Acasă · 1907 RomânăEnglish

Primăvara în care s-a ridicat satul

Răscoala din 1907: câți au murit — și cine a numărat?

La 8 februarie, câteva sute de țărani au venit la primăria din Flămânzi să semneze învoielile de primăvară. Peste o lună, armata trăgea cu tunul în satele Olteniei. Numărul morților n-a fost stabilit niciodată: actele spun una, presa alta.

Ciocnire între cavalerie și țărani la Comănești: Illustrated London News, 6 aprilie 1907. domeniu public · Wikimedia Commons

La 8 februarie 1907 (stil vechi), câteva sute de țărani au venit la Flămânzi să semneze învoielile — și l-au bătut pe administrator când n-a venit niciun contract. În trei săptămâni ardea Moldova; sărind Milcovul, răscoala a izbucnit în Teleorman și Vlașca, cu apogeul la 12–15 martie; până la 29 martie, 140.000 de soldați trăgeau în țărani. Morții documentați se numără în acte — 419, 421, 1.786; faimoșii 11.000 vin din presă.

Datele românești din epocă sunt pe stil vechi (S.V.); cele occidentale, pe stil nou (S.N.). 8 februarie S.V. = 21 februarie S.N.

Flămânzi

8–12 februarie 1907 (S.V.)

În dimineața zilei de 8 februarie 1907, între 400 și 500 de locuitori s-au adunat la primăria comunei Flămânzi, din județul Botoșani. Îi chemase administratorul moșiei, Gheorghe Constantinescu: trebuiau încheiate învoielile agricole pentru vara anului. Moșia boierului Mihalaki Sturdza era arendată lui Mochi Fischer — cel mai mare trust arendășesc din țară, cu 11 moșii — iar contractele cu țăranii din cele 22 de sate ale moșiei stăteau suspendate de luni întregi, cât ținuse procesul dintre Fischer și rivalul său Berman Juster.

Administratorul a trecut cu trăsura pe la 10–11, apoi țăranilor li s-a spus că a plecat la masă. Pe la ora unu și jumătate, au amenințat că dau foc casei în care se afla. Scos cu forța, Constantinescu a promis că vine arendașul; mulțimea l-a lovit cu bețele în cap, până la o incapacitate de lucru de 15 zile. Fischer a fugit la Cernăuți. În zilele următoare, Flămânzii au aprins Botoșanii.

În cuvintele surselor

„În ziua de 8 februarie s-au adunat la Primăria comunei Flămânzi, de dimineață, 400-500 de locuitori… unii au ripostat că «dacă e administrator, pentru ce i-a chemat să stea flămânzi toată ziua».”
— Raportul inspectorului comunal al plășii Hârlău către prefectul județului Botoșani
Imagine de arhivă: Țărani adunați înainte de furtună: «Prevestirea răscoalei» de Octav Băncilă. domeniu public · Wikimedia Commons

Valul

februarie – 11 martie 1907 (S.V.)

Trei săptămâni, focul a rămas în Moldova: din Flămânzi în tot județul Botoșani, apoi în Dorohoi și Iași, apoi în celelalte județe moldovene. La începutul lui martie se cerea deja ajutorul armatei: un batalion din Regimentul 13 «Ștefan cel Mare» la Hârlău, escadroane de călărași la Deleni și Târgu Frumos, vânători la Cristești.

De la Milcov, răscoala a făcut un salt: a izbucnit tocmai în Teleorman, de unde s-a întins în Vlașca și Olt. În Vlașca a început la 10 martie și a cuprins 52 din cele 96 de comune ale județului. Cel mai tare a lovit în Buzău, Teleorman, Vlașca și Râmnicu Sărat; mai slab în Muscel, Prahova și Dâmbovița.

În cuvintele surselor

„Cine nu se răscoală, n-are să primească pământ!” — strigătul cu care vestea trecea din sat în sat.
— citat în revista Crisia, Muzeul Țării Crișurilor, 1977
Imagine de arhivă: Un pichet de cavalerie așteaptă pe șoseaua Brăilei vestea răsculaților: Illustrated London News, 13 aprilie 1907. domeniu public · Wikimedia Commons

Focul

12 martie – începutul lui aprilie 1907 (S.V.)

