Textul nu spune ce alegeri contează și nu cere un număr minim de candidați. D1
Adunarea generalăNicio adunare timp de cinci ani. R1Nicio adunare timp de patru ani (art. 65 lit. a). D1
Alte situații de „inactivitate”Nu există un motiv de inactivitate corespunzător; există un motiv separat pentru partidul care acționează după o modificare de statut necomunicată sau respinsă (art. 45 alin. 1 lit. f și art. 26). R1Lipsa organelor statutare de conducere timp de un an, sau nealegerea ori nereînnoirea lor potrivit statutului timp de un an; fără sediu central sau cu date neactualizate un an; datele conducerii neactualizate un an; situații financiare nedepuse doi ani la rând; control al finanțării imposibil doi ani la rând; neadaptarea statutului la legea nouă în șase luni de la intrarea ei în vigoare (art. 65 și art. 74). D1
EfectulÎncetarea existenței partidului și radierea din registru. Capitolul citat nu precizează ce se întâmplă cu patrimoniul partidului. R1Dizolvare, apoi lichidare; activul net rămas intră în proprietatea statului (art. 67 alin. 6). D1

Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri sunt scutite de regulile despre înregistrare și de dizolvarea pentru inactivitate, ca în legea de azi (art. 53) și în proiect (expunerea de motive, p. 7). R1 D2

Ce spun standardele despre un asemenea motiv

Ghidul Comisiei de la Veneția și OSCE/ODIHR admite ca o lipsă de candidați într-o perioadă stabilită să ducă la pierderea statutului de partid înregistrat, dar numai dacă pierderea nu echivalează cu dizolvarea. În proiect, inactivitatea constatată de AEP, inclusiv lipsa candidaților la două scrutine, este caz de dizolvare (art. 62 lit. f). G1 D1

În textele citite, un motiv bazat pe neparticiparea la alegeri apare în Germania (șase ani), Portugalia (șase ani, decis de Curtea Constituțională la cererea parchetului) și Bulgaria (peste cinci ani, decis de tribunal la cererea procurorului); în Țările de Jos se radiază doar denumirea. Pentru Grecia nu au fost căutate celelalte articole. Spania folosește conturile nedepuse, nu alegerile. C2 C8 C4 C13 C7

Cum se înregistrează partidele în alte 13 țări?

Tabelul pune lângă România 13 țări, fiecare după un text oficial. Coloana „ce se cere” păstrează unitatea; numerele nu sunt comparabile fără ea.

Arată după cine decide:

