Marius Comper EN

Sibiu · Mediaș · cartea din 1923, numerele din ediția din 1929

Racheta lui Hermann Oberth: Modelul B, cu propriile lui numere

În 1923, Hermann Oberth, profesor de matematică din Transilvania, a descris pe hârtie o rachetă cu două trepte. În ediția din 1929 a cărții lui, racheta are 5 metri și 544 de kilograme, iar două dirijabile ar fi ridicat-o la 5.500 de metri; de acolo, credea el, ar fi urcat peste o mie de kilometri. Nu se cunoaște niciun exemplar construit. Aici zborul ei e calculat pas cu pas, cu masele, duratele de ardere și vitezele lui, iar în vârf puteți pune ce vreți: un telefon, o pisică, pe dumneavoastră.

München, 1923

Un profesor din Transilvania și o rachetă pe hârtie

Hermann Oberth s-a născut la Sibiu în 1894. În 1923 a publicat la München Die Rakete zu den Planetenräumen („Racheta către spațiile interplanetare”), o carte plină de ecuații în care arăta că o rachetă cu combustibil lichid poate ieși din atmosferă. O parte întreagă a cărții descrie Modelul B.

Din anii 1920 până în 1938 a predat matematică și fizică la liceul din Mediaș. În 1929 a publicat o ediție mult extinsă, Wege zur Raumschiffahrt („Căile spre zborul spațial”). Numerele atribuite lui Oberth pe această pagină sunt citite în ediția din 1929, în traducerea publicată de NASA în 1972; ediția din 1923 nu a fost comparată număr cu număr.

544 kg

Cinci metri lungime, 55,6 centimetri diametru, 544 de kilograme

Oberth îi spunea „Modelul B”: un aparat de cercetare care să măsoare înălțimea, compoziția și temperatura atmosferei. Masa de 544 kg nu include racheta auxiliară de pornire. Racheta mare poartă în vârf o rachetă mai mică. Racheta mare arde alcool cu oxigen lichid; în vârful ei stă o rachetă mică, de 6,9 kg, care arde hidrogen.

Conturul desenat aici respectă doar lungimea și diametrul date de el. Interiorul nu e copiat după planșele lui: benzile arată cât cântărește fiecare parte.

70% din propergol

De ce folosea Oberth atât de multă apă

Racheta mare duce 487,8 kg de propergol, adică alcool, apă și oxigen lichid. Din acest amestec, 341,5 kg sunt apă, în care sunt amestecate 45,8 kg de alcool. Restul: 98,8 kg de oxigen lichid și 1,67 kg de alcool rafinat.

Oberth a ales intenționat un amestec diluat, care arde la 1.400–1.500 °C, ca să arate că racheta poate fi construită „în orice condiții”, deși, scria el, se putea merge mult mai sus. Apa coboară temperatura flăcării și, odată cu ea, viteza gazelor evacuate, așa că pentru aceeași viteză finală e nevoie de mai mult propergol.

Din totalurile lui rezultă pentru structura rachetei mari circa 49,3 kg; piesele pe care le enumeră cântăresc în total 51,2 kg.

5.500 m

Lansată de pe un cablu între două dirijabile, la 5.500 de metri

Modelul B nu pleacă de la sol. În proiectul lui Oberth, racheta ar fi atârnat de un cablu întins între două dirijabile, deasupra apei, și ar fi pornit de la 5.500 m, unde, în calculul lui, aerul e de două ori mai rar decât la nivelul mării. Dacă ar fi pornit de jos, scria el, ar fi trebuit să fie de două ori mai lungă, adică de opt ori mai mare și mai grea.

Ziaristul tehnic Franz Hoefft, care îi „îmbunătățise” schițele, propunea pentru racheta lui, R.H. I, un singur balon meteorologic. Oberth răspundea că modelul C, pe care îl concepuse în 1912, ar fi avut aceleași performanțe, cu aceeași masă și același combustibil, pornind de la sol.

8 secunde

Racheta auxiliară lucrează opt secunde

Sub racheta mare stă o rachetă auxiliară de 220 kg, lată de un metru, care lucrează 8 secunde. La pornire accelerația e de 100 m/s², de zece ori accelerația gravitației. După o urcare de 2.200 m, racheta ajunge la 500 m/s. Oberth voia ca racheta mare să ajungă repede la această viteză, ca să nu ardă prea mult propergol doar ca să-și țină propria greutate.

36–40 s

Motorul cu alcool arde 36–40 de secunde

Motorul rachetei mari evacuează 12,01–13,21 kg de gaze pe secundă. Raportul dintre masa la pornire și masa rămasă după ardere, cu racheta cu hidrogen încă plină, e 544 / 56,2 = 9,7; Oberth îl rotunjește în jos, la 9.

În calcul folosește o viteză a gazelor de 1.400 m/s, deși teoria îi dădea „ceva mai mult de 1.800”. La sfârșitul arderii, scrie el, racheta are 2.800–2.900 m/s; câteva pagini mai târziu, adunând vitezele, pornește de la 3.000 m/s. Pe această pagină, rezistența aerului e aleasă astfel încât racheta lui să ajungă la acești 3.000 m/s. Calculul pas cu pas, cu masele lui și cu gravitația care scade cu înălțimea, dă la sfârșitul arderii 3.000 m/s, la 52 km altitudine; Oberth estima pentru același moment 56,2 km.

2.210 m/s

Racheta cu hidrogen și instrumentele din vârf

Când alcoolul se termină, vârful se desface în felii, ca o coajă de portocală, și pornește racheta mică. Are 6,90 kg înainte de ardere și 3,60 kg după; instrumentele, 1,5 kg, sunt incluse în ambele.

