Paris, 25 mai 1827 · dosarul 3.208
Condeiul fără sfârșit al lui Petrache Poenaru
Un student român la Paris, o pană de lebădă și un brevet de cinci ani. Aceasta este povestea documentului, a mecanismului și a ceea ce a fost cu adevărat primul.
Capitolul I
Copistul
1799–1826 · de la Benești la Paris
- Capitolul
- 1799–1826
- Născut
- 10 ianuarie 1799, Benești
- Secretar al lui Vladimirescu
- 1821
- Bursa Vienei
- 1822
- Bursa Parisului
- 1824–1826
Petrache Poenaru se naște la 10 ianuarie 1799 la Benești, în Vâlcea. Învață la școala Obedeanu din Craiova, lucrează ca pisar la episcopia Râmnicului, iar între 1820 și 1821 predă greaca la Școala Mitropoliei din București.
În 1821 i se alătură lui Tudor Vladimirescu. Nu se dovedește bun de luptă, dar Vladimirescu îi vede mintea ascuțită și îl face omul său de încredere: Poenaru scrie proclamația oștirii, socotită azi printre primele ziare românești. Trimis în misiune diplomatică, scapă de soarta căpeteniei și se adăpostește la Sibiu.
În 1822 capătă o bursă la Viena, unde descoperă instrumentele de măsură și micrometrele, iar în 1824 domnitorul Grigore Ghica îi dă o bursă nouă, cu o condiție: să se întoarcă și să predea. În 1826 pleacă la Paris, la Școala Politehnică, să studieze geodezia și topografia.
Cea mai dulce plăcere pe care o poate trăi un om este învățătura.
dintr-o scrisoare către familie, Viena, pe la 1822
Între timp: Între timp, la Londra: în mai 1809 Frederick Fölsch primește primul brevet englezesc pentru un condei cu rezervor, iar în septembrie 1809 Joseph Bramah brevetează un alimentator îmbunătățit.
Capitolul II
Brevetul
1826–1827 · Paris, rue de Tournon 17
- Capitolul
- 1826–1827
- Ajunge la Paris
- 1826
- Cererea de brevet
- 26 aprilie 1827
- Brevetul acordat
- 25 mai 1827
- Durata brevetului
- 5 ani
La Paris, Poenaru ia notițe și copiază cursuri fără încetare, iar pana de gâscă, muiată mereu în călimară, îl încetinește. Așa ajunge să deseneze un condei portăreț: un tub de pană mare de lebădă drept rezervor, o pană de gâscă obișnuită drept vârf și un capac cu ac care oprește cerneala.
Cererea se depune pe numele „Pierre Poyenar”, la 26 aprilie 1827, după lectura publicată a dosarului INPI. La 25 mai 1827, Direcția Manufacturilor din Ministerul francez de Interne înregistrează invenția la dosarul 3.208, ca brevet de cinci ani.
Titlul, în franceza actului: plume portable sans fin, qui s'alimente elle-meme avec de l'ancre – condeiul portăreț fără sfârșit, care se alimentează singur cu cerneală. Planșa 1 arată condeiul „în mărime naturală”, cu piesele însemnate de la A la I.
Plume portable sans fin, qui s'alimente elle-meme avec de l'ancre.
titlul brevetului, 25 mai 1827
Între timp: Între timp, la Birmingham: în 1828 Josiah Mason face o peniță ieftină de înfipt, iar din 1830 penițele de oțel se fabrică în serie.
Capitolul III
Trenul
1830–1841 · Anglia și întoarcerea acasă
- Capitolul
- 1830–1841
- Liverpool–Manchester se deschide
- 15 septembrie 1830
- Scrisoarea din tren
- 27 octombrie 1831
- Călători într-un singur tren
- 240
- Primul curs de algebră
- 1841
După brevet, Poenaru își desăvârșește studiile în Anglia. La 15 septembrie 1830 se deschide linia Liverpool–Manchester, prima cale ferată din lume pentru călători, iar Poenaru se urcă într-un tren și scrie acasă.
Scrisoarea din 27 octombrie 1831 păstrează uimirea întreagă: douăzeci de trăsuri legate unele de altele, cu 240 de persoane, trase de o singură mașină cu aburi. E socotit cel dintâi român care a călătorit cu trenul.
