mariuscomper.ukEnglish

TRANDAFIRI → DUHUL SFÂNT → ZÂNELE APELOR

Rusalii: cum au ajuns trandafirii să numească Duhul Sfânt și zânele

Un cuvânt rostit azi în biserică păstrează amintirea trandafirilor puși pe morminte în luna mai a romanilor. Între cele două capete: un traseu prin slavă pe care dicționarul etimologic îl numește discutabil — și trei sensuri vii: sărbătoare, zână, gâză.

Mergi la trandafirii de pe morminte

3 ÎN 1
un cuvânt, trei sensuri vii în DEX: sărbătoare, zână, gâză
50 DE ZILE
după Paști cade Pogorârea Duhului Sfânt — Cincizecimea
2008
ritul călușului intră în patrimoniul UNESCO, jucat de Rusalii
Trandafiri cățărători roșii, de aproape
Trandafiri cățărători: floarea din care, spun dicționarele, a plecat totul. Foto: Spring's Flowers, Wikimedia Commons, CC0

Așa își schimbă cuvântul forma, din maiul roman până azi:

  • ROSALIA latină
  • ΡΟΥΣΑΛΙΑ greacă medievală
  • рѹсалиѩ slavonă
  • ROSALII română veche
  • RUSALII română

DEX definește rusalie în trei feluri: sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh, la 50 de zile după Paști; o ființă fantastică asemănătoare cu ielele, o zână rea care dezlănțuie furtuni; și o larvă acvatică din Dunăre, hrana principală a cegii. Trei fosile într-un singur cuvânt.

SĂRBĂTOAREA

Pogorârea Sfântului Duh, la 50 de zile după Paști. „Duminica mare.”

ZÂNA

Ființă fantastică, ca ielele: furtuni, oameni schilodiți, minți luate.

GÂZA

Larvă de efemeră din Dunăre. Ca insectă completă apare pe la ziua de Rusalii.

Le spui pe toate trei când spui Rusalii.

Partea documentară: luna mai a romanilor

Trandafirii de pe morminte

La romani, luna mai era luna trandafirilor: flori și cununile lor legau, în aceeași lună, pomenirea morților de sărbătorile armatei. Două rituri, o lună — pagina le ține despărțite, pentru că sursele le țin despărțite.

Ritul întâi: flori pe morminte

În mai și iunie, romanii puneau trandafiri — și violete — pe morminte. Perioada înfloririi încadra anotimpul primăverii, iar trandafirii împodobeau atât ospețele festive, cât și cele funerare.

Numele grecesc al obiceiului era rhodismos. Calendarul lui Filocalus (354) trece Rosalia la 23 mai, iar un calendar din Capua (387) notează o Rosaria la amfiteatru, pe 13 mai.

O piatră anume, citită de noi rând cu rând, nu avem încă: rubrica de mai jos spune deschis ce nu știm. Sărbătoarea însă e documentată, nu bănuită.

Ritul al doilea: cununi pe stindarde

Tot în mai, armata romană își împodobea stindardele (signa) cu trandafiri, într-o rugăciune publică (supplicatio): Rosaliae signorum, sărbătorile rozelor pentru stindarde.

Sărbătoarea apare în Feriale Duranum, calendarul de papirus al unei cohorte staționate la Dura-Europos, din vremea lui Severus Alexander (224–235).

Dintre cele două date din mai, prima e nesigură — textul papirusului e fragmentar; a doua cade pe 31 mai. Istoricul Hooey le citește ca sărbători de primăvară ale vegetației, nu ca o comemorare în sens modern.

MAI: trandafiri pe morminte, cununi pe stindarde — două rituri, o lună.