Oberth scrie: m₀/m₁ = 1,915, logaritmul natural 0,650, iar 3.400 × 0,650 = 2.210 m/s. Aceeași ecuație, cu masele lui, dă 2.212 m/s. Pentru viteza gazelor de hidrogen calculase 4.400 m/s și a coborât intenționat la 3.400.

Treapta arde 8,15 secunde. Oberth adună: 3.000 + 2.210 − 71,3 = 5.139 m/s.

~1.960 km

Cât de sus ar fi urcat Modelul B

„Cu această viteză inițială, racheta ar urca aproximativ 1.960 km”, scrie Oberth. Calculul acela nu e arătat în carte. Zborul calculat aici pas cu pas, cu gravitația scăzând invers proporțional cu pătratul distanței față de centrul Pământului, urcă la 1.831 km.

Nu se știe ce aproximare a folosit Oberth pentru urcarea de după oprirea motoarelor, iar calculul de aici nu e ajustat ca să dea 1.960 km. Ambele valori sunt de peste zece ori mai mari decât altitudinea de 100 km, unde se socotește de obicei că începe spațiul.

v = c · ln(m₀/m₁)

Cât câștigă o rachetă din masa pe care o arde

Fără gravitație și fără aer, viteza pe care o câștigă o rachetă e viteza gazelor înmulțită cu logaritmul natural al raportului dintre masa rachetei înainte și după ardere. Oberth o scria v = c · ln(m₀/m₁) și dădea un tabel: pentru o viteză a gazelor de 2.000 m/s, ca să ajungi la 4.000 m/s, masa inițială trebuie să fie de 7,39 ori masa finală.

La aceeași viteză a gazelor, ca să dublezi viteza câștigată trebuie să ridici la pătrat raportul dintre mase. De aceea Oberth pune o rachetă în vârful alteia: cea mică nu mai cară rezervoarele goale ale celei mari.

în locul instrumentelor

Ce se întâmplă dacă puneți altceva în vârf

Scrieți masa încărcăturii. Racheta rămâne cea desenată de Oberth: aceleași rezervoare, aceleași debite, aceleași durate de ardere. Se schimbă doar ce stă în vârf, în locul celor 1,5 kg de instrumente.

kg
Viteza gazelor

Motorul RL10 cu hidrogen și oxigen, folosit pe treptele superioare ale rachetelor americane, ajunsese în 2018, după NASA, la un impuls specific de circa 465 de secunde, ceea ce corespunde unei viteze a gazelor de aproximativ 4.560 m/s: cu 4% peste cei 4.400 m/s calculați de Oberth în 1929. Varianta RL10 păstrează masele lui și schimbă doar viteza gazelor.

Mediaș, Nürnberg

Ce a urmat

Nu se cunoaște niciun Model B construit așa cum e descris în carte. Oberth a predat la Mediaș până în 1938, apoi a plecat în Austria și Germania. A murit la Nürnberg în 1989. La Mediaș, o casă memorială „Hermann Oberth” s-a deschis în 1994, la o sută de ani de la nașterea lui; azi e secția Muzeului Național al Aviației Române dedicată istoriei rachetelor și cercetării spațiale.

În secolul al XVI-lea, Conrad Haas desenase o rachetă în trepte într-un manuscris păstrat la Sibiu: racheta lui Conrad Haas.

Trimiteți pagina mai departe

Dacă ați lansat o încărcătură, linkul deschide pagina cu ea și cu viteza gazelor aleasă.

Surse

Numerele lui Oberth sunt citite pe paginile scanate ale traducerii NASA; textul extras automat din scanare are multe greșeli. Între paranteze, paginile cărții.

  1. Hermann Oberth, Ways to Spaceflight, NASA TT F-622 (1972), traducerea / translation of Wege zur Raumschiffahrt (1929). Internet Archive · NASA NTRS Modelul B: pp. 315–340 (dimensiuni p. 319; combustibili p. 322; viteza gazelor p. 322 și p. 40 și urm.; mase și raport 9,7 p. 323; racheta auxiliară pp. 337–338; dirijabilele p. 340; racheta cu hidrogen pp. 332–334; tabelul ecuației fundamentale, cap. 6, pp. 55–59).
  2. Hermann Oberth, Die Rakete zu den Planetenräumen, reeditare / reprint R. Oldenbourg (1984), cuprins / contents. pageplace.de Partea a II-a a ediției din 1923: „Beschreibung des Modells B” (pp. 48–61).
  3. NASA Spinoff, „RL10”. spinoff.nasa.gov Impulsul specific al motorului RL10: 424 de secunde la început, „aproximativ 465 de secunde astăzi”; × 9,80665 m/s² ≈ 4.560 m/s.
  4. Wikipedia, „Hermann Oberth”. en.wikipedia.org Nașterea la Sibiu (1894), profesor la liceul „Stephan Ludwig Roth” din Mediaș până în 1938 (a început să predea acolo în 1924 sau în 1925, după sursă), moartea la Nürnberg (1989); edițiile din 1923 și 1929.
  5. Ghidul muzeelor, cIMeC: Secția „Hermann Oberth”, Mediaș. ghidulmuzeelor.cimec.ro Secția inaugurată în 1994. Pagina dă greșit anul morții lui Oberth (1980 în loc de 1989).
  6. Wikipedia, „Kármán line”. en.wikipedia.org Linia de 100 km folosită de obicei ca graniță a spațiului.