mariuscomper.uk

9.574 de vederi · 387 de locuri · licență liberă

Rastelul de vederi: cărți poștale vechi din România, pe locuri și decenii

Rastelul ține 9.574 de cărți poștale din colecțiile publice. Coloanele merg în jurul țării ca acele ceasornicului, pornind de la nord; fiecare raft e un deceniu. Vederile care n-au o dată stau pe raftul de jos.

Trage de rastel ca să-l învârți. Apasă o vedere ca s-o scoți și s-o întorci pe spate.

Un oraș, o stațiune, un sat
Un an între 1890 și 1999

Ștampilate azi, în alți ani

Se încarcă rastelul…

Ce ține rastelul#

Pe rastel stau 9.574 de cărți poștale din colecțiile publicate liber de muzee și biblioteci din România în biblioteca digitală europeană Europeana. Cele mai multe vin de la Institutul Național al Patrimoniului (6.074, colecția Andrei Ștomff, cu vederi mai ales din anii 1950–1980) și de la Muzeul Brukenthal din Sibiu (1.946, mai ales din primele decenii ale secolului XX).

Fiecare coloană e un loc. Cele 53 de locuri cu cel puțin 30 de vederi au coloana lor, așezată după direcția în care se află față de centrul țării: prima coloană e cea mai apropiată de nord (Sovata), apoi rastelul se rotește spre est, spre sud și spre vest. Celelalte 334 de locuri stau în sertar și se găsesc după nume. O vedere cu mai multe locuri stă la primul loc numit în fișă. 1.186 de vederi nu au un loc din România de azi pe care fișa sau titlul să-l numească limpede (portrete, felicitări, locuri din străinătate, peisaje fără nume) și se văd cu butonul „Vederile fără loc”.

Pentru 8.754 de vederi instituția a scanat și spatele, așa cum e: cu scris, timbru și ștampilă dacă vederea a circulat. Dintre vederile Institutului Național al Patrimoniului, 2.997 au fost trimise prin poștă, iar 2.951 n-au fost trimise niciodată: spatele lor e gol.

9.574cărți poștale
8.754cu spatele scanat
4.987pe un raft de deceniu
2.806cu ștampila citită
05001.0001.5002.0002.5003.0003.5004.0004.5001890: 159 — ștampila poștei 21, data din fișă 17, datarea muzeului 12115918901900: 1.245 — ștampila poștei 107, data din fișă 153, datarea muzeului 9851.24519001910: 436 — ștampila poștei 94, data din fișă 201, datarea muzeului 14143619101920: 317 — ștampila poștei 12, tipărită în 1, data din fișă 241, datarea muzeului 6331719201930: 158 — ștampila poștei 9, tipărită în 1, data din fișă 124, datarea muzeului 2415819301940: 46 — ștampila poștei 11, data din fișă 354619401950: 300 — ștampila poștei 286, tipărită în 1, data din fișă 1330019501960: 919 — ștampila poștei 893, tipărită în 8, data din fișă 1891919601970: 1.004 — ștampila poștei 981, tipărită în 21, data din fișă 21.00419701980: 365 — ștampila poștei 355, tipărită în 6, data din fișă 436519801990: 38 — ștampila poștei 37, datarea muzeului 1381990fără dată: 4.587 — datarea muzeului 902, fără dată 3.6854.587fără dată

Câte vederi stau pe fiecare raft. Culoarea spune de unde vine data: ștampila poștei, anul tipăririi, data din fișa muzeului sau datarea muzeului.

Ce spun ștampilele

2.806 vederi au data ștampilei poștei: 2.588 citite de Institutul Național al Patrimoniului într-o rubrică a fișei, 218 citite de Muzeul Brukenthal și de Casa Mureșenilor în descrierea vederii. 2.681 au ziua, 102 doar luna, 23 doar anul. Cea mai veche e din 2 mai 1891: „Sibiu - vedere generală (1860)”. Cea mai recentă e din 1998.

Vederile se trimiteau vara: 57% dintre cele cu luna citită poartă ștampila din iulie, august sau septembrie, iar august e luna cu cele mai multe (655). Ștampilele acoperă 357 din cele 366 de zile ale anului, așa că aproape în orice zi rastelul are o vedere trimisă în aceeași zi, în alt an.

Locurile de pe rastel

Ce înseamnă rafturile#

Fiecare vedere stă pe raftul deceniului dat de fișa ei. Fișele nu dau mereu același fel de dată, așa că fiecare vedere spune care e:

Datarea clădirii din imagine (de pildă „1762”) nu e niciodată citită ca dată a vederii. O vedere ștampilată în 1974 poate fi tipărită cu ani înainte: raftul spune când a fost trimisă, nu când a fost făcută fotografia.

Locurile vin din fișe: localitatea trecută de Institutul Național al Patrimoniului sau, la celelalte muzee, locul numit la începutul titlului („Sibiu. Vedere din Piața Mare”). Fiecare loc e pus pe hartă după punctul GeoNames al localității din unitatea administrativă din fișă (SIRUTA); 8.388 de vederi au un loc, celelalte 1.186 nu.

Surse și licențe#

Imaginile și fișele vin de la instituțiile de mai jos, prin Europeana. Fiecare vedere arată instituția, licența ei și legătura către fișa completă.

Instituțiile
Institutul Național al Patrimoniului (colecția Andrei Ștomff)6.074
Muzeul Național Brukenthal1.946
Muzeul Casa Mureșenilor, Brașov521
Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu” Neamț429
Complexul Național Muzeal ASTRA182
Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” Vâlcea104
Muzeul Național Bran100
Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj95
Muzeul Național Cotroceni24
Biblioteca Județeană „I.S. Bădescu” Sălaj24
Complexul Muzeal Național Neamț23
Europeana 1989 (obiecte aduse de public)13
Muzeul Național „George Enescu”11
Muzeul Național al Literaturii Române Iași11
Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad5
Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”4
Muzeul Național de Istorie a României2
Muzeul Județean Botoșani, Casa memorială „Nicolae Iorga”2
Muzeul Județean Botoșani, Muzeul memorial „George Enescu”1
Muzeul Sportului1
Muzeul Național al Banatului1
Complexul Muzeal Național Neamț, Muzeul de Istorie și Arheologie1

Licențele vederilor: CC BY-SA 4.0 — 8.922, CC0 1.0 — 652. CC BY-SA cere atribuirea și aceeași licență la reutilizare. Fișele (metadatele) Europeana sunt publicate sub CC0; descărcate pe 20 noiembrie 2026.

Imaginile sunt copii micșorate. 7.073 de vederi sunt făcute din scanările originale ale instituțiilor; pentru celelalte, cele ale Muzeului Brukenthal păstrate în fișiere foarte mari, pagina folosește imaginea de 400 de pixeli pe care o oferă Europeana, iar scanarea completă e la legătura „Fișa”.

Pagina arată ce au publicat liber aceste instituții, nu toate cărțile poștale păstrate în România.

Mai departe