Trandafir roșu, de aproape: floarea pomenirilor de mai.
Trandafir roșu, de aproape: floarea pomenirilor de mai. Foto: Donald Olszewski, Wikimedia Commons, CC BY 4.0
Stindarde în cortegiul de pe Columna lui Traian (planșa Cichorius): în mai, armata își împodobea stindardele cu trandafiri.
Stindarde în cortegiul de pe Columna lui Traian (planșa Cichorius): în mai, armata își împodobea stindardele cu trandafiri. Foto: Attributed to Apollodorus of Damascus / Conrad Cichorius, Wikimedia Commons, domeniul public

Partea etimologică: ce spun dicționarele

Cuvântul călătorește

Din latină în română, cuvântul a trecut — spun dicționarele — printr-o escală slavă. Dar dicționarul etimologic adaugă imediat că traseul rămâne discutabil. Lanțul de mai jos poartă, de aceea, ecusoanele îndoielii.

Lanțul, cu îndoieli cu tot

Fiecare verigă își arată sursa și gradul de siguranță.

  1. ROSALIA

    latină: sărbătoarea rozelorATESTAT

    (formă latină atestată)

  2. ρουσάλια

    greacă medievală: escală propusăIPOTEZĂ

    IPOTEZĂ(escală discutabilă (DER))

  3. рѹсалиѩ

    slavă: din sl. rusalija (DEX)DISPUTAT

    IPOTEZĂ(traseu discutabil (DER))

  4. rosalii

    română veche: forma cea mai veche, cu oATESTAT

    (formă atestată (MDA2))

  5. Rusalii

    română: sărbătoarea de aziATESTAT

3 → 1 → 3: trei forme vechi, un cuvânt, trei sensuri vii.

Variantele cuvântului

  • rosalii forma veche, cu o (MDA2)
  • rusale în vest, din sârb. Rusalje (Scriban, 1939)
  • rusalii forma de azi

MDA2 notează și stratul de Rusalii: o sărbătoare cu 24 de zile înainte de Rusalii. Cuvântul avea, așadar, și un înainte.

Dicționarele nu se ceartă aici: se completează. Tocmai dezacordul lor — traseul discutabil — e povestea.

Săptămâna dintre lumi

Sâmbăta morților, Duminica, săptămâna apelor

De Rusalii, anul se subțiază: sâmbăta se dau de pomană morților, duminica se împarte nuc la biserică, iar săptămâna din jur umblă zânele apelor și ale aerului. Toate trei zilele stau în dicționare.

  1. SÂMBĂTA

    mormintele

    Sâmbăta Rusaliilor se împart pentru morți vase pline cu vin și mâncări încununate cu flori — datină foarte veche, scrie Șăineanu în 1929. Scriban adaugă: sâmbăta dinaintea Rusaliilor se fac pe alocurea pomeni pentru morți.

  2. DUMINICA

    biserica

    Sărbătoarea ține două zile după calendar, iar la țară trei (Scriban). Duminica se împart ramuri de nuc la biserică. Tot duminica — Duminica Rusaliilor — își întâlnesc călușarii jocul, după textul UNESCO.

  3. SĂPTĂMÂNA

    apele și jocul

    Rusaliile sunt și zâne de ape și de aer, care dezlănțuie furtuni (DEX, MDA2: sin. iele, drăgaice). Șăineanu notează și vorba: l-au umflat Rusaliile. Iar numele rusesc al zânelor — rusalki, zâne de păduri și de ape — stă în același dicționar din 1929.

Pogorârea Sfântului Duh asupra apostolilor (Iosif Vladimirov): sărbătoarea celei de-a cincizecea zi.
Pogorârea Sfântului Duh asupra apostolilor (Iosif Vladimirov): sărbătoarea celei de-a cincizecea zi. Foto: Joseph Vladimirov / Иосиф Владимиров, Wikimedia Commons, domeniul public
Călușari la Cristian, Sibiu: rit de vindecare și purificare, jucat de Rusalii.
Călușari la Cristian, Sibiu: rit de vindecare și purificare, jucat de Rusalii. Foto: El bes, Wikimedia Commons, CC BY 3.0
Ivan Kramskoi, Rusalki: zânele nopții la marginea apei — forma pictată, literară, a numelui.
Ivan Kramskoi, Rusalki: zânele nopții la marginea apei — forma pictată, literară, a numelui. Foto: Ivan Kramskoi, Wikimedia Commons, domeniul public
Ephemera vulgata: larvele ei „apar ca insecte complete pe la ziua de Rusalii”.
Ephemera vulgata: larvele ei „apar ca insecte complete pe la ziua de Rusalii”. Foto: Peter Nijland, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

