Marius Comper EN

Proba de încărcare din 12 iunie 2023 · deschiderea de 1.120 m

Podul de la Brăila sub 2.400 de tone

Înainte de deschiderea circulației, 60 de camioane de câte 40 de tone au stat la câte 32 de metri unul de altul pe toată lungimea podului suspendat de la Brăila, pe calea de pe latura nordică. Potrivit constructorului, podul „s-a lăsat, per ansamblu, circa 60 de centimetri”. Pentru aceeași dispunere, calculul unui cablu întins de propria greutate a podului dă o coborâre de circa 35 cm în axul tablierului și de 46–59 cm la cablul de pe partea încărcată. Valoarea anunțată e mai apropiată de intervalul de pe partea încărcată.

Ce punct urmăriți

Camioanele se așază pe calea nordică. Calculul ține turnurile fixe și neglijează rigiditatea tablierului; coborârea e desenată mărită.

Proba din iunie 2023

La 12 iunie 2023, înainte de inaugurarea din iulie, constructorul, asocierea Webuild–IHI, a început probele de încărcare ale podului suspendat peste Dunăre de la Brăila. Potrivit secretarului de stat Irinel Ionel Scrioșteanu, 60 de camioane de câte 40 de tone au fost așezate „la 32 metri distanță între ele, amplasate pe toată lungimea podului pe calea nord”, pentru că se făcea în același timp și proba de torsiune. Deformațiile au fost urmărite cu patru stații GPS și cu un sistem de 50 de senzori montați pe pod.

Două zile mai târziu, ziarul Obiectiv scria, citându-l pe inginerul Viorel Eșanu, reprezentantul constructorului, că „podul s-a lăsat, per ansamblu, circa 60 de centimetri”, iar Radio România Actualități a relatat că senzorii au arătat 60 de centimetri. Niciuna dintre relatări nu spune în ce punct s-a măsurat; IHI a publicat doar un rezumat al probelor, fără valorile măsurate.

Deschiderile, cablurile și tablierul

Deschiderea centrală are 1.120 m, iar cele laterale 489,65 m spre Brăila și 364,65 m spre Tulcea, iar pe toate trei tiranții verticali leagă tablierul de cablurile principale. Cele două cabluri, la 25,5 m unul de altul, trec peste piloni la cota +192,640 m și coboară la mijlocul deschiderii până la +62,640 m: o săgeată de 130 m. În deschiderea centrală, fiecare cablu are 8.704 sârme de oțel de 5,38 mm, 56 cm în diametru; pe deschiderile laterale, peste 9.000.

Tablierul metalic, din 86 de tronsoane, cântărește circa 21.000 de tone (IHI; secretarul de stat a dat 20.860), îmbrăcămintea asfaltică de 11 cm încă 12.000 de tone după IHI sau 14.000 după Scrioșteanu, iar cablurile circa 6.800 de tone. Greutatea proprie luată în calcul e de circa 22 de tone pe metru de pod, cu tot cu cabluri. La mijlocul deschiderii, fiecare cablu e întins cu circa 13.200 de tone-forță, o tensiune de circa 654 MPa, cam o treime din rezistența sârmei, de 1.860 MPa.

Cât trebuia să coboare

Camioanele adăugau 1,25 tone pe metru, circa 6% din greutatea proprie a podului pe metru. La distanța de 32 m, pe deschiderea centrală ar fi stat 35 dintre ele. În cablul de pe partea încărcată, forța orizontală crește cu circa 1.100 de tone-forță; cablul se alungește cu circa 33 cm și, ca lungimea mai mare să încapă între piloni, coboară la mijlocul deschiderii.

Pentru dispunerea anunțată, calculul dă circa 35 cm în axul tablierului și 46–59 cm la cablul nordic, după cât de aproape de margine au stat camioanele în banda lor; cablul sudic coboară cu 12–25 cm, iar tablierul se înclină. Cei circa 60 de centimetri anunțați sunt aproape dublul valorii din ax și la capătul de sus al intervalului calculat pentru cablul de pe partea încărcată. O creștere cu 5 °C a temperaturii cablurilor ar coborî mijlocul podului cu circa 11 cm; dacă citirea fără camioane s-a făcut la altă temperatură decât cea cu camioane, câteva grade ar putea explica o parte din diferență. Temperatura din timpul probei nu a fost publicată.