Guvernul conservator a căzut la 12 martie; liberalii lui Dimitrie Sturdza au preluat puterea, cu Ion I. C. Brătianu la Interne și cu generalul Alexandru Averescu la Război. La 18 martie s-au decretat starea de urgență și mobilizarea generală: până la 29 martie, 140.000 de soldați erau sub arme.

Armata a deschis focul asupra țăranilor — în Oltenia chiar cu artileria. Au căzut și militari: sublocotenentul I. Nițulescu, ucis la Stănești, în Vlașca, doi sergenți și șapte soldați; căpitanul Grigore Mareș, rănit tot la Stănești. Iar 75 de soldați ai Regimentului 5 dorobanți «Vlașca» au ajuns în fața instanțelor militare sub acuzația de răscoală: 61 au fost condamnați la muncă silnică pe viață, 14 la câte 5 ani de închisoare.

În cuvintele surselor

„Fully six hundred killed and four hundred wounded” — «șase sute de morți și patru sute de răniți», telegrafia la 30 martie ziarul londonez Daily News.
— London Daily News, 30 martie 1907, via Trofin 2016
Imagine de arhivă: O patrulă de cavalerie privește arderea fermelor de către răsculați, lângă Bujeu: Illustrated London News, 6 aprilie 1907. domeniu public · Wikimedia Commons
Imagine de arhivă: Infanteria escortează țărani arestați prin Piatra Neamț: Illustrated London News, 13 aprilie 1907. domeniu public · Wikimedia Commons

Urma

aprilie 1907 – aprilie 1908

În aprilie 1907, la Giurgiu se întocmea un tabel cu 4 locuitori morți — doi din Toporu, câte unul din Preajba și Băbăița — ale căror familii rămăseseră fără niciun mijloc de trai: li s-au dat ajutoare între 20 și 60 de lei. Numele lor nu s-au păstrat în hârtiile ajunse până la noi; comunele, da.

Guvernul a început reformele, dar fără expropriere: legea învoielilor agricole din 23 decembrie 1907 a plafonat arenzile, a fixat salarii minime și a înființat Casa Rurală, pentru loturi de câte 5 hectare; la 12 aprilie 1908 s-a interzis arendarea a mai mult de 4.000 de hectare deodată. Protestaseră Iorga, Vlahuță, Caragiale, Stere, Dobrogeanu-Gherea și Rosetti; învățătorii, preoții și militanții votului universal Vasile Kogălniceanu și Alexandru Vălescu fuseseră arestați.

În cuvintele surselor

„2 din Toporu și câte unul din Preajba și Băbăița” — tabelul morților dintr-un singur județ, aprilie 1907.
— tabel de ajutoare, Giurgiu, via Studii și articole de Istorie, 2007
Imagine de arhivă: «1907»: tabloul lui Octav Băncilă, pictat în anul răscoalei. domeniu public · Wikimedia Commons

Harta răspândirii

Cinci săptămâni, din Flămânzi până la Dunăre. Fiecare punct e o localitate atestată în surse; săptămânile sunt aproximări pe județe, pe stil vechi.

