Valea Saulei și pepiniera de alăturibălțile care și-au păstrat sălciile și câmpul care și-a pierdut copacii într-o singură vară
Pe 27 octombrie 2026, Consiliul General a făcut din Valea Saulei a treia arie naturală protejată a Bucureștiului. Lângă ea, pe câmpul dinspre vest, se afla pepiniera Tei-Toboc. Sateliții Landsat au trecut pe deasupra în fiecare vară din 1984 încoace: desenul de mai jos e făcut, pătrat cu pătrat, din verdele pe care l-au măsurat.
Vara 2014Vara 2016
Vara
1990
Doi vecini
La nord de Lacul Plumbuita, între calea ferată spre Constanța și strada Gherghiței, stăteau alături două bucăți de verde.
La vest, pepiniera Tei-Toboc; în 2010, Jurnalul scria că era singura pepinieră care le mai rămăsese bucureștenilor. Potrivit studiului Asociației Parcul Natural București, de aici au venit vreme de decenii puieții pentru plantările orașului. La est se aflau, potrivit aceluiași studiu, două bazine de pește săpate în 1975 pe Valea Saulei, un pârâu care coboară spre Colentina, cu sălcii pe diguri.
2004
La fel de verzi
Din 1990 până în 2007, în aceleași treceri ale satelitului, câmpul pepinierei și malurile bazinelor au avut practic același verde: diferența medie dintre ele, rotunjită la două zecimale, a fost zero.
Graficul arată, pentru fiecare vară, cât de verzi au fost cele două, pe aceeași scară.
Indice de vegetație la mijlocul verii (NDVI), media pătratelor, aceleași treceri ale satelitului.
2009
Hârtiile
În 2004 a început retrocedarea terenului pepinierei. În 2007, Consiliul General a aprobat un plan urbanistic pentru blocuri de 12 până la 45 de etaje, iar în 2009 investitorii, care dețineau atunci 20 din cele 34 de hectare ale pepinierei, au cerut avizul de mediu pentru defrișarea lor totală (România Liberă, HotNews).
Avizul nu a fost emis atunci. În iunie 2014, Dan Trifu, de la asociația Ecocivica, spunea că pe teren mai erau peste 100.000 de arbori maturi.
2015
O singură vară
Vara lui 2014 e ultima în care câmpul apare plin de verde. În vara lui 2015, 303 pătrate de 30 de metri de pe câmp și-au pierdut verdele dintr-odată, cam 27 de hectare (332 de pătrate în toată fereastra). Suprafața cu verde dens de pe câmp a scăzut de la 35 la 5 hectare. Studiul APNB vorbește despre pierderi între 2014 și 2019; satelitul arată că cea mai mare parte s-a petrecut într-o singură vară, iar alte 77 de pătrate aflate la cel mult 90 de metri de ea s-au stins în vara următoare.
O hartă globală a pierderilor de pădure, făcută la Universitatea Maryland din aceleași imagini, pune și ea în 2015 dispariția coronamentului de aici. Cine a scos arborii și pe baza cărui aviz nu apare în sursele găsite.
2019
Malurile
Malurile bazinelor au trecut prin aceeași vară fără să se stingă. În aceleași treceri ale satelitului, câmpul a avut cam 44% din verdele malurilor în 2016 și 75% în 2025.
Pe 14 decembrie 2018 s-a deschis tronsonul urban al autostrăzii A3, care trece pe lângă bazine. Malurile au mai avut veri cu mai puțin verde (1985, 2003, 2007–2009, 2016–2018), dar și-au revenit de fiecare dată.
2025
Ce a rămas pe câmp
Turnurile nu au mai fost construite. Câmpul a înverzit din nou; în fotografiile APNB se văd iarbă și tufe. Vara lui 2025 îl arată mai verde decât era în 2016, fără să reapară coronamentul de arbori.
Potrivit studiului APNB, prin Hotărârea nr. 239 din 2023, Consiliul Local al Sectorului 2 a aprobat întocmirea unui studiu de fezabilitate pentru un „Parc Valea Saulei” de 42,7 hectare, care cuprinde fosta pepinieră; Buletin de București scria că pentru aproape jumătate din teren ar fi nevoie de exproprieri.
27 octombrie 2026 (ultima vară măsurată: 2025)
Arie protejată
Pe 27 octombrie 2026, cu 45 de voturi pentru și o abținere, Consiliul General a declarat Valea Saulei arie naturală protejată de interes local, la cererea Sectorului 2 și pe baza studiului făcut de Asociația Parcul Natural București în cinci ani de teren.
Parcelele protejate însumează 52.910 metri pătrați, adică 5,3 hectare. Conturul de pe harta studiului, desenat aici, cuprinde aproape 10,7 hectare, cu tot cu cele două oglinzi de apă.
Pătratul tău
Fiecare pătrat de 30 de metri are povestea lui
Apasă oriunde pe desen: pătratul de sub deget își arată cele 41 de veri măsurate (lipsește 2005). Sau alege o vară, ca să vezi ce pătrate și-au pierdut verdele atunci.
