mariuscomper.uk
Română

Scrisoarea lui Neacșu, Câmpulung–Brașov, 1521

Prima propoziție românească a fost o alertă de spionaj

În iunie 1521, un negustor din Câmpulung vestea Brașovul că vin corăbiile sultanului în sus pe Dunăre. Scrisoarea lui e cel mai vechi text românesc datat exact – iar prima ei propoziție românească e chiar alerta. Citește-o frază cu frază.

Marius Comper · 18 septembrie 2026

Scrisoarea din 1521, fotografiată după original: pagina a cărei primă propoziție românească vestește turcii. Originalul din 1521, fotografiat · Wikimedia Commons
Drumuri reprezentative: drumul curierului și înaintarea otomană

Scrisoarea în trei capitole

  1. Scrisoarea1521
  2. Vestea1521
  3. Ecoul1521 – 2022
Harta veștii CâmpulungRucărBranBrașovSofiaNicopoleBelgrad

Drum reprezentativ

De la Câmpulung la Brașov, iunie 1521

O pagină scrisă chirilic: un negustor din Câmpulung îl vestește pe judele Brașovului că vin corăbiile sultanului în sus pe Dunăre. Scrisoarea n-are dată – 29–30 iunie 1521 se deduce din evenimentele și oamenii numiți în ea –, iar ea e cel mai vechi text românesc datat exact.

Trei capitole scurte urmăresc scrisoarea, vestea și ecoul. Drumurile de pe hartă sunt reprezentative: drumul curierului peste Carpați și înaintarea otomană în sus pe Dunăre.

I

Scrisoarea

1521 · o pagină, două limbi

Capitolul
1521
Data (dedusă din evenimente)
29–30 iunie 1521
Expeditor
Neacșul ot Dlăgopole
Păstrată la
Arhivele Brașov, nr. 472

Neacșu, negustor din Câmpulung, îi scrie lui Johannes Benkner, judele Brașovului: turcii se mișcă, împăratul e pe Dunăre, iar Brașovul să se păzească. Semnează „Neacșul ot Dlăgopole” – Neacșu din Câmpulung.

Pagina e toată chirilică, dar în două limbi: adresa și încheierea sunt slavone, iar trupul – vreo 190 de cuvinte – e românesc. Celebrul rând de deschidere e slavon; prima propoziție românească vestește faptele turcilor.

Scrisoarea însăși, 1521: o pagină chirilică de la Câmpulung la Brașov, fotografiată după original. Originalul din 1521, fotografiat · Wikimedia Commons

Originalul a supraviețuit la Brașov: raftul Casei Sfatului din 1521 până în 1916, apoi arhiva orașului, unde l-a găsit Friedrich Wilhelm Stenner în 1894. Nicolae Iorga l-a publicat în 1900; azi e piesa nr. 472 a colecției Stenner.

Între timp Peste două luni, pe 29 august 1521, Belgradul cădea.

II

Vestea

1521 · raportul de spionaj

Capitolul
1521
Corăbii în sus pe Dunăre
văzute cu ochii
Oameni din fiecare oraș
50
Trecere liberă prin țară
Mahamet-beg

Vara lui 1521 deschidea prima campanie ungară a lui Soliman. Prima veste a scrisorii e că împăratul a ieșit din Sofia și s-a dus în sus pe Dunăre – iar un om de la Nicopole a văzut corăbiile trecând cu ochii lui.

Apoi vin amănuntele care fac din ea un raport de spionaj, nu un zvon: câte 50 de oameni luați din fiecare oraș pentru corăbii, meșteri aduși din Țarigrad ca să le treacă prin locul strâmt, iar Mahamet-beg slobod să treacă Țara Românească după voie – de care până și Băsărab se teme.

Soliman Magnificul, gravat de Melchior Lorck în 1559: împăratul a cărui campanie dunăreană o vestește scrisoarea. Melchior Lorck, 1559 (Muzeul Met, CC0) · Wikimedia Commons
Țara Românească pe harta lui Mercator din 1606: țara prin care Mahamet-beg putea trece după voie. Gerardus Mercator, 1606 · Wikimedia Commons

Vestea a călătorit pe coridorul comercial Câmpulung–Rucăr–Bran–Brașov, peste Carpați. Nicio sursă nu numește curierul și nicio însemnare nu spune cât a ținut trecerea – așa că pagina nu pretinde niciuna.

