Se văd munții de la tine?

Când aerul e perfect curat, din comunele și orașele în care trăiesc 56% dintre români s-ar vedea, de pe un bloc cu zece etaje, cel puțin un vârf de peste 2.000 de metri. Scrie localitatea sau un vârf și panorama de mai jos îți arată care.

Încearcă:

Trage de imagine sau folosește săgețile stânga și dreapta ca să te rotești; tastele plus și minus măresc și micșorează. Numele vârfurilor sunt butoane.

Înălțimile Aerul

Panorama nu poate fi desenată în acest browser. Mai jos ai lista vârfurilor care se văd din București și rezultatele pentru toată țara.

Din București, de pe un bloc cu zece etaje, se văd 29 de vârfuri de peste 1.000 de metri. 10 dintre ele trec de 2.000 de metri.

Calculul, pus lângă o fotografie: la Șelimbăr, lângă Sibiu, creasta calculată a Făgărașului se abate de la cea fotografiată cu 0,03 grade, la mediană. Vezi fotografia și celelalte verificări.

Vârfurile care se văd de aici: 29 de vârfuri

Vârfurile de peste 1.000 m care se ridică cel puțin 100 m deasupra șeii lor, de la nord, în sensul acelor de ceasornic. Ultima coloană arată cu câți metri iese vârful deasupra a tot ce e în fața lui; sub 30 m, rezultatul e la limită.
Vârful	Înălțimea (m)	Distanța (km)	Direcția	Iese cu (m)
Mălâia	1.662	120	N 1°	49
Podul Calului	1.439	124	N 9°	83
Penteleu	1.772	133	N 11°	111
Zboiu	1.114	114	NNE 12°	108
Ivănețu	1.191	122	NNE 14°	49
Ghițu	1.622	152	NV 313°	53
Ciortea Vest	2.427	180	NV 315°	87
Negoiu	2.535	177	NV 317°	103
Dealul Mățău	1.018	121	NV 318°	17
Mușeteica	2.448	171	NV 319°	135
Păpău	2.093	147	NV 319°	101
Roșu	2.469	148	NV 323°	90
Mateiaș	1.239	123	NV 323°	73
Bătrâna	2.341	147	NV 324°	64
Leaota	2.133	117	NNV 328°	77
Secarea Mare	1.888	122	NNV 330°	25
Gurguiatu	1.337	102	NNV 335°	94
Furnica	2.103	115	NNV 335°	42
Vârful Omu	2.507	124	NNV 336°	30
Coștila	2.498	121	NNV 337°	86
Baiul Mare	1.895	113	NNV 341°	61
Leneșul	1.145	99	NNV 342°	16
Neamțu	1.923	120	NNV 345°	80
Grohotiș	1.768	110	N 350°	150
Piatra Dudului	1.738	123	N 352°	8
Ciucaș	1.954	122	N 353°	95
Clăbucetul Măneciului	1.460	107	N 355°	90
Gropșoarele	1.883	119	N 355°	102
Vârful lui Crai	1.472	111	N 357°	31

Tot ce vezi de acolo

Culoarea acoperă locurile pe care le-ai vedea din punctul ales: versanții întorși spre tine, până la ultima creastă. Ce e în spatele unei culmi rămâne necolorat. Apasă oriunde pe hartă ca să vezi panorama de acolo.

Colorat: ce se vede din București. teren care se vedelinia privirii spre fiecare munte vizibil; punct: vârf de peste 2.000 m

Munți de 2.000 de metri la orizont, pentru localitățile în care trăiesc 56% dintre români

Din centrul a 1.538 dintre cele 3.181 de comune, orașe și municipii ale țării s-ar vedea, pe aer curat și de la 30 de metri deasupra solului, cel puțin un vârf de peste 2.000 de metri. În ele trăiesc 10,6 milioane de oameni, 56% din populația numărată la recensământul din 2021.