Înregistrarea sau înființarea partidelor: ce se cere, în ce etapă, cine decide, în cât timp și când se pierde statutul. Starea textelor: 2 octombrie 2026.
ȚaraCe se cereEtapaCine decideTermen și tăcerePierderea statutului pentru neparticipare la alegeri
România, azi3 · fondatori
Cel puțin 3 membri fondatori, cetățeni cu drept de vot (cetățenii UE cu domiciliul în România se pot asocia în aceleași condiții, art. 54) R1		ÎnregistrareTribunalul București; apel la Curtea de Apel București15 zile afișare + 15 zile hotărâre; fără regulă de tăcereDouă campanii succesive fără candidați (cu excepția prezidențialelor, cu un minim de candidaturi), la cererea parchetului (art. 46)
România, proiect AEP100 · fondatori
Cel puțin 100 de membri fondatori, ambele sexe; cetățeni români sau ai altor state UE cu domiciliul ori reședința în România, cu drept de vot D1		ÎnregistrareAEP (comisie de 5 angajați); plângere la Curtea de Apel București30 de zile; textul nu prevede tăcerea ca aprobareNicio candidatură la două scrutine succesive organizate la termen, constatată de AEP (art. 62 lit. f și art. 65 lit. g)
Croația100 · fondatori
Cel puțin 100 de cetățeni croați adulți, cu capacitate deplină C1		Înființare și înscriereMinisterul Justiției, Administrației și Transformării Digitale (registrul partidelor)30 de zile; dacă ministerul tace, partidul se înscrie tacit, cu excepția cazului în care a cerut remedierea unor lipsuri (art. 14–15)Nu pentru alegeri; încetare dacă adunarea nu s-a ținut în dublul intervalului din statut (art. 23)
Germaniafără număr
Niciun număr minim; comitetul de conducere are cel puțin trei persoane C2		Fondare liberă; statutul se comunică BundeswahlleiterNimeni nu aprobă înființareanu este precizat în textul cititPierde statutul de partid după șase ani fără candidați proprii la alegeri federale sau de land (sau fără raport financiar), § 2 alin. 2
Grecia200 · semnatari (susținători)
Statutul sau proclamația se semnează de cel puțin 200 de cetățeni cu drept de vot C3		Declarație de fondare, înainte de activitateProcurorul de pe lângă Areios Pagos primește declarația; art. 29 din Legea 3023/2002 nu prevede că o aprobănu este precizat în textul cititNu a fost căutat în celelalte articole
Bulgaria500 · fondatori
500 de membri fondatori și o listă de cel puțin 2.500 de membri; inițiativa a cel puțin 50 de cetățeni C4		ÎnregistrareTribunalul orașului Sofia, cu procuror; apel la Curtea Supremă de CasațieTribunalul examinează cererea în cel mult o lună, apoi decide în 14 zile; apel în 7 zile, decis în 14 zile (art. 16 și 18); nicio regulă a aprobării taciteTribunalul poate dizolva, la cererea procurorului, un partid care nu a participat la alegeri naționale, europene sau locale timp de peste cinci ani de la ultima înregistrare (art. 40)
Lituania2.000 · fondatori
Cel puțin 2.000 de fondatori, cetățeni lituanieni sau cetățeni UE rezidenți C5		Înființare, înscriere în Registrul persoanelor juridiceMinisterul Justiției verifică; refuzul se atacă în instanță30 de zileNu pentru alegeri; listele de membri se depun anual, iar lipsa lor timp de un an duce la lichidare; lichidare și dacă numărul de membri scade sub minimul de fondare și nu se remediază
Cipru300 · semnatari (susținători)
Un document semnat de 300 de cetățeni ciprioți cu drept de vot, plus taxă de 2.000 € C6		ÎnregistrareComisarul (directorul general al Ministerului de Interne); actul se poate ataca în instanțănu este precizat în textul cititNu am găsit în textul citit
Spaniafără număr
Legea nu fixează un număr de fondatori; actul fondator se încheie în formă notarială C7		Înregistrare (dă personalitate juridică)Ministerul de Interne; instanțele decid dizolvarea20 de zile; dacă ministerul tace, partidul este considerat înregistrat (termenul se suspendă dacă există vicii sau îndoieli penale, art. 4–5)Nu pentru alegeri; instanța poate declara încetarea existenței partidului pentru conturi nedepuse 3 ani consecutivi, după un avertisment transmis cu șase luni înainte (art. 12 bis)
Portugalia7.500 · semnatari (susținători)
Cererea o semnează cel puțin 7.500 de cetățeni alegători C8		Înregistrare (dă personalitate juridică)Curtea Constituționalănu este precizat în textul cititCurtea dispune încetarea existenței partidului, la cererea Ministerului Public, după șase ani consecutivi fără candidaturi (art. 18)
Polonia1.000 · semnatari (susținători)
Lista a cel puțin 1.000 de cetățeni polonezi care susțin cererea; trei persoane depun cererea C9		Înscriere în evidențăTribunalul Regional din VarșoviaInstanța înscrie partidul „fără întârziere”, fără un număr de zile (art. 12)Nu pentru alegeri; radiere dacă nu se comunică schimbările de statut, sediu sau organe, după o somație cu termen de cel puțin trei luni; Comisia Electorală Națională poate cere radierea pentru raportul financiar anual nedepus (art. 20, 38c)
Cehia1.000 · semnatari (susținători)
Comitet pregătitor de cel puțin trei persoane și o petiție a cel puțin 1.000 de cetățeni C10		Înregistrare (partidul se naște prin înregistrare)Ministerul de Interne; refuzul se atacă la Curtea Supremă15 zile pentru decizie; dacă nu se comunică un refuz în 30 de zile, partidul se naște a doua zi (§ 8)Nu pentru alegeri; dacă organele nu se constituie în șase luni, ministerul poate porni o procedură de suspendare, decisă de o instanță
Regatul Unitfără număr
Niciun prag de membri sau semnături; se numesc un lider, un responsabil cu desemnarea candidaților (nominating officer) și un trezorier; taxă de 150 £ C11		Înregistrare (condiție pentru a folosi numele pe buletin)Comisia Electoralănu este precizat în textul cititNu pentru alegeri; scoaterea din registru dacă nu se confirmă anual înregistrarea
Irlanda300 · membri înregistrați
300 de membri înregistrați, adulți (100 pentru partidele locale sau regionale), dintre care cel puțin jumătate pe lista electorală; sau un deputat ori un europarlamentar în funcție care certifică apartenența C12		Înregistrare (numele pe buletin)Registratorul, care este directorul executiv al Comisiei Electorale; apel la consiliul comisieinu este precizat în textul cititNu pentru alegeri; partidul trebuie să răspundă anual că vrea să rămână în registru
Țările de Josfără număr
Nu există registru de partide. Se înscrie doar denumirea de pe buletin: asociație cu capacitate deplină, garanție de 450 € (restituită după depunerea unei liste valabile); pe buletin, 30 de declarații de susținere pe circumscripție, cu excepția partidelor care au câștigat un loc la ultimele alegeri C13		Înscrierea denumirii; accesul pe buletin e separatKiesraad, în calitate de birou electoral centralnu este precizat în textul cititDenumirea se radiază dacă la ultimele alegeri nu s-a depus nicio listă valabilă (art. G 1)

