01 / 9
O pagină de atlas
Titlul spune: „Denumiri pentru izvara făcută din zer de brânză”. Fiecare culoare e un nume, adunat de dialectologi de la vorbitori și generalizat de editori într-o arie. S1
Atlasul dialectal bulgar · L25
Urda, pe limba vecinilor
O planșă din atlasul dialectelor bulgare arată cum se numește, sat cu sat, brânza făcută din zer. Brânza are cinci nume. Unul dintre ele e al nostru: urda colorează patru zecimi din hartă, aproape tot vestul și sudul.
Desfă planșaÎnainte de hartă
Ce e în oală
Urda nu se face din lapte, ci din ce rămâne după brânză. Zerul se pune din nou pe foc.
Proteinele care n-au intrat în caș se închegă de la căldură. La suprafață apare o materie albă, în fulgi. Când zerul dă în clocot, oala se ia de pe foc, iar fulgii se scurg într-o pânză câteva ore. S7
Descrierea urmează rețeta FAO pentru requesón, o brânză din zer din aceeași familie cu ricotta. Zerul și ritmul variază de la o stână la alta.
sau ține apăsată tasta Space
Aceeași oală a primit, în Balcani, mai multe nume. Atlasul le-a cules pe toate.
02 / 9
Cinci nume, cinci culori
Tiparul a pus fiecare nume pe culoarea lui. Aici, straturile sunt despărțite din scan, pixel cu pixel, ca niște foi de calc ridicate de pe pagină. S1
03 / 9
извара · izvara
Cel mai întins strat: nordul și estul, de la Vidin la Marea Neagră. Atlasul notează lângă el „срв. стб. варити”, adică slava veche „a fierbe”. Numele vine de la „a fierbe”. Literele А, Б, В marchează variantele одвара, подвара, изварка, risipite și în sud și sud-vest. S1
04 / 9
урда · urda
Al doilea strat, aproape la fel de mare: vestul și sudul, de la Niș și Skopje până în Rodopi, în Tracia și în Strandja, plus o pată lângă Silistra. Aici brânza din zer poartă numele pe care îl spunem și noi. S1
05 / 9
ишумик · išumik
Pete albastre în Tracia, lângă Sliven și Adrianopol, și una pe Dunăre, la est de Silistra. Numele vine din turcă: ikşimik, legat de adjectivul eksi, „acru”. Sursa care îl explică îi dă sensul de brânză din lapte, nu din zer. S8
06 / 9
влашик · vlašik
Trei insule galbene în sud-estul Traciei. În bulgară, влах înseamnă vlah, adică român sau aromân. Sursele citite aici nu spun dacă numele brânzei vine de acolo, așa că nici noi nu o spunem. S1
07 / 9
нор · nor
De-a lungul Mariței, apoi în Tracia răsăriteană și în Asia Mică, pe harta mică din colț. Sursele citite aici nu explică numele. S1
08 / 9
Н · aici nu există
Litera Н marchează locurile unde produsul nu se face, deci nu are nume. Planșa mai poartă câteva semne X pe care legenda nu le explică. S1
09 / 9
Strânge foile la loc
Pusă la loc, planșa arată o graniță care nu apare pe nicio hartă politică: linia unde oamenii încetează să spună izvara și încep să spună urda. S1
Harta ta
Atinge un loc
Apasă oriunde pe hartă și vezi ce nume a găsit atlasul acolo. Poți aprinde și stinge fiecare strat.
Apasă pe hartă.
Straturile sunt citite automat din culorile scanului. La granițe și sub etichete pot greși cu câțiva pixeli; scanul original e oricând la un clic.
Dincolo de marginea planșei
Cuvântul trece munții
Urda nu se oprește la granița atlasului. Aceeași vorbă, cu mici schimbări, apare de la Pind până în Tatra și în stepa rusă.
Dicționarele DER și DRAM și un studiu al Manuelei Nevaci spun că formele din maghiară, slovacă, cehă, poloneză, ucraineană, rusă, sârbă și greacă vin din română. Lingvistul Grigore Brâncuș a presupus că le-au dus păstorii români. Harta de mai jos arată doar unde sunt formele. Săgețile ar fi o ipoteză, de aceea lipsesc. Poloneza de azi mai are cuvântul horda doar cu sensul de „hoardă”, care e alt cuvânt. S2 S3 S4
- română urdă
- aromână úrdă
- meglenoromână urdă
- bulgară, Rodopi урда · хурда · вурда
- albaneză urdhë · udhos
- greacă dialectală ούρδα
- sârbă урда · вурда
- slovenă urda
- maghiară orda · urda
- slovacă urda
- cehă urda
- poloneză, formă istorică horda
- ucraineană урда
- rusă урда
- turcă urda
De unde vine
Nimeni nu știe, dar mulți au încercat
DEX scrie scurt: etimologie necunoscută. În spatele celor două cuvinte stau peste o sută de ani de ipoteze. S2
- 1939Scriban
Din latinescul horrida, cum Turda ar veni din torrida. S2
- 1974Duridanov
Un cuvânt dacic, *skurda, de la o rădăcină „a tăia”. S4
- 1981Russu
Autohton, de la *ur-d-, „a fierbe, a clocoti”. S2
- 1983Brâncuș
Din *(h)urde, „acru”; poate dus de păstorii români în limbile vecine. S4
- 1983 · 2006Poghirc · Paliga
Un cuvânt autohton, din vechile limbi ale Balcanilor. S4
- 1994Moskov
Paralele turcice, legate de sensul „uscat”. S4
- 1958–1966Ciorănescu (DER)
Poate din turcă, hurde, „drojdie, rest”, dar „fonetismul nu este clar”. S2
Două lucruri sunt sigure. Cuvântul e al păstorilor, iar la noi e un cuvânt general, nu regional. Direcția drumului, originea și vârsta lui rămân deschise. S2 S3
Cum să citești planșa
Harta are și ea un punct de vedere
Atlasul desenează graiurile bulgare așa cum le-au delimitat autorii lui, inclusiv pe teritorii care azi țin de Macedonia de Nord, Serbia, Grecia, Albania și Turcia. Cum se numesc limbile de acolo e o dispută politică. Planșa arată punctul de vedere al atlasului, iar pagina aceasta îl reproduce fără să-l adopte.