Întors în țară, își ține legământul bursei: organizează învățământul, întemeiază colegiul din Craiova, iar în 1841 tipărește primul curs de algebră în limba română pentru Țara Românească.
Am făcut această călătorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului: douăzeci de trăsuri legate unele cu altele, încărcate cu 240 de persoane, trase deodată de o singură mașină cu aburi.
scrisoare din Anglia, 27 octombrie 1831
Între timp: Între timp, în America și Anglia: în 1832 John Jacob Parker brevetează un condei cu piston acționat de un șurub.
Capitolul IV
Urma
1848–2010 · școli, academie, amintire
- Capitolul
- 1848–2010
- Revoluția de la 1848
- 12 iulie 1848
- Membru al Academiei Române
- 1870
- Moare la București
- 2 octombrie 1875
- Marca poștală
- 2010, 5 lei
La 1848, Poenaru intră în Comisia pentru liberarea robilor și semnează „P. Poenaru” pe primul comunicat, la 12 iulie 1848, alături de Iosafat Snagoveanul și Cezar Bolliac. Originalul se păstrează la Muzeul Național de Istorie a României.
Urmează decenii de școală: Eforia Școlilor, Școala de Agricultură de la Pantelimon din 1835, Școala de Poduri și Șosele din 1867, iar în 1870 Academia Română îl alege membru. Moare la București, la 2 octombrie 1875.
Amintirea i-a rămas legată de condei: stația de metrou Petrache Poenaru din București îi poartă numele, iar în 2010 Poșta Română i-a închinat o marcă de 5 lei, cu inventatorul alături de desenul stiloului.
P. Poenaru
semnătura de pe primul comunicat al Comisiei, 12 iulie 1848
Între timp: Între timp, în America: în anii 1880 începe era stiloului de serie, cu Waterman și Wirt, iar Waterman rămâne lider de piață până prin anii 1920.
Brevetul, rând cu rând
Certificatul și planșa de mai jos sunt dosarul 3.208, așa cum se păstrează în arhiva INPI. Numele depus este „Poyenar”, adresa este Paris, rue de Tournon 17, iar durata este de cinci ani.
Șase rânduri explică mecanismul, fiecare cu piesele lui aprinse pe schemă. Apasă un rând și urmărește literele.
-
Tubul A este o pană mare de lebădă, din cele pentru pensule de hărți. Ea ține cerneala: rezervorul e din pană, nu din metal.
-
La capătul de sus al penei stă un tub metalic subțire, B, care se înșurubează în capacul C. Deșurubezi capacul și torni cerneala înăuntru.
-
Capătul de jos al butoiului intră în tubul metalic cu trei trepte D, E, F. Treapta E ține strâns pana de gâscă G, tăiată ca o pană obișnuită, care se poate înlocui oricând cu o pană la fel sau cu o peniță de metal.
-
Când nu mai scrii, pui capacul metalic H peste vârf. În fundul capacului e lipit acul lung I, care intră în vârful penei G și astupă găurica din talpa piesei F: cerneala nu mai poate scăpa.
-
Aici e tot alimentatorul: în loc să scuturi condeiul, strângi tubul A cu degetele, iar cerneala trece prin găurica din F spre vârf. Atât – o gaură mică, fără niciun mecanism care să dozeze fluxul.
-
Fiind din pană, și nu din metal sau sticlă, condeiul e mult mai ușor și mai greu de spart, iar necazurile pe care căldura le face metalelor nu mai apar.
Schema care scrie
Litere ca pe planșa 1. Apasă butonul și ține-l: tubul A se strânge, cerneala coboară, o picătură pornește spre vârf.
Sinceritate de brevet: condeiul nu are alimentator capilar. După cum observă istoricul David Nishimura, curgerea nu e dozată de nimic, „doar o gaură mică prin care poate picura”.
Scrie?
Patru necazuri din 1827. Fiecare are două leacuri: unul din textul brevetului, altul din viitor. Alege-l pe cel din 1827.
-
1
Buzunarul pătat
Pui condeiul în buzunar ca pe un creion și cerneala ți se prelinge pe haină.
Răspunsul
Brevetul pecetluiește cu acul I, lipit în fundul capacului H. Cauciucul vulcanizat e cu decenii în viitor.