Dintre cele 13 țări, înregistrarea este decisă de o instanță în trei țări și de un minister în cinci; un organism electoral decide în trei (în Țările de Jos, doar înscrierea denumirii); în Grecia se depune la un procuror, iar în Germania nu decide nimeni. În textele citite, doar Croația, Spania și Cehia au o regulă a aprobării tacite. C1 C7 C10

Cipru: rezumatul automat Privesc.eu atribuie președintelui AEP o comparație cu Ciprul, care pare să indice același număr ca în proiect, adică 100; înregistrarea video nu a fost verificată. Legea cipriotă cere semnăturile a 300 de cetățeni cu drept de vot și o taxă de 2.000 €. P4 C6

Estonia, Slovacia, Austria, Franța și Ungaria nu apar: paginile lor oficiale nu s-au putut citi. Nu au fost verificate alegerile: accesul pe buletin, semnăturile pentru candidați și garanțiile au reguli separate în fiecare țară.

Ce spun standardele europene și instanțele?

Nicio sursă citită nu fixează un număr de fondatori; singurul reper numeric este nota 59 (1.000 de membri sunt rezonabili într-o țară de opt milioane de locuitori), iar para. 95 preferă, la nivel local și regional, un procent din alegători în locul unui număr absolut. Standardele cer ca pragul să fie rezonabil, proporțional și justificat, iar dizolvarea să rămână ultima soluție. Citatele sunt în engleză, cum apar în sursă.