Apasă pe desen
Pătratele stinse într-o vară
19851995200520152025
Vârfurile din 1996 și 2000 vin mai ales din terenurile de la nord de calea ferată, spre Pipera, nu din pepinieră.
Studiul Asociației Parcul Natural București, făcut între 2021 și 2025, are un tabel de 83 de rânduri cu păsări văzute aici: 39 stau tot anul, 18 vin doar vara, 6 doar iarna, iar 20 trec în migrație.
Tabelul speciilor protejate din studiu are 12 nume: vidra, țestoasa de apă, șopârla de câmp, gușterul, șarpele de apă, șoimul călător, pescărașul albastru, egreta mică, stârcul pitic, ghionoaia sură, liliacul de amurg și broasca râioasă verde.
Fotografiile sunt ale Asociației Parcul Natural București, făcute pe Valea Saulei.
Valea Saulei văzută spre nord: cele două bazine, sălciile de pe diguri și, în dreapta, autostrada A3. Foto: Daniel Mirlea / APNBLișiță pe cuib, în ceața de dimineață. Foto: Alex Preoteasa / APNBUn cormoran mic își usucă aripile lângă rațe mari, pe apa acoperită de lintiță. Foto: Alex Preoteasa / APNBStârc cenușiu pe malul unuia dintre bazine. Foto: Andreea Cârlig / APNBLebede de vară (Cygnus olor), care stau aici tot anul. Foto: APNBBroască de lac în lintiță. Foto: APNBFluture zigena pe o tulpină de scai, una dintre nevertebratele din lista studiului. Foto: APNBSub podul autostrăzii A3, la intrarea în arie. Foto: Cătălin Hamzescu / APNB
Ce urmează
Ce schimbă votul și ce rămâne deschis
În aria protejată sunt interzise de acum aruncarea deșeurilor, focul, hrănirea animalelor sălbatice și tăierea vegetației. Sectorul 2 trebuie să noteze statutul în cartea funciară, apoi urmează planul de management și regulile de vizitare.
Accesul rămâne neclar. Unele relatări spun că locul se poate vizita din strada Gherghiței; altele, că poteca de acum trece pe teren fără drept de trecere înscris și că intrarea dinspre strada Gherghiței pe una dintre parcele cere un acord scris. Potrivit studiului, singura potecă, cea de lângă calea ferată, e acoperită de moloz.
Studiul mai numește ca amenințări focul în stuf, speciile invazive (cenușerul, arțarul american, salcâmul, ambrozia și țestoasa de Florida), apele uzate din amonte și seceta. Tot studiul propune extinderea ariei cu o parcelă de lângă A3, aflată în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, prin ISU București, pentru o pădure-paravan spre autostradă.
Câmpul fostei pepiniere nu intră în aria protejată. Soarta lui ține de planul de parc al sectorului și de procesele de proprietate.
Metoda
Cum e făcut desenul
Fereastra are 2,58 pe 2,46 kilometri, adică 7.052 de pătrate de 30 de metri, grila sateliților Landsat 5, 7, 8 și 9. Pentru fiecare vară, din iunie până în august, s-au păstrat trecerile fără nori (315 în total) și s-a luat, pentru fiecare pătrat, valoarea mediană a indicelui de vegetație (NDVI).
Senzorii diferă puțin între ei. Comparând fiecare cu Landsat 7 în verile în care au zburat împreună, Landsat 8 dă pentru indicele de vegetație valori cu 0,034 mai mari decât Landsat 5; verile vechi au fost aduse pe aceeași scară.
Culoarea pământului urmează verdele măsurat, cu trecere lină de la un pătrat la altul; când alegi un an apar, exact, pătratele care și-au pierdut verdele în vara aceea, iar când alegi un pătrat, conturul lui. Un pătrat fără nicio trecere senină într-o vară ia valoarea verii celei mai apropiate. Coroanele de copaci apar doar unde vegetația a rămas umedă până la sfârșitul verii (indicele NDMI), ceea ce desparte arborii de iarba și culturile care se usucă în august; o aproximare, nu o numărătoare de copaci.
Lacurile sunt conturate după hartă și după studiu. Clădirile sunt cele de azi din OpenStreetMap; fiecare apare din anul în care suprafața construită din pătratul ei de 100 de metri a ajuns la jumătate din cea din 2020 (JRC, Global Human Settlement Layer). Autostrada apare din vara lui 2019.
Un pătrat „și-a pierdut verdele” într-o vară dacă media celor trei veri dinainte era de cel puțin 0,55, iar a celor trei veri începând cu ea, de cel mult 0,42. Lipsește vara lui 2005 (nicio trecere senină); verile din 1989, 1995, 2002 și 2012 au mai puțin de trei treceri.
„Malurile” înseamnă pătratele din conturul studiului, fără apă și fără o fâșie de 20 de metri în jurul ei (4,8 ha); „câmpul”, dreptunghiul de la vest de bazine, între calea ferată și drumul de la sud (37,3 ha). La rezoluția de 10 metri a imaginilor Sentinel-2, verile 2017–2025 arată aceeași diferență.
