Soarele de iarnă din blocurile Bucureștiului: câte minute de lumină directă primește fiecare etaj pe 21 decembrie

Ce cere ordinul și ce s-a măsurat#

Ordinul ministrului sănătății 119/2014 spune, la art. 3 alin. (1), că amplasarea clădirilor de locuit trebuie să asigure „însorirea acestora pe o durată de minimum 1½ ore la solstițiul de iarnă, a încăperilor de locuit din clădire și din locuințele învecinate”. Când distanța dintre clădirile învecinate este mai mică sau egală cu înălțimea celei mai înalte, alin. (2) cere un studiu de însorire. Din 2018, alin. (3) precizează că, la vecinii cu perete fără ferestre (calcan), regula se aplică doar pereților cu ferestre.

Ordinul se referă la amplasarea clădirilor, deci la proiecte noi. Un bloc din anii 1970 nu a fost proiectat după el, dar pragul arată cum stă față de ce se cere azi. Calculul de aici ia 21 decembrie, soarele ca punct și fereastra la 1,5 m peste podeaua etajului. Ordinul nu spune dacă minutele trebuie să fie consecutive; aici sunt adunate de-a lungul zilei.

Parterul pierde primul soarele#

Din 11.804 blocuri, 1.145 (9,7%, interval 9,2–10,2%) au un parter la care nicio fațadă nu atinge 90 de minute pe 21 decembrie. La etajul 1: 5,9%; la etajul 2: 3,7%; la etajul 4: 1,2%; de la etajul 7 în sus, 0,2% sau mai puțin. Din cele 82.432 de niveluri luate laolaltă (parterul și etajele), 3,2% sunt sub prag. Pentru 149 de blocuri, parterul nu primește niciun minut de soare direct pe nicio fațadă. Doar 97 dintre cele 1.145 au sub prag și ultimul etaj.

Procentul depinde de înălțimile din hartă. Cu înălțimile așa cum sunt trecute în hartă, fără corecția făcută cu laserul pentru blocurile cu numărul de niveluri, sunt 7,9%. Dacă clădirile fără înălțime nu fac umbră deloc, sunt 8,5%; dacă au înălțimile de la limita de sus a celor măsurate cu laserul (6, 9 sau 15 m, după suprafață), 11,0%. Dacă fereastra de la parter e cu un metru mai sus, cum se întâmplă la parterele înalte, 8,2%. Intervalul rezonabil e 8,5–11,0%, iar 9,7% este estimarea centrală.

Un etaj sub prag înseamnă că nicio fereastră de pe el, pe nicio fațadă, nu strânge 90 de minute; doar o cameră de colț cu ferestre pe două fețe ar mai putea aduna minutele. Un etaj peste prag nu garantează soare fiecărui apartament: depinde în ce parte dau camerele.

Blocurile noi nu stau mai rău decât cele din jurul lor#

Calculul a pornit de la ipoteza că ansamblurile rezidențiale noi lasă parterele fără soare. Comparată cu blocurile din aceeași zonă, ipoteza nu se confirmă pentru parterele proprii; efectul unui bloc nou asupra vecinilor nu a fost măsurat. Dintre blocurile construite din 2005 încoace (după anul din hartă) care au vecini în aceeași celulă de 500 m, 5,5% au parterul sub prag, față de 9,4% la celelalte blocuri din celulă (309 blocuri în 75 de celule). Diferența de −3,9 puncte procentuale are intervalul de la −8,5 la +0,5, deci nu se poate deosebi statistic de zero. Cu vârsta zonei dedusă din satelit, 3,4% față de 3,8% (174 de blocuri). Trei dintre cele 619 blocuri din 2005 încoace au parterul fără niciun minut de soare.

Pe tot orașul, blocurile din zonele noi par să stea mai bine (4,1% față de 10,6% în zonele construite până în 1990), dar diferența ține în mare parte de loc: ele sunt mai departe de centru, cu o mediană de 8,3 km față de 4,5 km pentru toate blocurile, iar parterele sub prag scad cu distanța. De aceea comparația corectă e cu blocurile vecine.

Vârsta zonei vine din imaginile din satelit ale Centrului Comun de Cercetare al UE (celule de aproximativ 100 m): zonă veche înseamnă că cel puțin 70% din suprafața construită în 2020 pe celulă exista în 1990, zonă nouă că mai puțin de 30% exista în 2000. Un bloc nou printre blocuri vechi poate fi încadrat greșit, de aceea sunt date și blocurile cu anul din hartă. În OpenStreetMap, 79–81% dintre blocuri au etajele sau înălțimea trecute, în toate grupele de vârstă.