Pragul de fondatori

Proiect100 de fondatori, „redus și proporțional” potrivit expunerii de motive (art. 46 alin. 7). D1 D2

În aceeași hotărâre Curtea nu a constatat nicio încălcare și a menținut refuzul de înregistrare; ea a observat că principalul obstacol părea numărul de 5.000 de fondatori, înjumătățit între timp la 2.500 (§ 94–95). În Republican Party of Russia, un prag de 50.000 de membri, de departe cel mai mare din Europa, potrivit Curții, și ridicat de cinci ori, a fost găsit disproporționat împreună cu verificările anuale și dizolvarea (§ 110, 115–116, 119). În Tsonev c. Bulgariei, refuzul de a înregistra un partid fondat de 50 de persoane a fost găsit nejustificat prin motivele invocate, iar Curtea nu s-a pronunțat asupra pragului de 50 de fondatori (§ 28, 64). Curtea Constituțională a României a găsit disproporționat pragul de 25.000 (§ 28). O lucrare din 2012 notează că limitele din legile de partid europene mergeau de la 50, 100 sau 200 (Bulgaria, Croația, Slovenia) la 10.000 (Serbia, Slovacia, Ucraina), p. 20; numărul pentru Bulgaria este depășit, tabelul de mai sus arată 500. E2 E3 R4 A2

“thresholds should be outlined clearly in the law and must be proportionate”Guidelines, para. 95 G1
“in a country of eight million inhabitants, a minimum requirement of 1,000 party members is reasonable, whereas 5,000 party members would be a disproportionate requirement”Guidelines, note 59 la para. 95 (opinia Comisiei de la Veneția privind Azerbaidjanul) G1
“Nor is it unreasonable, in itself, to require a political party to enclose with its request for official registration an up‑to‑date list of its founding members”CEDO, UMO Ilinden – PIRIN (nr. 2), § 93 E4

Cine decide înregistrarea

ProiectUn complet de cinci angajați ai AEP; plângere la Curtea de Apel București (art. 47, 50–51). D1

Ghidul spune că, în general, înregistrarea o face un minister sau un organ judiciar competent (para. 267). În Cipru, Cehia, Croația, Lituania și Spania decide un minister; în Irlanda și Regatul Unit, un organism electoral. EFOR contestă independența conducerii AEP, iar Pîrvulescu spune că AEP este criticată în raportul Comisiei Europene privind statul de drept (afirmația lui, neverificată aici); AEP răspunde că procedura este un prim pas administrativ cu control judiciar. G1 P1 P2 D2

“at the very least, political parties should have the right to appeal adverse decisions before a judicial body”Guidelines, para. 88 G1
“Whichever body is tasked with registration, it should be non-partisan in nature and meet requirements of independence and impartiality”Guidelines, para. 267 G1

Termenul și tăcerea administrației

Proiect30 de zile de la depunere (art. 49 alin. 3). Nicio regulă pentru depășirea termenului în art. 46–52. D1

Termenul de 30 de zile coincide cu cel dat ca exemplu în ghid. Aprobarea tacită, pe care ghidul o recomandă, lipsește din art. 46–52.

“30 days appears to be a reasonable maximum deadline for decisions by state authorities on party establishment and registration”Guidelines, para. 271 G1
“if the competent state authority does not decide within the deadline provided, applications for establishment and registration should be seen as approved”Guidelines, para. 88 G1

Dizolvarea pentru inactivitate

ProiectInactivitatea constatată de AEP, inclusiv două scrutine succesive fără candidați, este caz de dizolvare, urmată de lichidare (art. 62 lit. f, 65 lit. g, 67). D1

În Republican Party of Russia, Curtea a considerat că dizolvarea pe un motiv formal, aplicată unui partid cu o existență îndelungată, care respecta legea, nu este „necesară într-o societate democratică” (§ 120). Cazul privește pragul de membri, nu lipsa candidaților. E2

“Failure to maintain a required level of membership, breaches of administrative requirements, or failure to present any candidates over a specified period may be grounds for denial of registered party status, but only in cases in which denial of party registration is not tantamount to dissolution”Guidelines, para. 113 G1
“de-registration should not result in the dissolution of the party”Guidelines, para. 98 G1
“Drastic measures, such as the dissolution of an entire political party … may be taken only in the most serious cases”CEDO, Refah Partisi [Marea Cameră], § 100 E1