Săptămâna 1 · Flămânzi8–15 februarie (S.V.)
Harta interactivă a răspândirii Flămânzi — Botoșani · Săptămâna 1FlămânziFrumușica — Botoșani · Săptămâna 1Copălău — Botoșani · Săptămâna 1Rădeni — Botoșani · Săptămâna 1Cernăuți — Bucovina, Austro-Ungaria · Săptămâna 1CernăuțiBotoșani — Botoșani · Săptămâna 2Dorohoi — Dorohoi · Săptămâna 2Hârlău — Botoșani · Săptămâna 2Iași — Iași · Săptămâna 2IașiSuceava — Suceava · Săptămâna 2Piatra Neamț — Neamț · Săptămâna 3Bacău — Bacău · Săptămâna 3Comănești — Bacău · Săptămâna 3Vaslui — Vaslui · Săptămâna 3Bârlad — Tutova · Săptămâna 3Focșani — Putna · Săptămâna 3FocșaniGalați — Covurlui · Săptămâna 3GalațiAlexandria — Teleorman · Săptămâna 4AlexandriaRoșiori de Vede — Teleorman · Săptămâna 4Turnu Măgurele — Teleorman · Săptămâna 4Giurgiu — Vlașca · Săptămâna 4GiurgiuStănești — Vlașca · Săptămâna 4Buzău — Buzău · Săptămâna 4BuzăuRâmnicu Sărat — Râmnicu Sărat · Săptămâna 4Brăila — Brăila · Săptămâna 4Ploiești — Prahova · Săptămâna 4Slatina — Olt · Săptămâna 5Caracal — Romanați · Săptămâna 5Craiova — Dolj · Săptămâna 5CraiovaPitești — Argeș · Săptămâna 5Târgoviște — Dâmbovița · Săptămâna 5Călărași — Ialomița · Săptămâna 5Tulcea — Tulcea · Săptămâna 5TulceaCâmpulung — Muscel · Săptămâna 5
  • localitate atestată
  • refugiu (în afara teatrului)

Granițele sunt cele de azi, cu titlu de reper; localitățile, după coordonate reale. Săptămânile sunt aproximări pe județe: data exactă pe comună rămâne, în cea mai mare parte, nedocumentată.

Toate localitățile din hartă
LocalitateaJudețul (1907)SăptămânaTemeiul
CernăuțiBucovina, Austro-UngariaSăptămâna 1refugiul lui Fischer la Cernăuți (feb. 1907)
CopălăuBotoșaniSăptămâna 1raportul inspectorului de Hârlău (feb.–mar. 1907)
FlămânziBotoșaniSăptămâna 1raportul inspectorului de Hârlău (feb.–mar. 1907)
FrumușicaBotoșaniSăptămâna 1raportul inspectorului de Hârlău (feb.–mar. 1907)
RădeniBotoșaniSăptămâna 1satele Flămânzi–Frumușica–Rădeni, atestate împreună
BotoșaniBotoșaniSăptămâna 2Rev. Arhivelor: Botoșani → Dorohoi, Iași
DorohoiDorohoiSăptămâna 2Rev. Arhivelor: Botoșani → Dorohoi, Iași
HârlăuBotoșaniSăptămâna 2raportul inspectorului de Hârlău (feb.–mar. 1907)
IașiIașiSăptămâna 2Rev. Arhivelor: Botoșani → Dorohoi, Iași
SuceavaSuceavaSăptămâna 2raportul inspectorului de Hârlău (feb.–mar. 1907)
BacăuBacăuSăptămâna 3Moldova, cele trei săptămâni din februarie
BârladTutovaSăptămâna 3Moldova, cele trei săptămâni din februarie
ComăneștiBacăuSăptămâna 3desene ILN din localitate (apr. 1907)
FocșaniPutnaSăptămâna 3Moldova, cele trei săptămâni din februarie
GalațiCovurluiSăptămâna 3Moldova, cele trei săptămâni din februarie
Piatra NeamțNeamțSăptămâna 3desene ILN din localitate (apr. 1907)
VasluiVasluiSăptămâna 3Moldova, cele trei săptămâni din februarie
AlexandriaTeleormanSăptămâna 4Crisia: saltul Milcov → Teleorman → Tulcea
BrăilaBrăilaSăptămâna 4Independența Română: harta intensităților
BuzăuBuzăuSăptămâna 4Independența Română: harta intensităților
GiurgiuVlașcaSăptămâna 4Muzeul Național: Vlașca, 10 martie
PloieștiPrahovaSăptămâna 4Independența Română: harta intensităților
Roșiori de VedeTeleormanSăptămâna 4Crisia: saltul Milcov → Teleorman → Tulcea
Râmnicu SăratRâmnicu SăratSăptămâna 4Independența Română: harta intensităților
StăneștiVlașcaSăptămâna 4luptele de la Stănești (10 morți ai armatei)
Turnu MăgureleTeleormanSăptămâna 4Crisia: saltul Milcov → Teleorman → Tulcea
CaracalRomanațiSăptămâna 5Independența Română: harta intensităților
CraiovaDoljSăptămâna 5Independența Română: harta intensităților
CâmpulungMuscelSăptămâna 5Independența Română: harta intensităților
CălărașiIalomițaSăptămâna 5Independența Română: harta intensităților
PiteștiArgeșSăptămâna 5Independența Română: harta intensităților
SlatinaOltSăptămâna 5Independența Română: harta intensităților
TulceaTulceaSăptămâna 5Crisia: saltul Milcov → Teleorman → Tulcea
TârgovișteDâmbovițaSăptămâna 5Independența Română: harta intensităților