56%dintre români trăiesc în localități din al căror centru se vede un vârf de peste 2.000 m

83%în localități din al căror centru se vede măcar un vârf de peste 1.000 m

53%în localități din al căror centru vârful de 2.000 m se vede și de la 10 m deasupra solului

Rezultatul se schimbă puțin când schimbi ipotezele. De la 10 m în loc de 30, ponderea e 53%. Cu un coeficient de refracție de 0,07 sau de 0,17 în loc de 0,13, două scenarii de test, nu limitele atmosferei reale, ponderea ar fi între 54,9% și 56,2%. Cu relieful desenat fin și la distanță mare, ar fi 56,0%.

Harta are două jumătăți. Câmpia Olteniei și Banatul privesc spre Carpații Meridionali, cei mai înalți din țară, fără nimic în cale: din Drăghiceni și Valea Mare, în județul Olt, s-ar vedea câte 47 de vârfuri de peste 2.000 de metri. În Moldova, din niciun centru de comună al județelor Iași, Neamț, Bacău, Vaslui, Vrancea și Galați nu se vede un vârf de 2.000 de metri: munții din apropiere sunt mai scunzi, iar cei înalți rămân sub orizont. Ceahlăul, cu 1.907 m, rămâne sub prag, dar din partea de sus a Iașului se vede.

de la 30 mde la 10 m niciun munte de peste 1.000 mmunți de peste 1.000 m, dar niciunul de 2.0001–19 vârfuri de peste 2.000 m20 sau mai multe Punctele conturate sunt orașele de peste 150.000 de locuitori. Apasă pe un punct ca să vezi panorama de acolo.

Marile orașe

Cele mai mari 20 de orașe, de pe un bloc cu zece etaje. Apasă pe nume ca să vezi panorama.
Vârfuri de peste 1.000 m	De peste 2.000 m	Cel mai înalt	Cel mai îndepărtat
29	10	Negoiu 2.535 m, 177 km	Ciortea Vest 180 km
6	2	Pietrosul Călimani 2.100 m, 126 km	Rățițiș 130 km
0	0	—	—
0	0	—	—
18	6	Peleaga 2.509 m, 137 km	Peleaga 137 km
25	0	Ciucaș 1.954 m, 29 km	Vârful Piatra Ascuțită 107 km la limită
52	23	Parângul Mare 2.519 m, 115 km	Botev (Bulgaria) 199 km la limită
12	0	Gropșoarele 1.883 m, 161 km	Gropșoarele 161 km
13	0	Vlădeasa 1.836 m, 73 km	Piatra Grăitoare 84 km
13	3	Coștila 2.498 m, 68 km	Secarea Mare 73 km la limită
17	1	Coștila 2.498 m, 195 km	Coștila 195 km
14	6	Gugu 2.291 m, 146 km la limită	Galbena 152 km la limită
35	19	Negoiu 2.535 m, 85 km	Sterpului 97 km
2	0	Grindușul 1.664 m, 58 km la limită	Grindușul 58 km la limită
25	8	Moldoveanu 2.544 m, 50 km	Muntele Mare 105 km la limită
9	4	Ineu 2.279 m, 112 km	Vârfu lui Pătru 136 km la limită
4	0	Gutâiul Mare 1.443 m, 21 km	Șatra Pintii 23 km
7	0	Ciucaș 1.954 m, 81 km	Ciucaș 81 km
8	3	Negoiu 2.535 m, 55 km	Hârtopul Darei 64 km la limită
41	1	Petros (Ucraina) 2.020 m, 122 km	Motrogon (Slovacia) 135 km