Cine dizolvă

ProiectAEP poate decide din oficiu sau la sesizarea unei persoane interesate; plângere la Curtea de Apel București (art. 64). Curtea Constituțională decide în cazurile din art. 62 lit. a. D1

Ghidul recomandă control judiciar cel puțin în ultima instanță și afirmă, separat, că dizolvarea trebuie decisă în orice caz de o instanță. Sunt recomandări, nu o hotărâre judecătorească privind acest proiect. Proiectul oferă controlul judiciar prin plângere; AEP decide dizolvarea, iar hotărârea ei poate fi contestată în instanță. EFOR cere ca înregistrarea și dizolvarea să rămână la instanță și susține, potrivit Ziare.com, că o procedură obligatorie la AEP ridică o problemă constituțională (art. 21 alin. 4: jurisdicțiile administrative speciale sunt facultative). G1 D1 P1

“any restriction on political party freedoms must be capable of being submitted to review by an independent and impartial court, at least in the final instance”Guidelines, para. 53 G1
“prohibition/dissolution of a political party is of such a radical nature that it must always be decided by a court”Guidelines, para. 285 G1

Instanța europeană a judecat și un refuz românesc de înregistrare: în Partidul Comuniștilor (Nepeceriști), refuzul din 1996, confirmat de Curtea de Apel București, luat înainte ca partidul să înceapă activitatea și pe baza statutului și programului lui, nu a mărimii, a fost considerat disproporționat (§ 51, 60). E5

Cercetătorul Radu Carp scria în 2015, cu date până la 20 februarie 2015, că există „unele dovezi” că legislația românească este cea mai restrictivă din Europa și că aproximativ unul din patru partide înregistrate nu depusese nicio listă la parlamentarele din 2012. Studiul precede reforma din 2015. A1

Ce spun criticii și ce răspunde AEP?

Fiecare argument este atribuit. Numerele din presă nu sunt verificate de această pagină.

Critici

OpinieExpert Forum (EFOR), relatat de Ziare.com

Se opune mutării înregistrării și dizolvării de la instanță la AEP; consideră conducerea AEP numită „printr-un mecanism eminamente politic”; spune că pragul crește de la 3 la 100 „fără nicio justificare în nota de fundamentare”; spune că noile motive de inactivitate s-ar potrivi mai bine unor sancțiuni administrative graduale decât dizolvării. Avertizează că motivul „două scrutine succesive”, neprecizat, ar putea duce, dacă s-ar aplica și alegerilor prezidențiale, la desființarea a aproximativ 90% dintre partide. Ziare.com nu spune cine a calculat numărul și cum. P1

OpinieCristian Pîrvulescu, SNSPA, în Ziare.com

Spune că „miza reală” nu este numărul de fondatori. Invocă un standard european: înregistrarea trebuie să fie o simplă formalitate, fără autorizare discreționară, făcută de un organism independent și cu control judecătoresc. Spune că legea avantajează PSD, PNL și UDMR și că USR (2016) și AUR (2020) ar fi avut dificultăți foarte mari sub regula propusă. Consideră că „marea problemă” este statutul juridic, de drept public sau de drept privat, și controlul finanțării. P2

OpinieCristian Preda, politolog, relatat de Ziare.com

Un asemenea prag este „arbitrar”; dacă crezi în libertatea de asociere, îl fixezi foarte jos. Propune o taxă de 1.000 € la înscrierea în alegeri și renunțarea la listele de semnături. Susține că AEP nu a fost niciodată independentă și numără președinții ei după partidul de origine (numărătoarea îi aparține). P3

Răspunsul AEP

AEPPreședintele AEP, în relatarea Ziare.com din 25 august

Pragul a fost stabilit ținând cont atât de numărul alegătorilor din România, cât și de situația întâlnită în practică. P2

AEPExpunerea de motive (document AEP)