Cumpăna numerelor

Fiecare sursă dă un număr de morți. Cântărește proveniența fiecăreia: vine din acte sau e o estimare? La sfârșit rămâne doar terenul documentat.

419 morți — numărul rostit de Ion I. C. Brătianu în Parlament.

Răspuns: Din acte.

E numărul oficial, consemnată în dezbaterile Parlamentului — istoricul Markus Bauer o socotește mult subevaluată, dar existența ei în acte nu se contestă.

421 de morți între 28 martie și 5 aprilie — datele ajunse la premierul Dimitrie Sturdza, plus 112 răniți și 1.751 de reținuți.

Răspuns: Din acte.

O numărătoare guvernamentală pe un interval precis — nu un bilanț al întregii răscoale.

1.786 de țărani împușcați — raportul de 117 pagini al maiorului Gheorghe Dabija, întocmit în februarie 1910 din 32 de dosare.

Răspuns: Din acte.

Singura cercetare pe dosare de arhivă — dar dosarele erau 32, iar răscoala cuprinsese sute de comune.

11.000 de morți — numărul fixat de ziarul Adevărul, reluată apoi de istoriografia comunistă.

Răspuns: Estimare.

Mai întâi au fost 12–13.000 în Adevărul și Dimineața; apoi 11.000, fără dovezi concrete — numărul oponenților politici și al colecției Roller din 1948.

3.000–5.000 de morți — numerele diplomaților austrieci de la București.

Răspuns: Estimare.

O evaluare diplomatică din exterior, fără acces la acte — prețioasă, dar tot estimare.

10.000–20.000 de morți — numărul ambasadei Franței de la București.

Răspuns: Estimare.

Cea mai largă furculiță dintre toate — semn că nimeni, la București, nu număra cu adevărat.

Scor: 0 din 6

Mituri

„11.000 de morți”

Numărul vine din presă, nu din acte. Ziarele lui Constantin Mille, Adevărul și Dimineața, au scris mai întâi de 12–13.000 de victime, apoi Adevărul a fixat numărul la 11.000 — fără dovezi concrete. Numărul a fost preluat de adversarii politici ai regelui și ai liberalilor, iar în 1948 de colecția de documente a lui Mihai Roller. Studiile pe arhive indică 2–3.000 de victime.

Fals ca bilanț: număr de presă, nedovedit.

„A fost o răscoală antisemită”

La început, în nordul Moldovei, furia s-a îndreptat și împotriva arendașilor evrei — mulți arendași erau evrei, iar trustul Fischer era cel mai mare. Dar răscoala și-a pierdut repede caracterul antisemit pe măsură ce cobora spre sud și a devenit o revoltă împotriva sistemului arendășesc. Așa au citit-o și rapoartele ministrului britanic de la București.

Parțial adevărat la început, fals ca explicație a întregii răscoale.

„Țăranii au primit pământ după răscoală”

Nu. Legile din 1907–1908 au plafonat arenzile, au fixat salarii minime, au înființat Casa Rurală și au interzis arenzile de peste 4.000 de hectare — dar n-au expropriat niciun moșier. Împroprietărirea avea să mai aștepte.