Pe județe

Partea din populație care trăiește în comune și orașe din care se vede un vârf de peste 2.000 de metri, de la 30 m.
Județul	Populația în 2021	Comune și orașe cu vedere	Populația cu vedere
București	1.716.961	1 din 1	100%
Ilfov	542.704	40 din 40	100%
Giurgiu	262.066	53 din 54	99%
Olt	383.280	109 din 112	99%
Dolj	599.442	103 din 111	98%
Timiș	650.533	85 din 99	96%
Brăila	281.452	38 din 44	95%
Sibiu	388.326	56 din 64	95%
Argeș	569.932	96 din 102	94%
Dâmbovița	479.404	82 din 89	94%
Gorj	314.685	63 din 70	93%
Teleorman	323.544	91 din 97	93%
Călărași	283.458	49 din 55	89%
Vâlcea	341.861	72 din 89	85%
Hunedoara	361.657	45 din 69	85%
Ialomița	250.816	60 din 66	83%
Mehedinți	234.339	48 din 66	83%
Covasna	200.042	31 din 45	77%
Prahova	695.119	56 din 104	73%
Cluj	679.141	24 din 81	72%
Mureș	518.193	58 din 102	72%
Arad	410.143	33 din 78	69%
Alba	325.941	34 din 78	62%
Bistrița-Năsăud	295.988	23 din 62	54%
Brașov	546.615	49 din 58	47%
Harghita	291.950	30 din 67	45%
Satu Mare	330.668	12 din 65	41%
Caraș-Severin	246.588	29 din 77	32%
Maramureș	452.475	25 din 76	29%
Buzău	404.979	22 din 87	18%
Tulcea	193.355	6 din 51	8%
Botoșani	392.821	3 din 78	6%
Sălaj	212.224	3 din 61	2%
Suceava	642.551	5 din 114	2%
Bihor	551.297	2 din 101	1%
Constanța	655.997	2 din 70	1%
Bacău	601.387	0 din 93	0%
Galați	496.892	0 din 65	0%
Iași	760.774	0 din 98	0%
Neamț	454.203	0 din 83	0%
Vaslui	374.700	0 din 86	0%
Vrancea	335.312	0 din 73	0%

Din Carpați se văd Balcanii și Tatrele

Cu cât urci mai sus, cu atât orizontul se depărtează. De pe crestele Carpaților, linia privirii trece peste câmpie și ajunge la munții Bulgariei și ai Slovaciei, la peste 300 de kilometri. Între două vârfuri atât de îndepărtate, suprafața Pământului se bombează: la jumătatea drumului dintre Retezat și Munții Balcani, cu 2.215 m. Aerul curbează lumina spre sol și o face să pară de 1.927 m, iar linia privirii trece la doar 456 m deasupra Câmpiei Române.