Examinarea cererilor de înregistrare este, „în principal”, o activitate de evidență, verificare și publicitate legală, deci poate fi preluată de AEP; soluția „nu elimină controlul judecătoresc”; pragul este „redus și proporțional”. D2

AEPRezumatul automat Privesc.eu din 16 septembrie al unei conferințe de presă

Procedura de la AEP este un prim pas administrativ și orice decizie poate fi contestată în instanță; AEP analizează reducerea pragului pentru partidele exclusiv locale. Rezumatul atribuie și „30 de zile la AEP și 15 zile în instanță” și compară cu Ciprul. P4

Rezumatul automat al conferinței, comparat cu textele

Rezumatul automat relatează „30 de zile la AEP și 15 zile în instanță”. Proiectul dă AEP 30 de zile (art. 49), iar curții 10 zile de la înregistrarea cauzei și cinci zile de la închiderea dezbaterilor pentru pronunțare (art. 51), în afara celor 10 zile pentru plângere (art. 50): numerele se potrivesc aproximativ. Același rezumat atribuie președintelui AEP o comparație cu Ciprul, care pare să indice același prag de 100; înregistrarea video nu a fost verificată. Legea cipriotă citită cere 300 de semnături de susținere și o taxă de 2.000 €, nu 100 de fondatori. P4 D1 C6

Trei numere despre partide, trei lucruri diferite

  • 406 · poziții în Registrul partidelor politice, toate partidele înscrise vreodată, până la 14 iulie 2026. Nu este numărul celor active. R6
  • 395 și 298 · ProTV, citând News.ro, vorbește despre 395 de partide înregistrate de la Revoluție până azi, dintre care aproximativ 298 active; este un număr cumulat, mai mic decât 406 din registru, iar diferența nu este explicată. Pîrvulescu, în același articol, spune că „partidele reale sunt 8”. P8
  • peste 270 · EFOR (prin Ziare.com): peste 270 de partide „controlate de AEP” în 2026 (în contextul controlului finanțării), multe inactive sau greu de contactat. Nu spune că toate sunt inactive. P1

Ce nu se știe încă?

Starea proiectului AEP a fost reverificată la 30 octombrie; celelalte puncte reflectă sursele citite la 2 octombrie 2026:

  1. Dacă AEP a revizuit sau a transmis oficial proiectul v04.08 din august după consultări: mesajul președintelui din 29 octombrie descrie reforma legislației partidelor ca fiind în mișcare, dar nu numește acea versiune și nu spune că textul a fost revizuit sau depus. Pagina de transparență a afișat o verificare anti-robot la 30 octombrie. B589/2026 este o propunere separată și țintită; nu lămurește această întrebare. P11 D3 B1
  2. Ce ar prevedea excepția pentru partidele locale: există doar relatarea că este „în analiză”. P4
  3. Ce alegeri contează la „două scrutine succesive”: art. 65 lit. g nu le enumeră. D1
  4. Dacă partidele existente ar trebui să dovedească din nou 100 de fondatori: art. 75 le lasă să funcționeze pe baza actelor valabile până la adaptarea statutului (art. 74), fără să spună ceva despre lista fondatorilor. D1
  5. Ce spun Consiliul Legislativ și Ministerul Justiției: expunerea de motive cere avizul Consiliului Legislativ, iar rândul „Avizăm favorabil: Ministrul justiției” nu are nume sau semnătură. D2
  6. Dacă legea de azi a fost modificată după mai 2015: portalul legislativ nu arăta modificări la ultima copie consultată (noiembrie 2025) și nu a putut fi reverificat. R1

Surse

Comparația juridică și textele au fost verificate la 2 octombrie 2026; starea proiectului AEP și fișa Senatului B589/2026 au fost verificate la 30 octombrie. Comunicatele AEP reproduse de AGERPRES sunt identificate ca atare.

Proiectul și starea lui

Dreptul românesc în vigoare

Standarde și jurisprudență europeană

Cercetare

Alte țări: texte oficiale

Presă (doar cu atribuire)