Harta tunelurilor și viaductelor feroviare spectaculoase din România
De la tunelul Teliu, recordul clasic de 4.369,5 m, la viaductul Caracău, reconstruit de trei ori, și la tunelurile noi Ormeniș și Homorod, care îl vor depăși: o hartă a lucrărilor de artă feroviare care au străpuns Carpații — cu lungimi verificate, fotografii libere și socotelile disputate, pe față.
4.369,5 mTunelul Teliu, recordul istoric
14 + 10tuneluri și viaducte Oravița–Anina, în 33,8 km
36 + 25tuneluri și viaducte Bumbești–Livezeni, în 31 km
6,916 kmtunelul Ormeniș, în construcție
Viaductul Caracău (264,80 m, 64,4 m), redeschis la 14 septembrie 1946
Documentare și verificare: septembrie 2026 · Actualizat 15 septembrie 2026
Harta
Fiecare punct duce la fișa obiectului. Punctele mari sunt sectoare — linii întregi sau șantiere — nu portaluri. Semnul ~ înseamnă valoare aproximativă sau rotunjită din surse.
tunel în folosință
viaduct în folosință
sector (linie/șantier)
abandonat / neterminat
în construcție
Poziții din coordonate verificate (Commons, OSM, Eisenbahnatlas). Conturul: datele proiectului.
Cele mai lungi tuneluri feroviare
Trei clasamente, nu unul: tunelurile prin care trec trenuri azi, cele prin care n-a trecut niciodată vreunul — sau nu mai trece — și cele două șantiere care vor rescrie vârful. Amestecate, ar minți.
În folosință
Tunelul Teliu4,37 kmEisenbahnatlas rotunjește la 4.369 m
Teliu măsoară 4.369,5 m. Ormeniș e proiectat la 6.916 m, Homorod la 5.144 m — ambele în două galerii de cale simplă, pe secțiunea Apața–Cața. Dacă se finalizează la aceste lungimi, Teliu coboară pe locul trei.
Teliu (azi)4,37 kmrecordul istoric
Homorod (șantier)5,144 kmdocumentația CFR
Ormeniș (șantier)6,916 kmdocumentația CFR
Tunelul Teliu: 4.369,5 m pentru un drum care n-a mai ajuns la Buzău
Linia Brașov–Întorsura Buzăului are vreo 37 km și s-a deschis în 1931, cu tunelul gata din 1929. A costat mult, pentru ce a rămas dintr-un plan și mai mare: prelungirea peste Carpați, până la Buzău, ca să descongestioneze linia Brașov–Ploiești. Prelungirea nu s-a mai făcut niciodată.
Tunelul a stat izolat după ce viitura a luat viaductul Budila, la 30 iunie 2018. În 2026 circulă din nou trenuri Regio între Brașov și Întorsura Buzăului, zilnic — poți trece prin el cu bilet obișnuit.
Pe aceeași linie, trei tuneluri și un viaduct
Portalul tunelului Teliu într-o fotografie din 1926
4,37 km · Eisenbahnatlas rotunjește la 4.369 m; OSM măsoară 4.366 m
Ani
tunel terminat în 1929; linia deschisă în 1931
Trenuri de călători
da — Regio Brașov–Întorsura Buzăului, zilnic (mersuri publicate 2026)
Cel mai lung tunel feroviar în folosință al României: 4.369,5 m săpați în anii '20 pentru o legătură peste Carpați care n-a mai ajuns niciodată la Buzău.
Are 264,80 m lungime și 64,4 m înălțime, pe linia Adjud–Siculeni, și l-a proiectat inginerul Elie Radu pentru deschiderea din 1897. Bolta centrală a versiunii de azi are 100 m deschidere — CFR Călători îl prezintă drept cel mai mare viaduct în arc din beton din România.