Unde sunt parterele cu prea puțin soare#

Parterele sub prag sunt mai multe spre centru: 14% dintre blocurile aflate la mai puțin de 2 km de Piața Universității au parterul sub prag, 12% între 2 și 4 km, 9% între 4 și 6 km și 3% dincolo de 8 km. Cele mai afectate cartiere sunt Cișmigiu (26%), Gara de Est (25%) și Iancului (23%); unele mari ansambluri, ca Titan (4%), Drumul Taberei (6%) și Berceni (7%), stau bine, altele, ca Militari (14%) și Pantelimon (17%), nu.

Contează și blocul însuși. La blocurile lungi (de cel puțin două ori și jumătate mai lungi decât late) cu fațadele mari spre nord și sud, 8,8% dintre partere sunt sub prag; la cele cu fațadele mari spre est și vest, 4,2%. La blocurile cu 11 niveluri sau mai multe sunt 13%, la cele cu 5–7 niveluri 7%.

Ordinul cere un studiu de însorire când distanța dintre clădiri e mai mică sau egală cu înălțimea celei mai înalte. În București, 92% dintre blocuri au un vecin mai aproape decât atât, deci studiul ar fi necesar aproape peste tot; dintre acestea, 10,4% au parterul sub prag, față de 2,3% dintre celelalte.

Cum se calculează și cât de sigur e rezultatul#

Clădirile vin din OpenStreetMap (date până la 11 octombrie 2026). 11.804 blocuri au înălțime sau număr de etaje și sunt cele măsurate; restul de aproximativ 20% din clădirile marcate drept blocuri nu au aceste date, așa că fac umbră, dar nu au rezultat. Căutarea după adresă folosește adresele din OpenStreetMap, atribuite blocului în care cad sau celui mai apropiat, la cel mult 12 m: 91% dintre blocuri au cel puțin o adresă. Multe blocuri au în OpenStreetMap doar numele lor („Bl. 20E”), fără adresă; acestea se găsesc după nume, sub fiecare stradă aflată la cel mult 35 m de bloc și sub cea mai apropiată, la cel mult 80 m. Cu ele, 96% dintre blocuri se pot căuta. Numele străzilor de pe hartă vin tot din OpenStreetMap.

Înălțimile au fost verificate cu acoperișurile văzute de laserul satelitului ICESat-2: la clădirile cu înălțime scrisă, mediana abaterii e 0,2 m și abaterea tipică 0,8 m (77% în ±3 m, 53 de clădiri). Cele cu doar numărul de niveluri sunt în mediană cu 3,8 m mai înalte decât 3 m × niveluri (66 de clădiri; 4,6 m la 1–4 niveluri, 3,9 m la 5–8); s-au adăugat 2,5 m și 3,5 m, mai puțin decât medianele, ca umbrele să nu fie supraestimate; fără corecția asta, parterele sub prag ar fi 7,9%. Clădirile fără nici înălțime, nici număr de niveluri (laser: mediană 8,9 m, 201 clădiri) primesc 5–9 m după suprafață, sub mediana măsurată, deci estimarea centrală poate umbri puțin prea puțin; scenariile fără umbră și cu înălțimile de sus dau intervalul de mai sus.

Poziția soarelui vine din formula NOAA, comparată cu efemerida JPL DE421 în 158 de puncte: eroarea maximă e 0,009° în înălțime. Umbra se calculează din fiecare fereastră, cu raze spre soare printre acoperișurile din jur, până la 800 m. Calculul din pagină (orizontul ferestrei) a fost comparat cu programul care a produs harta pe 84 de ferestre din 28 de blocuri: diferența mediană e 0 minute, iar 83 din 84 de ferestre au același verdict la 90 de minute. La 4 ferestre diferența depășește 12 minute (cel mult 28). Valoarea afișată pentru o fațadă (cea mai însorită fereastră a ei) e în limita a 12 minute de cea de pe hartă la 80 din 84 de ferestre.

Nu intră copacii, balcoanele și loggiile, relieful (Bucureștiul e aproape plat), forma acoperișurilor, clădirile prea noi pentru hartă și efectul unui bloc nou asupra vecinilor. Rezultatul nu a fost comparat cu studii de însorire din autorizații: cele găsite public sunt din alte orașe, iar pentru București nu s-a găsit niciunul. Orașul e doar București; Timișoara, tot plată, poate urma, iar Clujul, Iașii și Brașovul cer un model cu dealuri, care iarna umbresc aceste orașe.

Surse#

1. Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014, forma consolidată, art. 3, pe legislatie.just.ro.
2. OpenStreetMap, clădiri, înălțimi, etaje, adrese; licență ODbL; extras Geofabrik cu date până la 11 octombrie 2026.
3. NASA ICESat-2 ATL03, prin SlideRule, pentru verificarea înălțimilor acoperișurilor (aceleași treceri ca în Bucureștiul măsurat de un laser din spațiu).
4. GHSL R2023A, Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, suprafața construită 1975–2020 (vârsta zonelor).
5. Poziția soarelui: formulele NOAA, verificate cu efemerida JPL DE421.