0,0 m0,2 m0,4 m0,6 m0,8 maxul tablieruluicablul nordic, partea încărcată„circa 60 cm”bara groasă: la temperatura de referință; bara subțire: cablurile cu până la 5 °C mai calde sau mai reci
Calculul pentru dispunerea anunțată, cu 35 de camioane la intervale de 32 m pe deschiderea centrală, toate pe calea nordică: axul tablierului coboară cu circa 35 cm, iar cablul de pe partea încărcată cu 46–59 cm, după cât de aproape de margine au stat camioanele. O diferență de 5 °C în temperatura cablurilor mută mijlocul podului cu circa 11 cm.

Cum îl rigidizează greutatea

Un pod suspendat e rigid mai ales pentru că e greu. Un singur camion de 40 de tone pe calea nordică, la mijlocul deschiderii, coboară cablul de pe partea lui, în calculul fără rigiditatea tablierului, cu circa 18 cm; cu o rigiditate estimată a tablierului, cu 14–16 cm. Dacă același cablu ar purta un pod de 30 de ori mai ușor, același camion l-ar coborî cu circa 5 metri: cablul ar urma încărcarea, ca o frânghie de care atârnă un singur obiect.

Asta face ca un pod lung să poată fi mai suplu decât unul scurt. Despre podurile care leagă cele două maluri și despre ocolul de la Brăila, vedeți ce se întâmplă dacă un pod dispare; despre o altă probă de încărcare pe Dunăre, din 1895, podul de la Cernavodă.

0,1 m1 m10 m5%10%25%50%100%greutatea proprie a podului, ca procent din cea reală · coborârea sub un camion de 40 t la mijloc
Același cablu, cu aceeași secțiune de oțel, sub un singur camion, dacă podul ar cântări mai puțin: cu cât structura e mai ușoară, cu atât camionul îi schimbă mai mult forma. Punctul arată coborârea calculată la greutatea reală a podului. Curba arată cum s-ar schimba la greutăți mai mici, fără rigiditatea tablierului, care la un pod foarte ușor ar conta; e o ilustrare.

Ce nu se știe

Punctul în care s-a măsurat coborârea și temperatura cablurilor în timpul probei nu sunt publicate; ele decid cât de bine se potrivește calculul. Calculul ține pilonii și șeile fixe și folosește o greutate estimată pentru echipamentele de pe tablier; câte camioane au stat exact pe deschiderea centrală e dedus din distanța de 32 m. Pagina compară o valoare anunțată în presă cu fizica unui cablu; nu judecă siguranța podului.

Trimiteți rezultatul

Linkul redeschide podul cu aceleași camioane, aceeași temperatură a cablurilor și același punct urmărit.

Surse și metodă

Calculul folosește teoria deformației de ordinul întâi pentru un cablu parabolic: forța orizontală din greutatea proprie, H = wL²/8f, și forța suplimentară h din camioane, aleasă astfel încât alungirea elastică a cablului să fie exact cea cerută de forma deformată. Datele: deschiderea de 1.120 m, săgeata de 130 m (cotele +192,640 la pilon și +62,640 la mijloc, din desenele IHI), 8.704 sârme de 5,38 mm pe cablu în deschiderea centrală (aria de oțel 0,198 m²), modulul de elasticitate al oțelului 195 GPa; tablierul metalic 21.000 t și îmbrăcămintea 12.000–14.000 t pe 1.974 m, cablurile 6.800 t, plus 1–2 t/m pentru restul echipamentelor (estimat). Încărcarea se împarte între cele două cabluri, aflate la 25,5 m unul de altul, după poziția camioanelor pe calea nordică (axul ei e la 6,25 m de axul podului). Calculul presupune că șeile cablurilor de pe piloni rămân pe loc; deschiderile laterale au fost și ele încărcate, dar efectul lor asupra șeilor nu e calculat. Calculul principal neglijează rigiditatea tablierului; un calcul separat cu o rigiditate estimată schimbă rezultatul pentru proba din 2023 cu mai puțin de 1%.

  1. I. I. Scrioșteanu, citat de HotNews, 12 iunie 2023: dispunerea camioanelor.
  2. Obiectiv, 14 iunie 2023: „Podul rezistă” (V. Eșanu); Radio România Actualități, 15 iunie 2023: teste la pod.
  3. IHI Infrastructure Systems, prezentarea podului la congresul APDP: desene de ansamblu, mase; IHI Infrastructure Technical Report vol. 12, §4.1 și §4.3 (îmbrăcămintea, probele de încărcare).
  4. Raport de construcție JASBC, tabelul 3-1 (sârmele cablurilor, copie în arhivă); Webuild, cablurile principale.