Între timp Omul de la Nicopole văzuse corăbiile „cu ochii loi” – singurul martor ocular numit în scrisoare.

III

Ecoul

1521 – 2022 · ce-a urmat

Capitolul
1521 – 2022
Belgradul cade
29 august 1521
Descoperirea
1894, Stenner
500 de ani
monedă BNR, 2021

Ținta veștii a căzut peste două luni: după un asediu din 25 iunie până pe 29 august 1521, Belgradul i s-a predat lui Soliman. Scrisoarea nu numește Belgradul – vestește corăbiile și prădătorii care veneau spre el.

Multă vreme scrisoarea a fost numită cel mai vechi text românesc. Dovezile de filigran au mutat titlul la Psaltirea Hurmuzaki, scrisă cândva în 1491–1504 – dar un interval nu e o dată, iar scrisoarea lui Neacșu rămâne cel mai vechi document românesc datat exact.

Brașovul dinaintea incendiului din 1689, într-o gravură din secolul al 17-lea: cetatea care a primit vestea. Gravură din secolul al 17-lea · Wikimedia Commons
O uliță din Câmpulung, pictată de Theodor Aman: târgul din care a plecat scrisoarea în iunie 1521. Theodor Aman, ulei pe lemn · Wikimedia Commons

Peste cinci veacuri e încă pomenită: Banca Națională a bătut o monedă de argint de 500 de ani pe 13 septembrie 2021, iar în 2022 Arhivele Naționale au arătat originalul la Brașov, sub titlul „Scrisoarea lui Neacșu se întoarce acasă”.

Între timp Scrisoarea a stat la Casa Sfatului din Brașov din iunie 1521 până în septembrie 1916.

Testul anului 1521

Patru întrebări despre scrisoare, veste și ce-a urmat. Alege, apoi verifică după surse.

  1. 1

    Data lipsă

    Scrisoarea n-are dată. De unde știm că e din iunie 1521?

    Ce s-a întâmplat

    Din evenimente și oameni. Scrisoarea n-are dată; 29–30 iunie 1521 se deduce din ce vestește și cui se adresează.

  2. 2

    Rândul dintâi

    Celebrul rând „Mudromu i plemenitomu…” e scris în:

    Ce s-a întâmplat

    Slavonă. Celebrul rând de deschidere e adresa slavonă; trupul românesc începe cu vestea turcilor.

  3. 3

    Soarta Belgradului

    La două luni după scrisoare, Belgradul:

    Ce s-a întâmplat

    A căzut. După un asediu din 25 iunie până pe 29 august 1521, Belgradul s-a predat – ținta spre care arătau veștile scrisorii.

  4. 4

    Găsitorul

    Cine a găsit scrisoarea în arhiva Brașovului?

    Ce s-a întâmplat

    Stenner. Arhivarul Brașovului, Friedrich Wilhelm Stenner, a găsit scrisoarea în 1894; Nicolae Iorga a publicat-o în 1900.

Scrisoarea, frază cu frază

Zece fraze: textul din 1521 sus, tălmăcirea noastră dedesubt. Apasă o frază ca să-i arăți sau să-i ascunzi tălmăcirea – sau citește toată scrisoarea dintr-o suflare.

  1. SlavonăMudromu i plemenitomu i čistitomu i bogom darovannomu jupan Haniș Begner ot Brașov mnogo zdraviie ot Neacșul ot Dlăgopole.

    TălmăcirePreaînțeleptului și cinstitului și de Dumnezeu dăruitului jupân Haniș Begner din Brașov, multă sănătate de la Neacșu din Câmpulung.

  2. RomânăI pak dau știre domniie tale za lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eșit den Sofiia, și aimintrea nu e, și se-au dus în sus pre Dunăre.

    TălmăcireȘi iarăși dau de știre domniei tale despre faptele turcilor, cum am auzit că împăratul a ieșit din Sofia – și altfel nu e – și s-a dus în sus pe Dunăre.

  3. RomânăI pak să știi domniia ta că au venit un om de la Nicopoe de miie me-au spus că au văzut cu ochii loi că au trecut ceale corabii ce știi și domniia-ta pre Dunăre în sus.

    TălmăcireȘi iarăși, să știi că a venit un om de la Nicopole care mi-a spus că a văzut cu ochii lui cum au trecut corăbiile acelea – pe care le știi și domnia ta – în sus pe Dunăre.

