Ultimul îngheț de primăvară, în fiecare localitate din România, din 1950 până azi

#Prima zi caldă nu înseamnă că a trecut înghețul

La 19 stații meteo din România cu măsurători din 1961, prima zi de primăvară cu cel puțin 20 de grade vine acum, la stația tipică, pe 21 martie. Ultimul îngheț pleacă abia pe 11 aprilie. Față de 1961–1990, ziua caldă a venit cu 8 zile mai devreme, iar ultimul îngheț doar cu 4 zile.

Distanța dintre ele a crescut, iar prima zi caldă e tocmai cea care îi scoate pe oameni în grădină.

Și analiza stațiilor a găsit îngheț după prima zi caldă: la cele 19 stații, a mai înghețat după prima zi de 20 de grade în 72% dintre primăverile 1996–2025, față de 66% în 1961–1990. În Anglia, la 13 stații, doar în 27%: acolo căldura de 20 de grade vine pe la 27 aprilie, după ultimul îngheț.

Un studiu din 2020 pe până la 1.500 de specii de arbori a ajuns la o concluzie apropiată pentru toată Europa: riscul de îngheț târziu de primăvară a crescut aici între 1959 și 2017, în timp ce în America de Nord a scăzut.

#Când nu mai îngheață: harta

Culoarea arată data după care, în ultimele 30 de primăveri, a mai înghețat în cel mult trei. Galben: înghețul pleacă din martie, pe litoral și lângă Dunăre. Albastru închis: pleacă abia în mai sau iunie, în depresiuni și la munte. A doua hartă arată în câte primăveri a mai înghețat după prima zi de 20 de grade.

Reședințele de județ, de la primăvara cea mai timpurie la cea mai târzie

#Sfinții de gheață: chiar îngheață pe 11–15 mai?

În calendarul catolic, 11–15 mai sunt zilele sfinților Mamerțiu, Pancrațiu, Serbațiu, Bonifaciu și Sofia, numiți în Europa centrală „sfinții de gheață”. Proverbul spune că până trec ei mai poate îngheța.

În 1950–1987, pe 11–15 mai a înghețat în România de 1,6 ori mai des decât în zilele din jur. În 1988–2026, de 0,9 ori, adică mai rar. Înainte de calcul, testul a cerut un vârf de cel puțin 1,2 în ambele perioade; nu îl trece. Dreptunghiul e o aproximare a țării, nu conturul ei.

Ce se vede limpede e altceva: înghețul din mai tinde să se rărească de-a lungul lunii, fără o dată anume după care să fie sigur. Nici în dreptunghiul care cuprinde Germania, Austria și Cehia aceleași date nu arată un vârf. Meteorologii elvețieni de la SRF, care au comparat temperaturile de după-amiază, nu au găsit nici ei o răcire semnificativă în acele zile.

#Întrebări

Când e ultimul îngheț la București?

În ultimele 30 de primăveri, ultimul îngheț de primăvară a fost până pe 11 aprilie în jumătate dintre ani și până pe 25 aprilie în nouă ani din zece. Cel mai târziu din 1950 încoace a fost pe 31 mai 1957.

Când pot planta roșiile?

Când riscul de îngheț e destul de mic pentru tine. Pe pagină, alegi ziua și vezi în câte dintre ultimele 30 de primăveri a mai înghețat după ea. La Cluj-Napoca, în nouă primăveri din zece înghețul s-a terminat până pe 28 aprilie.

Unde îngheață cel mai târziu?

În depresiunile din Carpați și la munte. La Miercurea Ciuc, în nouă primăveri din zece înghețul s-a terminat abia până pe 25 mai, iar după 1 mai a mai înghețat în 25 din 30 de primăveri; la Constanța, până pe 8 aprilie.

#Cum s-a calculat

Temperaturile vin din E-OBS v34.0e, o grilă europeană de 0,1 grade (în România, circa 11 pe 8 kilometri), calculată din măsurătorile stațiilor meteo, zi de zi din 1950 până la 30 iunie 2026. Pentru fiecare pătrat și fiecare an: ultima zi din ianuarie–iulie cu minimul aerului la 0 °C sau mai jos (și la −2 °C sau +2 °C), prima zi din august–decembrie cu îngheț și prima zi din februarie–iunie cu maximul de cel puțin 20 °C. Un an contează doar dacă are date pentru fiecare zi din martie–iunie (primăvara) sau august–noiembrie (toamna).

„În nouă primăveri din zece, până pe data X” înseamnă: X e al patrulea cel mai târziu ultim îngheț dintre ultimele 30 de primăveri (1997–2026), deci după X a mai înghețat în cel mult trei. „Jumătate dintre ani” folosește al șaisprezecelea. Prima zi de 20 de grade cere date complete pentru februarie–iunie; anii fără o asemenea zi nu intră în numărătoare. Pagina, harta și cartonașele folosesc aceleași date și aceeași regulă. Comparația cu trecutul folosește 1961–1990, perioada de când există stațiile verificate; E-OBS nu e omogenizat, așa că o stație mutată sau înlocuită se poate vedea în grilă.

Grila a fost verificată pe 21 de stații meteo din România (NOAA GHCN-Daily, 1996–2025): mediana datei ultimului îngheț diferă de cea a stației cu 1 zi la stația tipică, cel mult 5 zile. Stațiile intră în grilă, deci verificarea nu e independentă. Între stații, grila nu vede văile reci și orașele calde: în Anglia, la Alice Holt, o pădure într-o căldare unde se adună aerul rece, ultimul îngheț vine cu 28 de zile mai târziu decât în pătratul grilei; la aeroportul Heathrow, cu 22 de zile mai devreme.

Prognoza nopților vine din modelele meteo Open-Meteo, pentru aerul de la 2 metri și pentru suprafața solului, oră cu oră, de la 18:00 la 9:00. E o prognoză, nu o măsurătoare.

Grila față de stațiile meteo din România

#Surse

• E-OBS v34.0e, temperaturile zilnice minime și maxime pe o grilă de 0,1 grade, 1950–iunie 2026 (Copernicus Climate Change Service, ECA&D)
• Cornes și colab. (2018), An Ensemble Version of the E-OBS Temperature and Precipitation Datasets, J. Geophys. Res. Atmos. 123
• NOAA GHCN-Daily, temperaturile zilnice ale stațiilor meteo (verificarea grilei pe 21 de stații din România și 14 din Anglia)
• Prognoza pe ore pentru aer (2 m) și suprafața solului: Open-Meteo
• Met Office: cum se măsoară temperatura, minimul de la suprafața ierbii și înghețul la sol
• RHS: când plantezi plantele sensibile și cum le ferești de înghețurile târzii
• Zohner și colab. (2020), Late-spring frost risk between 1959 and 2017 decreased in North America but increased in Europe and Asia, PNAS 117
• SRF Meteo: Sfinții de gheață, statistic o răcire în fiecare al doilea an

Datele E-OBS: proiectul UERRA al UE și Copernicus Climate Change Service, cu datele furnizorilor din proiectul ECA&D (ecad.eu). Folosite în scop necomercial.