Pâinea cerea cam tot atâta muncă. Cafeaua, de opt ori mai multă.

Ce nu scria pe listă#

Prețul de pe listă nu spune dacă produsul se găsea. După cercetătoarea Corina Buțea, în toamna lui 1981 au fost reintroduse cartelele pentru pâine, lapte, ulei, zahăr și carne. Decretul nr. 306 din 9 octombrie 1981 pedepsea cu închisoare de la șase luni la cinci ani cumpărarea, „în scop de stocare”, de ulei, zahăr, făină, mălai, orez sau cafea peste nevoile unei familii pe o lună. Minutele de mai sus sunt minute de muncă; orele de la coadă nu intră în ele.

Lista din 15 februarie 1982 consemna o scumpire. Decretul spune că prețurile cu amănuntul la alimente „se majorează în medie cu circa 35 la sută”. În aceeași ediție, un al doilea decret dădea o compensație: retribuția tarifară a muncitorilor și maiștrilor creștea cu 210 de lei pe lună în mine, siderurgie și la munci grele și cu 190 de lei în rest; pentru celelalte categorii de personal, cu 175, 160 sau 140 de lei, cu cât retribuția era mai mică, cu atât mai mult, și numai până la 4.000 de lei. Față de salariul mediu net din 1981, de 2.340 de lei, sumele înseamnă între 6% și 9%.

În iulie 1981, conducerea partidului cerea ca săptămâna de lucru de 46 de ore să fie generalizată în acel an, iar trecerea la 44 de ore să înceapă din 1982. Calculul folosește 46 de ore pentru 1982 și 40 pentru azi, cât prevede Codul muncii. De aceea, o oră de muncă la salariul mediu net valora 12,67 lei în 1982 și valorează 30,38 lei azi.

Limitele comparației#

Unele produse și-au schimbat locul pe raft. Pâinea neagră era cea mai ieftină pâine; azi e un sortiment mai scump, de aceea apare în două rânduri. Parizerul din 1982 era din carne de vită, iar cel mai ieftin parizer de azi e din carne de pasăre, așa că lipsește din comparație. Margarina și țigările Carpați rămân doar ca reper.

Prețurile de azi diferă de la un magazin la altul. Pentru fiecare produs s-a luat, în fiecare magazin, cel mai ieftin produs echivalent, adus la cantitatea din 1982, apoi mediana între magazine. Rândurile arată și intervalul în care se află jumătate din magazine.

Unele prețuri din 1982 erau „exclusiv sticla” sau „exclusiv borcanul”: ambalajul se plătea separat și se returna. Prețurile de azi includ ambalajul, ceea ce avantajează puțin anul 1982.

Salariul de azi e media pe 2025, ultimul an complet publicat de INS, iar prețurile sunt din noiembrie 2026, ceea ce avantajează anul 1982. INS publică și o medie lunară, calculată altfel; pentru 2026 ea arată 5.723 de lei, ceea ce ar micșora și mai mult minutele de azi.

Un produs e marcat „mai scump în 1982” sau „mai scump azi” numai dacă rămâne așa în toate cele 18 variante de calcul: salariul anual din 2025 sau media lunară din 2026; o săptămână de 46, 40 sau 48 de ore în 1982; prețul median, cel de jos sau cel de sus din magazine. Altfel scrie „fără diferență sigură”, chiar dacă varianta principală arată o diferență.

Calculul folosește salariul mediu net. Mulți câștigă mai puțin. Pentru cine câștigă azi jumătate din salariul mediu, minutele de azi se dublează: cafeaua și zahărul rămân mult mai ieftine decât în 1982, dar laptele, telemeaua, iaurtul, apa minerală, Pepsi și pâinea ajung să ceară mai multă muncă decât în 1982. Poți pune propriul salariu în câmpul de deasupra listei.

Lista din 1982 arată prețurile din magazinele de stat; piețele țărănești aveau alte prețuri. Prețurile de azi vin de la lanțurile care raportează Monitorului Prețurilor: Auchan, Carrefour, Cora, Kaufland, Lidl, Mega Image, Penny, Profi, Selgros și Supeco. Magazinele mici și piețele nu sunt cuprinse.

Metoda#

Prețurile din 1982 vin din Anexa nr. 1 a decretului (cartofii, din Anexa nr. 2), tipărită în Scînteia Tineretului din 15 februarie 1982. Toate cele 240 de rânduri au fost transcrise de două ori, independent, de pe scanarea la 300 dpi; 228 de prețuri au ieșit identice. Cele 12 prețuri diferite au fost citite din nou pe imaginea mărită; niciuna nu e printre produsele de pe această pagină. Decretul a intrat în vigoare la 15 februarie 1982.

Minutele de muncă = prețul ÷ (salariul mediu net lunar ÷ orele legale dintr-o lună) × 60. Pentru 1982: 2.525 de lei pe lună și 46 de ore pe săptămână. Pentru azi: 5.266 de lei pe lună (media pe 2025, INS) și 40 de ore pe săptămână. O lună are 52 ÷ 12 săptămâni.

Prețurile de azi au fost preluate la 8 noiembrie 2026 din Monitorul Prețurilor al Consiliului Concurenței, pentru magazinele celor zece lanțuri care raportează acolo, din București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Constanța, Craiova, Brașov, Galați, Suceava, Bacău și Oradea. Regula de potrivire a fost fixată înainte de preluare: același produs și aceeași grăsime sau calitate ca în 1982, fără sortimente bio sau aromatizate. Regula s-a aplicat atât numelui din catalogul monitorului, cât și etichetei proprii a magazinului, de unde se citește și cantitatea; rândurile cu unitate neclară au fost lăsate deoparte.

Surse#

1. Decretul privind majorarea prețurilor cu amănuntul la produsele agroalimentare și Anexa nr. 1, Scînteia Tineretului nr. 10176, 15 februarie 1982, p. 1–3 (scanare: Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva)
2. Salariul mediu net lunar 1950–1990 (seria INS), anexa nr. 7 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
3. INS TEMPO, tabelul FOM106H: câștigul salarial mediu net lunar, total economie, 2025; FOM106G: seria lunară 2025–2026
4. Monitorul Prețurilor, Consiliul Concurenței: prețurile de la raft din 11 reședințe de județ, preluate la 8 noiembrie 2026
5. Scînteia nr. 12097, 15 iulie 1981, p. 1: generalizarea săptămânii de lucru de 46 de ore în 1981
6. Codul muncii (Legea nr. 53/2003), art. 112: 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână
7. Corina Buțea, „Ideea de coadă în memorialistică”, Studium VII, 2014: cartelele din toamna lui 1981
8. Decretul nr. 306 din 9 octombrie 1981 privind stocarea alimentelor (textul din Buletinul Oficial nr. 77)