Munții României · 1.511 trasee marcate
Semnul de pe copac
O cruce roșie pictată pe un fag poate marca oricare dintre cele 141 de trasee din România care poartă acest semn. Spune unde ești și lista se strânge: la Cabana Babele, din 141 rămâne unul, cu numele lui, cu urcușul și cu locul unde ajunge.
© contribuitorii OpenStreetMap · relief Copernicus GLO-30
1Ce semn ai văzut?în toată țara
2Unde ești?
Poți și să atingi harta, în locul unde ai văzut semnul.
Alfabetul munților
Trei culori, patru forme, douăsprezece semne
Toate semnele de pe traseele din România se fac din aceleași piese: o bandă, o cruce, un triunghi sau un punct, în roșu, albastru sau galben, mereu pe fond alb. Legea le desenează la centimetru.
Desenate după HG 77/2003, anexa 3. Semnele se pictează în ambele sensuri de mers, la 1,5–2 m de la sol, cu vopsea reflectorizantă.
Unde e pictat fiecare semn. Apasă pe unul ca să-i vezi traseele pe hartă.
Galbenul e pictat de două ori mai rar decât roșul sau albastrul.
Roșul și albastrul sunt pictate cam la fel de des: pe 601 de trasee, respectiv pe 611. Galbenul, doar pe 299.
Legea și vopseaua
Banda ține creasta. Punctul face bucle.
Legea spune că banda verticală marchează traseele principale, „de regulă” pe creastă. Pe hartă, regula se vede: 64% dintre traseele cu bandă merg mai sus decât terenul din jurul lor. La cruce, triunghi și punct, proporția e între 40% și 46%.
Cât de sus merge fiecare traseu față de terenul din jur
Doar traseele cu bandă merg, de obicei, mai sus decât terenul din jur.
Fiecare punct e un traseu. Peste zero, poteca merge, în mediană, mai sus decât terenul din jur, cum se întâmplă pe o creastă. Sub zero, merge mai jos, pe vale sau pe coastă.
- 10,7 km
- lungimea tipică a unui traseu cu bandă. Cu punct: 5,2 km.
- 64%
- dintre traseele cu bandă merg mai sus decât terenul din jur. Cu punct: 40%.
- 86 din 113
- circuite, trasee care se întorc de unde au plecat, sunt marcate cu punct.
Legea leagă punctul de traseele dus-întors, nu de circuite. Pe hartă însă, aproape toate circuitele poartă tot punctul.

Copacul cel mai încărcat
Nouă trasee pe aceeași potecă
La Stâna de Vale, în Munții Bihor, nouă trasee se întâlnesc pe aceeași potecă. Pe cei 367 metri pe care îi au în comun, fiecare copac de marcaj ar trebui să poarte nouă semne, unul sub altul.
Pe 1.536 de km de potecă, adică mai mult de unul din zece kilometri din toată poteca marcată, trec cel puțin două trasee. Acolo unde semnele se strâng, harta ajută cel mai mult: copacul îți arată ce trasee trec, harta îți spune unde duce fiecare.
Ce nu știe harta
Harta știe unde duce semnul. Nu știe cum arată azi poteca.
Semnele se șterg
Marcajele se decolorează sau sunt refăcute. Un traseu poate fi pe hartă și greu de urmărit pe teren, sau invers. Traseele sunt din OpenStreetMap, extrase la 30 octombrie 2026.
Starea potecii
Închiderile, avalanșele, zăpada și podurile luate de ape nu sunt pe hartă. Întreabă Salvamont sau administrația parcului înainte să pleci.
Unele trasee lipsesc
Harta e desenată de voluntari. 72 de trasee au linia întreruptă, iar unele trasee marcate pe teren nu sunt desenate deloc.
0SALVAMONT (0725 826 668) sau 112Pe tastatura telefonului, literele SALVAMONT corespund tastelor 725 826 668.Spune cine ești, ce s-a întâmplat, câte persoane sunteți și unde. Semnul de pe copac te ajută să spui pe ce traseu ești.
Numărul e cel publicat de Salvamont România.
Sursele
De unde vin traseele și numerele
Traseele
1.723 de relații de trasee turistice din OpenStreetMap, din extrasul Geofabrik pentru România din 30 octombrie 2026. 1.511 trasee poartă unul dintre cele douăsprezece semne; 212 au alte semne (trasee maghiare, drumuri de pelerinaj, trasee europene) și apar punctat pe hartă. 851 au fost desenate după trasee GPS ale proiectului Munții Noștri, care le-a dat și codurile.
Linia și lungimea
Fiecare traseu e asamblat din segmentele lui. Lungimea e a drumului dintre capetele numite, fără ramificații. Pentru 872 de trasee, cei care le-au cartat au notat și distanța; la 800, ea diferă cu cel mult 15% de lungimea liniei.
Locurile de pe drum
Cabanele, vârfurile și șeile sunt punctele numite din OpenStreetMap aflate la cel mult 150 m de traseu. Dintre locurile numite în descrierile traseelor și găsite pe hartă, 425 din 478 sunt la cel mult 300 m de linie.
Altitudinea
Copernicus GLO-30, un model al suprafeței cu celule de 30 m, netezit. Urcușul se adună doar din trepte de cel puțin 10 m. În pădure, modelul prinde vârfurile copacilor, așa că urcușul e aproximativ.
Creasta
Pentru fiecare punct al traseului, diferența dintre altitudinea potecii și media unui pătrat de 1,2 km în jurul ei; pe grafic, mediana acestor diferențe de-a lungul traseului.
Legea
Semnele, dimensiunile și regula grupării sunt din HG 77/2003, anexa 3 (Monitorul Oficial nr. 91 din 13 februarie 2003).
Licențe
Trasee și locuri: © contribuitorii OpenStreetMap, ODbL. Relief: Copernicus GLO-30, © DLR e.V. 2010–2014 și © Airbus Defence and Space GmbH 2014–2018, furnizat prin programul COPERNICUS al Uniunii Europene și ESA.