Azi, în roz

Două nume, două memorii

Româna are două nume pentru aceeași sărbătoare: unul care numără, altul care amintește trandafirii. Pagina nu hotărăște de unde vine despărțirea — arată doar cele două nume, așa cum le definesc dicționarele.

Cincizecimea · numele care numără

Evenimentul și sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, la 50 de zile după Învierea lui Hristos. Etimologia o spune tot dicționarul: Cincizeci + suf. -ime.

Rusalii · numele care amintește trandafirii

Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh, cu străvechi origini mitologice, din ritualuri de pomenire a morților — și, totodată, zână și gâză. Tot DEX.

Numărătoarea celor 50 de zile: paste-pesach →

“Sâmbăta Rusaliilor se împart pentru morți vase pline cu vin și mâncări încununate cu flori.”

Șăineanu, Dicționar universal al limbii române, ediția a VI-a, 1929 — citat ca atare, cu ortografia epocii.

Am ales fragmentul din dicționar, nu din poveste: rândurile lui Gogol rămân necitite aici — povestea întreagă nu face parte din această pagină.

Încheierea: un cuvânt, trei fosile

SĂRBĂTOARE

Pogorârea Sfântului Duh, la 50 de zile după Paști.

ZÂNĂ

Ființă fantastică, asemănătoare cu ielele.

GÂZĂ

Larvă acvatică din Dunăre; p. ext. efemeră.

Trei fosile: sărbătoarea maiului roman, zâna apelor, gâza Dunării.

Trei lucruri care nu sunt adevărate

Fiecare dezmințire stă pe sursa ei.

  • „Rusalii vine direct din latină.” NU: derivarea directă din latină este improbabilă, iar traseul prin slavă rămâne discutabil (DER). Indiciile — l-ul care ar fi trebuit să dispară, rosalii cu o — nu se lasă explicate. Verdictul: probabil un împrumut cultural.

  • „Călușarii joacă pentru ploaie.” NU: textul UNESCO îi descrie ca rit de purificare și fertilitate, cu puteri vindecătoare — niciun cuvânt despre ploaie. Ploaia aparține altor rituri, care nu fac obiectul acestei pagini.

  • „Rusalca populară are coadă de pește.” NU: coada de pește aparține scenei și paginii literare — Gogol (1831), opera (1878–79). În DEX și MDA2, rusaliile sunt zâne de ape și de aer, sin. iele, drăgaice — fără coadă de pește.

Ce nu știm (și spunem)

  • Piatra cu trandafiri: nicio inscripție Rosalia n-a fost citită de noi rând cu rând. Căutarea rămâne deschisă; Lanuvium nu ține locul ei.
  • Datele exacte din Feriale Duranum: prima dintre cele două sărbători e nesigură, din cauza textului fragmentar.
  • Rândul din Codicele Voronețean: știm trimiterea (COD.VOR. 186), nu rândul însuși.
  • Etnografia apelor: dincolo de dicționare, săptămâna rusalkiilor așteaptă o sursă citită cap-coadă.
  • Rândurile lui Gogol: titlul și anul se știu (1831); citatul ar cere o traducere verificată.
  • Puntea medievală dintre Rosalia și Rusalii lipsește din această pagină până la o sursă care s-o susțină.

Un dicționar bun nu umple toate golurile. Uneori cea mai exactă etimologie este: încă nu știm.

Surse

Dicționarele întâi, apoi documentele și studiile, apoi apele. Fiecare afirmație cu risc trimite la sursa ei.

Dicționare

Documente și studii

Apele și vecinii

Litere: Fraunces, Newsreader și Atkinson Hyperlegible, sub licența SIL Open Font.