Fals: ușurare fără expropriere.

Numerele

Șase numere din acte — fiecare cu sursa ei în secțiunea de mai jos.

  • 1.907anul răscoalei
  • 8februarie (S.V.): Flămânzi
  • 22sate pe moșia Flămânzi
  • 140.000soldați mobilizați până la 29 martie
  • 419morți — numărul din Parlament
  • 1.786împușcați — raportul Dabija, 1910

Surse și metodă

Flămânzi

  • Raportul inspectorului de Hârlău: 8 februarie, 400–500 de oameni la primăria Flămânzi, bătaia administratorului Constantinescu (15 zile incapacitate), Dolhescu și frații Roman Grosu ro.wikipedia.org
  • Trustul Fischer: 11 moșii, arenda reînnoită la 1 septembrie 1906 până în 1914, contraoferta de la Dieppe (+60.000 lei), câștigul în tribunal la 20 ianuarie 1907, cele 22 de sate cu contractele suspendate ro.wikipedia.org
  • Fuga lui Fischer la Cernăuți; data dublă 8/21 februarie; țăranii din Flămânzi, Frumușica, Rădeni și Storești en.wikipedia.org

Valul

  • Trei săptămâni doar în Moldova, apoi întinderea în Muntenia și Oltenia en.wikipedia.org
  • Saltul de la Milcov în Teleorman, apoi Vlașca și Olt; Vlașca de la 10 martie, 52 din 96 de comune; intensitățile pe județe biblioteca-digitala.ro
  • Finlanda, 15–16 martie 1907: 19 femei alese, primele parlamentare din lume en.wikipedia.org

Focul

  • Căderea guvernului la 12 martie; Sturdza–Brătianu–Averescu; starea de urgență și mobilizarea la 18 martie; 140.000 de soldați până la 29 martie en.wikipedia.org
  • Artileria în Oltenia; 10 morți ai armatei (Nițulescu la Stănești), 4 răniți (Mareș la Stănești); 75 de dorobanți judecați, 61 la muncă silnică pe viață ro.wikipedia.org
  • Daily News, 30 martie: «șase sute de morți și patru sute de răniți»; campania londoneză și rapoartele ministrului britanic www.europeanproceedings.com

Urma

  • Tabelul de la Giurgiu, aprilie 1907: 4 morți (2 Toporu, câte unul Preajba și Băbăița), ajutoare de 20–60 de lei biblioteca-digitala.ro
  • Legile fără expropriere: 23 decembrie 1907 (arenzile, Casa Rurală, loturi de 5 hectare) și 12 aprilie 1908 (maximum 4.000 de hectare arendate) en.wikipedia.org
  • Haga, 15 iunie – 18 octombrie 1907: a doua Conferință de pace, 44 de delegații en.wikipedia.org

Joc: cumpăna numerelor

  • Numerele din joc: 419 (Parlament), 421 (Sturdza), 1.786 (Dabija, 1910), 12–13.000 → 11.000 (Adevărul), 3–5.000 (austriecii), 10–20.000 (francezii) en.wikipedia.org

Mituri

  • 11.000: de la Mille la Roller (1948); arhivele indică 2–3.000. Caracterul antisemit pierdut spre sud. Reformele fără expropriere. ro.wikipedia.org

Harta răspândirii

  • Natural Earth, granițe 1:50m (domeniu public); granițele de azi cu titlu de reper; săptămânile sunt aproximări pe județe www.naturalearthdata.com

Fiecare fapt din pagină trimite la o sursă deschisă, citată în SOURCES.md cu pasajul exact. Numerele circulă în ambele ediții identic; textele diferă doar prin limbă.

Ce nu se poate dovedi e marcat ca atare: săptămânile hărții sunt aproximări pe județe, iar morții fără nume rămân fără nume — comunele Toporu, Preajba și Băbăița sunt tot ce ne-a lăsat tabelul de la Giurgiu.