În 1916 l-au aruncat în aer trupele în retragere; a fost refăcut. În 1944 l-au distrus din nou; după război s-a reconstruit din beton armat și s-a redeschis la 14 septembrie 1946. Istoricul căilor ferate îl numește cea mai mare lucrare de artă executată la CFR după podul de la Cernavodă.
Aceeași vale, șase cadre: 1903, 1916, șantier, 1945, 1946, azi
Oravița–Anina: 14 tuneluri și 10 viaducte în 33,8 km
S-a construit între 1861 și 1863, cu capital austriac (StEG), și s-a inaugurat la 15 decembrie 1863. CFR o prezintă drept prima cale ferată montană din sud-estul Europei; localnicii îi spun Semmeringul bănățean, după linia austriacă din 1845–1854 cu care seamănă. Urcă 339–340 m în 33,8 km (alte măsurători dau 33,4 km), cu rampe de 21‰ și curbe de 104 m rază minimă.
S-a săpat cu dalta și târnăcopul — dinamita încă nu se inventase — și a costat 5 milioane de guldeni. Tunelurile însumează 2.084 m după CFR (2.094 m prin adunarea lungimilor din inventar), viaductele 843 m. La Anina trenul nu poate intra direct în gară: intră mai întâi într-un tunel, manevrează pe o linie mai înaltă și abia apoi trage la peron.
Numărătoarea, pe față
CFR dă 14 tuneluri și 10 viaducte. Inventarul pe numere confirmă cele 14 tuneluri, în ordinea numerelor din inventarul CFR. La viaducte, Wikipedia dă 9 în loc de 10 — probabil o chestiune de ce se pune la socoteală, iar pagina păstrează valoarea CFR și semnalează diferența.
S-a lucrat din 1924 până în 1948, cu pauză de conservare între 1931 și 1937: Bumbești–Meri (8 km) s-a deschis la 4 noiembrie 1941, Meri–Livezeni (23 km) la 31 octombrie 1948, cu aproape 28.000 de tineri voluntari pe șantier. Electrificarea a venit în 1972–1974. Azi e magistrală electrificată, cu trenuri de călători.
Lucrări de artă pe kilometru
Bumbești–Livezeni1,9736+25 lucrări / 31 km
Oravița–Anina0,7114+10 lucrări / 33,8 km
Tuneluri + viaducte raportate la lungimea liniei, după datele CFR.
De ce nu știm exact câte tuneluri sunt
CFR Călători publică un inventar exact: 21 de poduri, 59 de podețe, 25 de viaducte și 36 de tuneluri. O numărătoare alternativă dă 39 de tuneluri și 27 de viaducte, fără metodologie publicată. Diferența ține probabil de convenția de numărare — ce e galerie scurtă, ce e pod și ce e viaduct — așa că pagina ține socoteala CFR și o arată pe cealaltă alături, nu în locul ei.
Traseul, de la Livezeni la Bumbești
Livezeni·Bumbești
Din inventarul CFR (numere cunoscute din listă): 1 Pleșa2 Leurzeaua31 Murga Mică32 Murga Mare33 Zaiceni35 Polatiște37 Strâmbuța581112151926272829
Schemă, nu la scară. Tunelul cu numărul cel mai mic e spre Livezeni.
Fișă fără fotografie verificată — punct de sector (mijlocul defileului), nu un obiect.
Bumbești–Livezeni (Defileul Jiului)
sectoroperațional
Linia
Filiași–Simeria (linia 202)
Județ
Gorj/Hunedoara — Defileul Jiului
Lungime
31 km · 31 km Bumbești–Livezeni; lucrări 1924–1948
Ani
Bumbești–Meri (8 km) 4 noiembrie 1941; Meri–Livezeni (23 km) 31 octombrie 1948; electrificare 1972–1974
Trenuri de călători
da — magistrală electrificată Filiași–Simeria (mersuri 2026)
36 de tuneluri și 25 de viaducte în 31 km — sau 39 și 27, după o numărătoare alternativă fără metodologie publicată. Una dintre cele mai dense căi ferate ale țării, cu o socoteală asupra căreia sursele diferă.