336 kmDin Retezat, până în Munții Balcanirobust în modelDe pe Peleaga (2.509 m), cel mai înalt vârf din Retezat, vârful Botev (2.376 m), cel mai înalt din Munții Balcani, în Bulgaria, se află în linia de vedere geometrică. Iese cu 450 m deasupra a tot ce se află în fața lui, cu oricare dintre coeficienții de refracție încercați (0,07, 0,13 și 0,17). Ca să-l și vezi, la 336 km, ai nevoie de un aer excepțional de limpede.
Linia privirii de pe Peleaga până pe BotevRelieful de-a lungul liniei, pe suprafața curbă a Pământului. La jumătatea drumului, Pământul se bombează cu 2.215 m (cu refracția, 1.927 m), iar linia privirii trece la 456 m deasupra solului. Înălțimile sunt exagerate de circa 31 ori față de distanțe.bombarea Pământului: 2.215 m (cu refracția, 1.927 m)PeleagaBotev0 km50100150200250300Relieful de-a lungul liniei, așezat pe bombarea Pământului dintre cele două capete, micșorată cât o face să pară refracția. Linia roșie e raza privirii; cercul arată locul unde trece cel mai aproape de sol. Înălțimile sunt mult exagerate față de distanțe.333 kmDin Apuseni, până în Tatrarobust în modelDe pe Vlădeasa (1.836 m), Gerlachovský štít (2.655 m), cel mai înalt vârf al Carpaților, în Slovacia, se află în linia de vedere geometrică. Iese cu 158 m peste crestele din față; în scenariul de test cu un coeficient de refracție de 0,07 în loc de 0,13, marja scade la 54 m. La jumătatea drumului, linia privirii trece la 255 m deasupra Câmpiei Panonice.
Linia privirii de pe Vlădeasa până pe Gerlachovský štítRelieful de-a lungul liniei, pe suprafața curbă a Pământului. La jumătatea drumului, Pământul se bombează cu 2.172 m (cu refracția, 1.890 m), iar linia privirii trece la 255 m deasupra solului. Înălțimile sunt exagerate de circa 29 ori față de distanțe.bombarea Pământului: 2.172 m (cu refracția, 1.890 m)VlădeasaGerlachovský štít0 km50100150200250300Relieful de-a lungul liniei, așezat pe bombarea Pământului dintre cele două capete, micșorată cât o face să pară refracția. Linia roșie e raza privirii; cercul arată locul unde trece cel mai aproape de sol. Înălțimile sunt mult exagerate față de distanțe.387 kmCea mai lungă găsită: din Făgăraș, până pe Musalala limităDe pe Negoiu (2.535 m), Musala (2.925 m), cel mai înalt vârf din Peninsula Balcanică, se află la 387 km. Linia privirii trece la 85 m deasupra Câmpiei Române și aproape atinge o culme din Bulgaria, cu 71 km înainte de Musala. Vârful iese cu 25 m, și numai cu un coeficient de refracție apropiat de valoarea convențională de 0,13 sau mai mare; cu 0,07 rămâne ascuns.
Linia privirii de pe Negoiu până pe MusalaRelieful de-a lungul liniei, pe suprafața curbă a Pământului. La jumătatea drumului, Pământul se bombează cu 2.933 m (cu refracția, 2.552 m), iar linia privirii trece la 85 m deasupra solului. Înălțimile sunt exagerate de circa 30 ori față de distanțe.bombarea Pământului: 2.933 m (cu refracția, 2.552 m)NegoiuMusala0 km50100150200250300350Relieful de-a lungul liniei, așezat pe bombarea Pământului dintre cele două capete, micșorată cât o face să pară refracția. Linia roșie e raza privirii; cercul arată locul unde trece cel mai aproape de sol. Înălțimile sunt mult exagerate față de distanțe.124 kmDin București, până pe OmufotografiatDe pe un bloc cu zece etaje din centrul Bucureștiului, vârful Omu (2.507 m) iese cu 30 m deasupra Coștilei, care stă în fața lui, la 124 km. E singura linie din listă care a fost fotografiată, de mai multe ori.
Linia privirii din București până pe Vârful OmuRelieful de-a lungul liniei, pe suprafața curbă a Pământului. La jumătatea drumului, Pământul se bombează cu 303 m (cu refracția, 263 m), iar linia privirii trece la 799 m deasupra solului. Înălțimile sunt exagerate de circa 11 ori față de distanțe.bombarea Pământului: 303 m (cu refracția, 263 m)BucureștiVârful Omu0 km255075100Relieful de-a lungul liniei, așezat pe bombarea Pământului dintre cele două capete, micșorată cât o face să pară refracția. Linia roșie e raza privirii; cercul arată locul unde trece cel mai aproape de sol. Înălțimile sunt mult exagerate față de distanțe.

Calculul, pus lângă fotografii

Acolo unde oamenii au fotografiat sau filmat munți foarte îndepărtați, calculul făcut din același loc arată aproape toate aceleași vârfuri deasupra orizontului; unde nu, diferența e de câteva zeci de metri. Vorba că de pe Omu se vede Dunărea e exact la limita calculului; marea, de pe Ceahlău, nu se vede în model.

Munții Făgăraș acoperiți de zăpadă, văzuți peste câmpie de lângă Sibiu, cu orizontul calculat desenat peste creastă și numele vârfurilor. — Munții Făgăraș văzuți de la monumentul lui Mihai Viteazul din Șelimbăr, lângă Sibiu, la 25 aprilie 2011. Linia roșie e orizontul calculat pentru locul fotografului. După potrivirea direcției și a distanței focale, abaterea mediană față de creasta din fotografie e de 0,03 grade.Fotografie: Saturnian, Wikimedia Commons, licență CC BY-SA 3.0. Orizontul și numele vârfurilor au fost adăugate.

Adevărat

„Din București se văd Bucegii”

Fotografiat de pe acoperișul hotelului Intercontinental, la 75 m, în octombrie 2017 și în februarie 2020, și din Militari, între 2016 și 2019. Calculul, de la aceeași înălțime: Caraiman iese cu 129 m, Coștila cu 78 m, Omu cu 34 m. Sunt la 119–123 km, nu la 100–110 km, cum s-a scris.