-
2
Vârful sec
Scrii și firul de cerneală se subțiază, apoi se oprește.
Răspunsul
Textul brevetului spune limpede: nu e nevoie să scuturi, strângi tubul A și cerneala vine spre vârf.
-
3
Pana tocită
Vârful G s-a tocit și zgârie hârtia.
Răspunsul
Treapta E e făcută pentru schimbat: pana G iese și intră la strâns, ca o rezervă.
-
4
Dimineața rece
Într-o dimineață friguroasă, condeiele de metal ale colegilor fac nazuri.
Răspunsul
Brevetul făgăduiește tocmai asta: tubul de pană scapă de necazurile pe care căldura și frigul le fac metalelor.
Alege un leac la fiecare carte.
Numerele
Șase numere țin toată povestea.
- 1.799
- se naște la Benești, în Vâlcea
- 1.827
- brevetul „Poyenar” la Paris
- 3.208
- numărul dosarului de brevet
- 240
- de oameni într-un singur tren tras de aburi, în scrisoarea din Anglia
- 1.848
- semnează dezrobirea la București
- 2.010
- anul mărcii Poștei Române
Patru mituri, pe scurt
„Primul stilou din lume”
Nu chiar: în mai 1809 Frederick Fölsch lua primul brevet englezesc pentru un condei cu rezervor, cu 18 ani înainte, iar Bion desenase o „plume sans fin” încă din 1709. Ce rămâne al lui Poenaru: primul brevet franțuzesc de condei cu rezervor dat unui român și primul condei al cărui butoi de pană de lebădă se strânge cu degetele.
„Brevetul numărul 3.208”
Sunt scrise pe act, dar nu sunt un număr de brevet în sensul de azi: înainte de 1844 brevetele franceze nu aveau numere, iar 3.208 e cota dosarului. Cercetătorii care au scos dosarul din arhiva INPI spun același lucru.
„Mai întâi la Viena”
Se spune că ar fi brevetat întâi la Viena, apoi la Paris, dar nimeni nu arată vreun număr, vreo dată sau vreun act vienez. Până apare dovada, rămâne nedocumentat – și de aceea nu apare nicăieri pe pagina aceasta ca fapt.
„Adevăratul inventator e Waterman”
Pe jumătate adevărat: abia în anii 1880, cu Waterman și Wirt, stiloul cu alimentator capilar ajunge un obiect de serie – iar condeiul lui Poenaru, fără alimentator și fără tiraj, n-a apucat asta. Waterman e părintele stiloului practic, Poenaru păstrează ideea cea mai frumoasă din 1827.
Surse și metodă
Toate datele și numerele vin din cele două articole Wikipedia (englez și român) despre Poenaru, din istoria stiloului și din dosarul brevetului văzut în arhiva INPI, prin scanul de pe Commons.
Mecanismul e povestit după traducerea engleză a descrierii din brevet, publicată în 2013 de istoricul David Nishimura, cu scurte citate atribuite; titlul francez e citat în ortografia actului.
Ce n-am putut dovedi am lăsat deoparte și am scris alături „nedocumentat”: mai ales presupusul brevet vienez.
Copistul
Brevetul
- 25 mai 1827, dosarul 3208, «plume portable sans fin, qui s'alimente elle-meme avec de l'ancre»
- Titlul în ortografie modernă, «Condeiul portăreț fără sfârșit»; invenția n-a fost produsă în serie
- Scanul certificatului și al planșei 1 («No. 3208», «de cinq ans», «Poyenar», rue de Tournon 17)
- Depunerea 26 aprilie 1827; 3208 e cota administrativă, brevetele franceze n-aveau numere înainte de 1844
Trenul
Urma
Imaginile
- Petrache Poenaru de Constantin Lecca, 1868, domeniu public · Wikimedia Commons
- Tudor Vladimirescu de Theodor Aman, domeniu public · Wikimedia Commons
- Deschiderea căii ferate de I. Shaw Jr., septembrie 1830, domeniu public · Wikimedia Commons
- Dosarul brevetului, scan INPI via Commons, CC BY-SA 4.0 MariusOrion · Wikimedia Commons
- Planșa 1 din dosarul 3.208, CC BY-SA 4.0 MariusOrion · Wikimedia Commons