Poziție: punct de sector (mijlocul defileului), nu un obiect.
Opt povești scurte, fiecare cu motivul ei: Maramureșul postbelic, dublura de la Mestecăniș, noutățile de pe magistrale, perechea gălățeană și cele două lucrări de pe Salva–Vișeu.
Linia Salva–Vișeu de Jos, pe care o deservește tunelul
Valea Oltului: tuneluri vechi, tuneluri noi și unul luat de apă
Pe Piatra-Olt–Podul Olt, linia veche (~1900–1901) a lăsat trei tuneluri: Cârligu Mare (613 m), Mănăstirea Turnu (592 m, distrus) și Cârligu Mic (349 m după listă, 451 m după fotografie — azi inundat). Realinierea din 1978–1982 le-a înlocuit cu fire noi: Cârligu Mic 1 și 2 (617 și 716 m), Cârligu Mare 1 și 2 (1.117 și 1.211 m). Mai la nord, pe aceeași vale, Cozia 1 și 2 (730 și 771 m, 1979).
Atenție: tunelurile abandonate sunt periculoase — surpări, apă, gaze, întuneric total. Pagina nu încurajează intrarea în ele; fotografiile sunt făcute de la portaluri sau din arhive.
Vâlcele–Bujoreni: linia care n-a avut niciodată tren
Proiectată să lege Piteștiul de Râmnicu Vâlcea peste dealuri, linia a rămas neterminată la 1989. Au rămas în câmp un tunel de 2.240 m (Gibei), unul de 1.910 m (Ploștina) și două viaducte (Topolog, Sâmnic) — lucrări gata făcute pentru trenuri care n-au venit.
Tunelul Hârlău (899 m, 1998) s-a terminat pentru legătura Hârlău–Botoșani, care nu s-a mai construit. A rămas un tunel fără linie — contemporan cu Daneșul, dar nefolosit.
Pe cărbunele Gorjului s-a început o linie care n-a mai ajuns nicăieri: Seciuri (716 m), Roșia (128 m) și Burlani (61 m) au SF 1989–1990 în listă — adică scoase din funcție înainte să intre în ea. Dobra (550 m) a rămas cu doar 200 m săpați. Groși (760 m) și Cerna (960 m) completează peisajul aceleiași generații de șantiere oprite.
Recordul următor: Ormeniș și Homorod
Pe secțiunea Apața–Cața (28,2 km) a magistralei modernizate Brașov–Sighișoara se sapă două sisteme de tuneluri, fiecare cu două galerii de cale simplă: Ormeniș (6,916 km) și Homorod (5,144 km) — valori din documentația CFR din 2025. Rapoartele de șantier din 2026 le rotunjesc la ~7,1 și ~5,2 km; pagina păstrează valorile din documentație și notează rotunjirile.
Fișă fără fotografie verificată — punct de sector (centrul comunei), NU portalul — portalurile nu sunt publicate.
Lucrările pe Apața–Cața au început la 3 noiembrie 2020; în iulie 2026 CFR raporta 59,99% progres fizic și finalizare estimată în februarie 2028. Pe lângă tuneluri: 6,11 km de linie reabilitată, 10,03 km de linie nouă, 6 viaducte de cale simplă, 17 podețe, opririle Ormeniș și Mateiaș. La Ormeniș sunt 13 galerii transversale (601 m), la Homorod 10 (417 m). Ultima verificare: septembrie 2026.
Ce înlocuiesc
Linia veche trece dealurile prin tuneluri din 1873–1942: Beia 1 și 2 (644 și 664 m), Monor (496 m), Tunelul Mare–Gledin (930 m), Sălard (382 m), Cornești (328 m, 2018). Toate intră în umbra celor două galerii noi — de aici și saltul recordului.