Adevărat

„Din Polonia se văd munții României”

De pe Tarnica, în Munții Bieszczady, Vlădeasa a fost fotografiată la 257 km, în 2015 și în 2024. Calculul o arată deasupra orizontului cu 62 m. Pietrosul Rodnei, fotografiat din același loc, rămâne în calcul cu 183 m sub creasta din față, mai ales fiindcă relieful îndepărtat e desenat în celule mari. Pe relieful fin îi lipsesc 44 m, cât adaugă aerul când curbează lumina puțin mai mult decât în medie.

Adevărat, de sus

„Din Iași se vede Ceahlăul”

Filmat în octombrie 2019, de la 126 km. De pe dealurile orașului se vede chiar stând pe pământ: vârful Toaca iese peste orizont cu 179 m din Copou, cu 208 m de la Galata și cu 259 m din Tătărași, la orice refracție încercată. Platoul lui are o formă greu de confundat. În vale, calculul îl ascunde aproape peste tot, dar aici hotărăsc culoare înguste pe care relieful, desenat în celule de câteva sute de metri, nu le prinde: o cititoare îl vede de la etajul 8 al unui bloc din Canta, cartier de vale aflat pe direcția bună.

La limită

„De pe Omu se vede Dunărea”

Spre Giurgiu, apa rămâne cu 44 m sub crestele din fața ei. Spre Oltenița iese deasupra lor cu 2 m, la orice refracție încercată: exact la limita calculului.

Nu, în model

Se vede marea de pe Ceahlău?

În geometria și cu refracția standard folosite aici, nu. Țărmul cel mai apropiat e la 320 km, în Ucraina; cel românesc, la 331 km. Ca să iasă deasupra orizontului văzut de pe Ocolașu Mare, marea ar trebui să fie cu cel puțin 2,4 km mai sus. Geograful Dinu Oprea spune că, teoretic, s-ar putea, dar că el n-a reușit s-o vadă. Calculul nu-i susține ipoteza; refracția anormală, care poate ridica uneori imaginea unor obiecte aflate dincolo de orizont, nu intră în model.

De ce nu-i vezi în fiecare zi

Calculul spune până unde ajunge linia privirii, nu dacă aerul lasă lumina să treacă. Praful și picăturile de apă din aer împrăștie lumina, iar un munte îndepărtat se albește până nu se mai deosebește de cerul din spatele lui. Contrastul scade exponențial cu distanța; meteorologii numesc vizibilitate distanța la care un obiect întunecat abia se mai vede pe fundalul cerului.

În codul SYNOP, cu care stațiile meteo își transmit observațiile, treapta cea mai de sus a vizibilității e „peste 70 km”. Din București, Bucegii s-au văzut în zile cu aer foarte uscat și curat, de obicei după ploaie sau vânt, iarna, dar și vara. Cele patru imagini de mai jos arată aceeași priveliște din locul ales mai sus, cu patru feluri de aer. De ce aerul, nu curbura Pământului, îi ascunde de cele mai multe ori: Orizontul care minte.

perfect curat

foarte limpede, 150 km

limpede, 60 km

obișnuit, 25 km

Aceeași priveliște, cu vizibilitatea scăzând de la stânga la dreapta.

