Dacă podul
ăsta dispare

Cum am calculat

Drumuri reale.
Închideri ipotetice.

Simulare pe baza OpenStreetMap · 6 septembrie 2026. Timpi estimați, fără trafic, bacuri sau ocoluri prin alte țări.

Ce intră în rețea

Drumurile provin din extrasul OpenStreetMap pentru România, publicat de Geofabrik. Intersecțiile leagă segmente orientate; sensurile unice limitează direcția în care poate trece o rută. Lungimea fiecărui segment și viteza atribuită lui dau timpul estimat.

Ce închidem

Un pod poate apărea în hartă ca mai multe segmente, inclusiv câte unul pentru fiecare sens. Închiderea reunește segmentele cu același număr de drum aflate la mai puțin de 70 de metri unul de altul: e o aproximare a podului, nu un inventar tehnic. Podurile de la Fetești și Cernavodă, în serie pe A2, se închid împreună. Fiecare scenariu pornește de la rețeaua inițială: închiderile nu se cumulează.

Am testat și patru segmente de drum de munte (Predeal, Tihuța, Cheile Bicazului, Valea Oltului), fiecare printr-un singur segment din date. Un singur segment nu închide un pas, iar rezultatele (de la 0,7 la 25 de minute) nu arată cât costă închiderea pasului; le-am scos din tabel.

Ce comparăm

Analizăm toate cele 1.560 de trasee între 40 de orașe, calculând separat fiecare sens de deplasare. Dintre 2.755 de grupuri de segmente de pod folosite de traseele inițiale, am testat cele 40 traversate de cele mai multe rute, alături de patru treceri numite.

Această selecție favorizează trecerile folosite de multe trasee din eșantion. Un pod folosit rar poate produce un ocol mare și poate lipsi din selecție.

Exemplul de pe prima pagină este cel mai scurt traseu care câștigă cel puțin cinci minute, nu un traseu obișnuit: pentru podul Giurgeni–Vadu Oii se schimbă 75 din 1.560 de trasee, cu o medie de 23,5 minute în plus.

Ce face modelul și ce nu face

Face: ia drumurile publice din OpenStreetMap la 6 septembrie 2026, scoate o trecere și caută din nou cel mai rapid traseu între cele 40 de orașe, cu vitezele atribuite fiecărui tip de drum. Rezultatul este câte minute în plus cere fiecare traseu, în model.

Nu face: nu măsoară traficul, nu spune cât de probabilă e o închidere sau în ce stare e un pod. Nu include bacuri, ocoluri prin alte țări (de exemplu Giurgiu–Ruse sau Calafat–Vidin) și nici restricții de viraj. Nu cântărește orașele după populație și nu estimează câți oameni ar rămâne izolați. Ordonează doar podurile testate, nu pe toate cele din România.

Verificarea cu alt calculator

Am repetat închiderile cu Valhalla, un calculator de rute care citește tot OpenStreetMap, dar își construiește singur graful, vitezele și regulile de viraj; închiderea o primește ca zonă interzisă. Pentru Slobozia–Hârșova fără podul Giurgeni–Vadu Oii, Valhalla dă 2 h 8 min în loc de 0 h 57 min: +71 de minute, față de +59 în model; ocolul are 134 km în ambele calcule.

Pe cele trei treceri peste ape (A2 peste Borcea și Dunăre, Brăila, Giurgeni), la 24 de trasee afectate alese la întâmplare, 22 diferă de model cu cel mult jumătate sau cu cel mult zece minute; mediana raportului dintre Valhalla și model este 1,1. Pe podurile de autostradă calculatoarele se despart: la 40 de trasee mediana raportului este 2,1, iar 24 se încadrează în aceeași limită. Numerele modelului pentru autostrăzi arată un ordin de mărime, nu o estimare de încredere. Din 23 de trasee pe care modelul le lasă neschimbate, 22 rămân sub cinci minute și la Valhalla.

Verificarea compară rezultatele a două calculatoare; nu poate stabili dacă harta e corectă. Ambele citesc OpenStreetMap, iar Valhalla folosește datele de azi, nu pe cele din 6 septembrie, deci un pod lipsă sau o legătură greșită din hartă poate afecta ambele rezultate. Pentru Valhalla am interzis doar cei 200 de metri din mijlocul fiecărui segment închis, nu tot podul, iar traseul ei nu a fost comparat segment cu segment. Rezultatele verificării · JSON