Întrebări
Care e cel mai lung tunel feroviar din România?
Azi: Teliu, cu 4.369,5 m, pe linia Brașov–Întorsura Buzăului — și poți trece prin el cu un Regio obișnuit. Urmează: Ormeniș (6,916 km) și Homorod (5,144 km), ambele în construcție pe Brașov–Sighișoara. Tunelul Izvor (5.918 m) nu intră în socoteală: s-au săpat doar ~1.800 m și s-a abandonat în 1913.
Câte tuneluri și viaducte are Oravița–Anina?
CFR dă 14 tuneluri (2.084 m în total) și 10 viaducte (843 m) pe 33,8 km. Inventarul pe numere confirmă cele 14 tuneluri; la viaducte, Wikipedia dă 9 — pagina păstrează valoarea CFR și semnalează diferența.
Câte tuneluri sunt pe Bumbești–Livezeni?
CFR publică 36 de tuneluri și 25 de viaducte pe 31 km, într-un inventar exact (21 de poduri, 59 de podețe). O numărătoare alternativă dă 39 și 27, fără metodologie publicată. Diferența ține probabil de convenția de numărare.
Prin care tuneluri pot trece azi cu trenul?
Prin toate cele marcate „operațional” pe hartă — de la Teliu și Caracău la Oravița–Anina și Defileul Jiului. Excepțiile sunt marcate la fel de vizibil: șantierele Ormeniș/Homorod și tunelurile-fantomă, prin care n-a trecut niciodată un tren sau nu mai trece.
De ce e special tunelul Leurzeaua?
Pentru că nu e drept: CFR îl descrie drept singurul tunel feroviar din țară în formă de S. Are 217,5 m și e tunelul nr. 2 din Defileul Jiului.
Pot vizita tunelurile abandonate?
Portalurile — da, cu grijă, pe drumuri publice. Interiorul — nu: surpări, apă, gaze, întuneric total. Pagina nu încurajează intrarea și nu publică indicații de acces în subteran.
De ce n-a fost gata niciodată linia Vâlcele–Bujoreni?
A rămas neterminată la 1989, deși tunelurile Gibei (2.240 m) și Ploștina (1.910 m) erau săpate, iar viaductele Topolog și Sâmnic construite. E un șantier feroviar neterminat de mari dimensiuni — și printre cele mai fotogenice.
Metodă
Lungimile din pagină vin din surse care se verifică reciproc: lista de specialitate (opfer.ro), geometria OpenStreetMap și Eisenbahnatlas, alături de datele CFR acolo unde există. Unde diferă cu procente mici, pagina arată intervalul.
Punctele marcate cu ~ sunt aproximări, rotunjiri din surse sau lungimi din geometrie. Punctele de sector (linii întregi, șantiere) nu sunt portaluri și sunt etichetate ca atare.
Fotografiile sunt exclusiv reutilizabile: Wikimedia Commons (domeniu public, CC BY, CC BY-SA) cu autor, licență și link la pagina fișierului. Nicio fotografie de presă, nicio imagine cu licență neclară.
Starea din 2026 (operațional / dezafectat / neterminat / în construcție) și serviciul de călători sunt verificate în mersuri și comunicate publicate în septembrie 2026.
Greșelile se corectează: scrieți la pagina de contact a site-ului cu sursa, iar pagina notează schimbarea în istoricul de mai jos.
Fotografii: Wikimedia Commons (autori și licențe la fiecare imagine) · Hartă: OpenStreetMap (ODbL) · Date: CFR SA, CFR Călători, lista de specialitate opfer.ro · Imaginea de copertă (OG): detaliu din fotografia viaductului Caracău de Szabi237 (CC BY 3.0) · Fotografiile au fost redimensionate și convertite în WebP; coperta e decupată dintr-o fotografie
Istoric
15 septembrie 2026 — prima publicare: 32 de fișe, două clustere, două șantiere, șapte întrebări.
