Stele căzătoare · camerele Global Meteor Network, 2025
De unde vin stelele căzătoare: drumurile a 854.755 de grăunțe prin sistemul solar
O stea căzătoare este un grăunte de praf, de obicei mai ușor de un gram, care intră în aer cu zeci de kilometri pe secundă și arde la aproape 100 km înălțime. Când două camere aflate la distanță îl filmează în aceeași clipă, din cele două unghiuri se reface drumul lui prin aer și, de acolo, orbita pe care se rotea în jurul Soarelui. În 2025, 1.841 de camere ale rețelei Global Meteor Network, din 40 de țări, au reușit asta de 854.755 de ori. Fiecare fir de pe ecran este una dintre aceste orbite.
19 octombrie 2025, 05:46 ora României
Un grăunte din cometa Halley, deasupra județului Alba
L-au filmat cinci camere, două dintre ele în România. A început să ardă la 117 km deasupra localității Vințu de Jos și s-a stins după 0,55 secunde, la 91 km, deasupra localității Ighiu. Intrase în aer cu 67 km/s. Văzut de la 100 km, ar fi strălucit mai tare decât Venus (magnitudinea absolută −5,2), iar după lumina lui camerele estimează că a cântărit 1,3 grame.
Firul evidențiat este orbita pe care venea: o elipsă lungă, asemănătoare cu a cometei Halley, care trece prin drumul Pământului în punctul în care se afla planeta în acea dimineață. Capătul ei îndepărtat, dincolo de planete, e măsurat cu o marjă mare de eroare; partea de lângă Pământ e sigură.
Toate firele ating drumul Pământului
Un grăunte se vede doar dacă Pământul dă peste el. Așa că fiecare orbită trece prin cercul pe care Pământul îl parcurge într-un an, în punctul în care era planeta în noaptea întâlnirii. Inelul des, unde se strâng toate firele, este anul 2025 văzut de sus, noapte după noapte.
Firele strânse în mănunchi sunt roiurile
Unele grăunțe merg împreună, pe aproape aceeași orbită, pentru că s-au desprins din același corp, de cele mai multe ori o cometă care pierde praf când trece pe lângă Soare. Pământul trece prin aceste dâre în aceleași zile ale fiecărui an, iar grăunțele lor par să vină din același punct al cerului, după care roiul își primește numele: Perseidele din Perseu, Geminidele din Gemeni.
Rețeaua a pus 27% dintre orbite în roiuri cunoscute; 163 dintre roiuri au cel puțin 150 de membri.
Perseidele, praful cometei Swift–Tuttle
Camerele au înregistrat 24.702 Perseide în 2025. Firele lor și orbita cometei 109P/Swift–Tuttle (linia mai groasă) aproape că se suprapun. Pe scara folosită de astronomi pentru asemenea comparații (criteriul D al lui Southworth și Hawkins), distanța dintre ele este 0,07; sub 0,2, orbitele sunt considerate de obicei semnul unei origini comune.
Cometa se depărtează de Soare de 51 de ori mai mult decât Pământul, aproape de două ori mai departe decât Neptun, și a trecut ultima dată pe lângă Soare în decembrie 1992. Revine în 2126. Perseidele intră în aer cu 59 km/s.
Geminidele vin de pe orbita unui asteroid
Orbita mediană a celor 36.415 de Geminide din 2025 este aproape identică cu a asteroidului (3200) Phaethon (D = 0,03), o stâncă de câțiva kilometri care coboară până la 0,14 din distanța Pământ–Soare, de aproape trei ori mai aproape de Soare decât Mercur. Aproape toate roiurile mari vin din comete; Geminidele sunt excepția cea mai cunoscută.
Orbita lor e mică și puțin înclinată, așa că Geminidele ajung la Pământ încet: 34 km/s, față de 59 km/s la Perseide. Se sting și mai jos: jumătate dintre ele sub 84 km, față de 95 km la Perseide.
Cele mai multe nu aparțin niciunui roi
73% dintre orbitele din 2025 nu au fost puse în niciun roi. Cele mai multe sunt, probabil, grăunțe din dâre vechi, împrăștiate de atracția planetelor; unele pot ține de roiuri slabe pe care metoda nu le recunoaște. O măsură a orbitei față de Jupiter (parametrul lui Tisserand) arată totuși cu ce fel de corp seamănă: 49% au orbite ca ale cometelor cu perioadă lungă, 25% ca ale cometelor pe care le conduce atracția lui Jupiter și 26% ca ale asteroizilor (culorile sunt în legenda imaginii).
Clasificarea descrie orbita, nu corpul din care a plecat grăuntele: după ea, și Geminidele ar fi „asteroidale”. Phaethon are uneori o activitate asemănătoare cometelor, iar felul în care s-a format roiul Geminidelor e încă studiat.
Dimineața vin mai multe. În ianuarie și decembrie, între 35 și 60 de grade latitudine nordică, camerele au înregistrat de 3,1 ori mai multe stele căzătoare fără roi între 4 și 6 dimineața decât între 7 și 9 seara (ora solară a locului). Explicația obișnuită: dimineața, partea ta de Pământ este cea din față, în sensul în care planeta înaintează pe orbită, și dă peste grăunțe ca parbrizul unei mașini.
Ziua ta: prin ce praf trece Pământul
Alege o zi a anului. Pământul se mută în locul în care se află atunci, iar firele care se aprind sunt orbitele grăunțelor înregistrate în jurul acelei zile în 2025. În 2025, cam 226 din cele 365 de zile ale anului nu au avut niciun roi care să ajungă măcar la cinci din 100 de stele căzătoare.