  4. RomânăI pak să știi că bagă den toate orașele câte 50 de omini să fie în ajutor în corabii.

    TălmăcireȘi iarăși, să știi că se iau din toate orașele câte 50 de oameni să fie de ajutor pe corăbii.

  5. RomânăI pak să știi cumu se-au prins nește meșter den Țarigrad cum vor treace aceale corabii la locul cela strimtul ce știi și domniia ta.

    TălmăcireȘi iarăși, să știi că s-au tocmit niște meșteri din Țarigrad ca să treacă acele corăbii prin locul acela strâmt, pe care îl știi și domnia ta.

  6. RomânăI pak spun domniie tale de lucrul lu Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sânt megiiaș și de genere-miiu Negre, cumu i-au dat împăratul sloboziie lui Mahamet beg, pre io-i va fi voia, pren Țeara Rumânească, iară el să treacă.

    TălmăcireȘi iarăși îți spun despre isprava lui Mahamet-beg, cum am auzit de la boierii vecini și de la ginerele meu, Negre: împăratul i-a dat voie lui Mahamet-beg să treacă prin Țara Românească oriunde va vrea, așa că lasă-l să treacă.

  7. RomânăI pak să știi domniiata că are frică mare și Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniiele voastre.

    TălmăcireȘi iarăși, să știi că și Băsărab se teme tare de hoțul acela de Mahamet-beg – mai tare decât domniile voastre.

  8. RomânăI pak spun domniietale ca mai marele miu de ce am înțeles și eu.

    TălmăcireȘi iarăși îți spun, ca mai-marelui meu, ce am înțeles și eu.

  9. RomânăEu spun domniietale iară domniiata ești înțelept și aceste cuvinte să ții domniiata la tine, să nu știe umini mulți, și domniiele vostre să vă păziți cum știți mai bine.

    TălmăcireEu îți spun: ești înțelept – ține vorbele acestea la tine, să nu știe oameni mulți, și păziți-vă cum știți mai bine.

  10. SlavonăI bog te veselit. Amin.

    TălmăcireȘi Dumnezeu să te veselească. Amin.

Textul din 1521 urmează transcrierea modernă de pe Wikisource română; tălmăcirile sunt ale noastre. Două fraze sunt slavone, opt românești.

Scrisoarea în șase numere

Fiecare număr de mai jos vine din scrisoare sau din istoriile citate. Datele pe care scrisoarea nu le arată sunt trecute ca deduse.

1.521
anul scrisorii
50
de oameni luați din fiecare oraș
≈190
de cuvinte românești în scrisoare, circa
472
în colecția Stenner
1.894
Stenner o găsește în arhiva Brașovului
29
august 1521 – cade Belgradul

Trei lucruri pe care lumea le greșește

  1. E primul text românesc.

    Nu chiar. Psaltirea Hurmuzaki e mai veche – 1491–1504 după filigran –, dar un interval nu e o dată. Scrisoarea e cel mai vechi document românesc datat exact.

  2. Iorga a descoperit scrisoarea.

    Nu. Arhivarul Brașovului, Friedrich Wilhelm Stenner, a găsit-o în 1894; Nicolae Iorga a publicat-o în 1900.

  3. Scrisoarea e toată în română.

    Nu. Adresa și încheierea sunt slavone; trupul românesc poartă veștile – iar prima lui propoziție vestește faptele turcilor.

Surse și metodă

Textul din 1521 de pe pagină urmează transcrierea modernă de pe Wikisource română; reperul savant e publicarea lui Iorga din 1900 (Hurmuzaki, vol. XI, p. 843, n. 1). Tălmăcirile de lângă fiecare frază sunt ale noastre: traducerea engleză de pe Wikisource (CC BY-SA) a fost consultată, nu citată.

Datele pe care scrisoarea nu le arată sunt trecute ca deduse: 29–30 iunie 1521, din evenimentele și oamenii numiți. Căderea Belgradului (29 august 1521) și intervalul psaltirii după filigran (1491–1504) vin din istoriile citate.

Drumurile de pe hartă sunt căi reprezentative prin locuri verificate, desenate peste tot întrerupt. Numele curierului și durata drumului nu sunt însemnate nicăieri și nu sunt pretinse; distanțele nu sunt trecute fiindcă traseele sunt ilustrative.

Scrisoarea

Vestea

Ecoul

Testul

Cele zece fraze

Harta

Imagini