Culorile sunt generalizări: editorii au unit răspunsuri din sate în arii. Procentele de pe pagină sunt măsurate pe suprafața colorată a planșei tipărite, nu pe populație.
Atlasul are și o a doua hartă, L26, pentru brânza (извара) făcută direct din lapte. Același nume poate numi două produse, de aceea rețeta se verifică înaintea cuvântului. S8
Data viitoare când ceri urdă la piață, spui un cuvânt pe care l-ar înțelege un cioban din Rodopi, unul din Pind și unul din Tatra. Nimeni nu știe cine l-a spus primul.
Surse
Ce am citit
- S1
Български диалектен атлас. Обобщаващ том I–III. Фонетика, акцентология, лексика
Institutul pentru Limba Bulgară, Academia Bulgară de Științe / Institute for Bulgarian Language, BAS · 2001
Planșa L25, p. 419, scara 1:3 000 000: „Названия за извара, приготвена от цвик на сирене”. Legenda, culorile, literele А, Б, В, Н și nota „срв. стб. варити” sunt citite direct de pe scan.
Deschide sursa ↗ - S2
urdă: DEX, MDA2, DER (Ciorănescu), DRAM, Scriban, CADE, Șăineanu
dexonline · 1929–2015
DEX: „Et. nec.” MDA2: „pbl cuvânt autohton cf alb udhós”, prima sursă ANON. CAR. DER: origine incertă, poate tc. hurde, „fonetismul nu este clar”; formele din maghiară, greacă, bulgară, sârbă, slovenă, rutenă, cehă, poloneză și rusă vin din română. DRAM: autohton, din *ur-d- „a fierbe” (Russu). Scriban: din lat. horrida. CADE: cuvânt ciobănesc „care a pătruns în toate limbile popoarelor cu care păstorii noștri au venit în contact”.
Deschide sursa ↗ - S3
Graiurile aromânești din Peninsula Balcanică. Situația actuală
Manuela Nevaci, Fonetică și dialectologie XXXII, pp. 109–110 · 2013
Aromâna úrdă, „generale în aromână”; alb. urdhë „este … un termen dialectal”, poate întărit de aromână. Nota 23: „Tot din rom. provin ngr. ούρδα …, bg. urda, sb., slov., rut., ceh. urda, pol. horda.”
Deschide sursa ↗ - S4
Общобалканска и палеобалканска лексика в българския език
Albena Mircheva, volumul IBE 2019, p. 119 · 2019
Formele: bg. dial. (Rodopi) урда, хурда, вурда; rom. urdă; alb. udhos, hurdë; gr. dial. ούρδα; srb. урда/вурда; ceh. și slovacă urda; pol. horda; ucr. și rus. урда; magh. orda, urda; tc. urda. Ipotezele: Duridanov (dacic *skurda), Moskov (turcic), Poghirc și Paliga (paleobalcanic), Brâncuș (*(h)urde „acru”, dus de păstorii români în limbile vecine), Orel (alb. udhos din verbul hudh).
Deschide sursa ↗ - S5
Din terminologia brânzeturilor românești
Mihaela Marin, pp. 514–517 · 2015
p. 515: „Urdă – (1550), cf. DOR”, adică un dicționar de nume proprii. p. 517: „Bărbănţe de urdă” (a. 1650). p. 514: urdă printre „elemente autohtone”.
Deschide sursa ↗ - S6
Dicționar onomastic românesc (DOR), intrarea URDĂ
N. A. Constantinescu, via dexonline · 1963
„URDĂ subst. 1. – Mihul (16 A II 82).” Un om numit Urdă, într-un document din secolul al XVI-lea.
Deschide sursa ↗ - S7
The technology of traditional milk products in developing countries, 3.22 Requesón
FAO · 1990
Requesón „aparține familiei brânzeturilor din zer, inclusiv ricotta”. Pe măsură ce zerul se încălzește, la suprafață apare o materie albicioasă, mai ales albumină coagulată de căldură; când zerul începe să fiarbă, se ia de pe foc, apoi se scurge 4–6 ore într-o pânză.
Deschide sursa ↗ - S8
За славянската, балканската и националната специфика на кулинарната лексика в българските диалекти
Margarita Koteva, Institutul pentru Limba Bulgară · 2022
„ишумик … от тур. ikşimik, тур. прил. eksi ‘кисел’” (după Dicționarul etimologic bulgar). Tot aici: harta L26 a atlasului este „извара, приготвена от мляко”, urda făcută din lapte.
Deschide sursa ↗
Ce s-a schimbat față de ediția din august: data de 1550 nu mai e prezentată ca prima atestare a brânzei (e un nume de om), iar straturile hărții sunt extrase din scan.