Cum am calculat

Relieful: Terrain Tiles (Mapzen/Tilezen, pe Amazon Web Services), un model de teren compus din mai multe surse, între care SRTM (NASA) și EU-DEM, eșantionat la circa 110 m. Pe o rază de 60 km în jurul tău, calculul folosește celule de circa 310 × 220 m; mai departe, până la 450 km, celule de circa 925 × 650 m, fiecare cu înălțimea celui mai înalt punct din ea. De aceea, crestele îndepărtate dintre tine și un vârf par cu câteva zeci de metri mai înalte decât sunt: calculul tinde să ascundă vârfuri care se văd, nu să arate vârfuri ascunse. Cu relieful fin la orice distanță, ponderea din titlu ar fi 56,0%. Același relief arată și la ce oră trece soarele peste orizontul tău.
Curbura și refracția: Pentru fiecare direcție, la fiecare optime de grad, calculul merge pe o rază de până la 450 km și reține punctele care se ridică deasupra a tot ce e mai aproape. Scade curbura Pământului și adaugă refracția: aerul îndoaie lumina spre sol, iar calculul folosește coeficientul k = 0,13, valoarea convențională folosită în geodezie, nu o medie a atmosferei. Coeficientul real se schimbă de la o zi la alta, după cum se schimbă temperatura aerului cu înălțimea; lângă sol, în zilele însorite, poate lua valori mult mai mari sau chiar negative.
De unde privești: Din centrul localității de reședință a fiecărei comune, al fiecărui oraș și municipiu, după coordonatele din Wikidata, verificate cu GeoNames (89 de puncte mutate pe localitatea de reședință), la înălțimea aleasă deasupra solului. Relieful include o parte din clădiri și din păduri, dar nu blocul din fața ta; de aceea rezultatele pentru țară sunt calculate de la 30 m și de la 10 m, deasupra acoperișurilor.
Vârfurile: Numele și înălțimile vin din OpenStreetMap: 30.204 vârfuri cu nume în România și în regiune, din Tatra până în Balcani. Unde OpenStreetMap nu dă înălțimea sau dă una evident greșită (459 dintre vârfurile folosite), ea vine din modelul de teren; înălțimile pot diferi cu câțiva metri de alte hărți (Coștila are 2.498 m în OpenStreetMap, 2.490 m pe hărțile românești). În panorame apar 5.286: cele care se ridică cel puțin 60 m deasupra șeii care le leagă de un vârf mai înalt, plus toate cele de peste 1.800 m. Un vârf se vede dacă, la înălțimea lui, iese deasupra celui mai înalt punct dintre el și tine. „Iese cu 30 m” înseamnă că ar putea fi cu 30 m mai scund și tot s-ar vedea; sub 30 m, rezultatul e la limită.
Țara: Cele 3.181 de unități administrative, cu populația de la recensământul din 2021. „Munte” înseamnă aici un vârf de peste 1.000 m care se ridică cel puțin 100 m deasupra șeii lui. Toată populația unei comune sau a unui oraș e socotită în punctul din centrul localității de reședință: procentele spun câți oameni trăiesc în localități de unde se vede, nu câți văd munții de la fereastra lor.
Ce nu știe calculul: Clădirile, copacii și stâlpii din jurul tău; ceața, norii și pâcla; ziua în care te uiți. Arată ce ar vedea ochiul pe aer perfect curat, de la înălțimea aleasă.

Surse

Relieful: Terrain Tiles (Mapzen/Tilezen) pe Amazon Web Services, din SRTM (NASA), EU-DEM și alte surse; atribuirea completă a surselor.
Vârfurile: © contributorii OpenStreetMap, licență ODbL; vârfurile cu nume din România și din regiune, extrase prin Overpass API, în starea din 1 iunie 2026.
Populația: Institutul Național de Statistică, Recensământul Populației și Locuințelor 2021, rezultate definitive pe unități administrative, prin citypopulation.de.
Coordonatele localităților de reședință: Wikidata. Granițele: Natural Earth.
Refracția: C. Hirt, S. Guillaume, A. Wisbar, B. Bürki, H. Sternberg, „Monitoring of the refraction coefficient in the lower atmosphere using a controlled setup of simultaneous reciprocal vertical angle measurements”, Journal of Geophysical Research 115, D21102, 2010.
Vizibilitatea: Organizația Meteorologică Mondială, tabelul de cod 4377; H. Koschmieder, „Theorie der horizontalen Sichtweite”, Beiträge zur Physik der freien Atmosphäre 12, 1924.
Bucegii din București: Digi24, 1 noiembrie 2017 și 14 februarie 2020; „În ce condiții se văd Munții Bucegi din București”, februarie 2020 (fotografiile lui Dan Mihai Bălănescu și Adrian Botescu).
Munții României din Polonia: dalekieobserwacje.eu, fotografiile de pe Tarnica din 31 decembrie 2015 și din 10 ianuarie 2024.
Ceahlăul din Iași: Ziare.com, 2 octombrie 2019. Ce se vede de pe Ceahlău, după Dinu Oprea: Adevărul, 24 ianuarie 2019.
Retezat–Botev pe lista liniilor de vedere lungi: Beyond Horizons, care dă 341 km, pe coordonatele proprii; cu coordonatele celor două vârfuri din OpenStreetMap (și din Wikidata), distanța geodezică e de 336 km.
Fotografia de lângă Sibiu: Saturnian, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0.