Via urcă spre nordROEN
Relieful României, colorat unde se coace soiul ales în cel puțin 8 veri din 10

Se încarcă harta…

  1. Clima viței de vie · 1961–2025

    Podgoriile României și căldura: unde se coace fiecare soi, din 1961 până azi

    În anii ’60, căldura de care are nevoie Cabernet Sauvignon se aduna, în 8 veri din 10, doar la câmpie și pe dealurile cele mai joase: limita ei trecea pe la 160 m. În ultimii zece ani trece pe la 463 m. Viile au rămas pe aceleași dealuri; printre viile plantate de curând, soiurile roșii au o parte mai mare.

    Comuna tasau derulează: anii trec

  2. 1961–1970

    Unde se cocea Cabernet Sauvignon în anii ’60#

    Cercetătorii viticoli măsoară căldura unei veri cu indicele Huglin: pentru fiecare zi din aprilie până în septembrie, media dintre cât trec temperatura medie și cea maximă peste 10 °C, adunată pe toată vara. Fiecare soi are nevoie de o sumă anume ca să se coacă. Pentru Cabernet Sauvignon, pragul publicat este 1.900.

    Pe hartă, culoarea arată pământul unde suma a trecut de 1.900 în cel puțin 8 veri din 10, între 1961 și 1970. Câmpia Dunării, Banatul, Crișana, Dobrogea și poalele celor mai joase dealuri: 38% din suprafața țării. Linia trecea pe la 160 m altitudine (mediana ei).

  3. 1971–1980

    Apoi linia a coborât#

    Anii ’70 au avut verile cele mai răcoroase de după 1961. În 1971–1980, limita pentru Cabernet Sauvignon a coborât la 91 m. Pe dealurile Moldovei și ale Transilvaniei, verile cu destulă căldură au devenit mai rare decât înainte.

    Linia subțire, rozalie, rămâne pe hartă: este limita din 1961–1970.

  4. 1980 → 2025

    Din anii 2000, linia urcă repede#

    +303 m de la anii ’60 la ultimii zece ani

    Derulează și anii trec. Până în anii ’90, linia stă cam unde era în anii ’60. Apoi urcă pe văi și pe coaste, deceniu cu deceniu; liniile vechi rămân în urmă, subțiri.

    În 2016–2025, Cabernet Sauvignon își adună căldura în 8 veri din 10 pe 69% din țară, iar linia trece pe la 463 m. Peste viile de azi, indicele Huglin a crescut cu 350. Atâta căldură se pierde urcând un deal cu 278 m.

  5. Cinci soiuri

    Fiecare soi are linia lui, și toate au urcat#

    Soiurile care au nevoie de mai puțină căldură se coc mai sus. Pragurile, construite pe indicele lui Pierre Huglin, vin de la institutul de cercetare de la Geisenheim: Müller-Thurgau 1.500, Pinot noir 1.700, Merlot 1.800, Cabernet Sauvignon 1.900, Syrah 2.000. Tabelul agenției de mediu a landului Hessa cere mai mult pentru Merlot (1.900) și Syrah (2.100). Tabelul de mai jos le arată pe amândouă.

    Alege un soi deasupra hărții. Cu pragurile de la Geisenheim, între anii ’60 și ultimii zece ani, fiecare linie a urcat cu 250 până la 303 m. Pentru soiurile românești, Fetească, Grasă, Băbească, nu s-a publicat un prag.

    Înălțimea mediană până la care soiul își adună căldura în 8 veri din 10. Între paranteze: cu pragul mai strict.
    SoiulPragul1961–19701971–19802001–20102016–2025
    Müller-Thurgau1.500528 m359 m596 m778 m
    Pinot noir1.700357 m192 m438 m618 m
    Merlot1.800 (1.900)256 m (160 m)147 m (91 m)360 m (268 m)536 m (463 m)
    Cabernet Sauvignon1.900160 m91 m268 m463 m
    Syrah2.000 (2.100)121 m (133 m)105 m (77 m)183 m (115 m)388 m (303 m)

    Pentru Syrah cu pragul de 2.100, limita sare de la un deceniu la altul și altitudinea ei spune puțin.

  6. Cotnari

    La Cotnari, căldura a trecut pragul lui Cabernet Sauvignon#

    Cotnari e o podgorie a vinurilor albe: Grasă, Fetească albă, Tămâioasă, Frâncușă. Liviu Mihai Irimia și colegii lui au calculat indicele Huglin din datele stației Cotnari, pentru 1951–1990 și 1991–2010: podgoria a rămas în aceeași clasă, de la marginea ei de jos la cea de sus. După un al doilea indice, din același studiu, Cotnari a trecut de la o climă a vinurilor albe la una a celor roșii.

    Harta de aici, făcută din alte date, dă o creștere asemănătoare. Pe viile din jurul Cotnariului, 1951–1990: 1.876 (studiul: 1.860,2); 1991–2010: 1.992 (studiul: 2.024,2). Zona cu indicele între 1.800 și 2.100 a urcat, în medie, de la 148 la 183 m (studiul: de la 149 la 180 m); cea între 1.500 și 1.800, de la 333 la 373 m (studiul: de la 280 la 360 m). Pe cea mai caldă pătrime a comunei, valoarea atinsă în 8 veri din 10 a trecut de la 1.856 în 1961–1970 la 2.252 în 2016–2025, peste pragul lui Cabernet Sauvignon.

  7. Târnave și Lechința

    În Transilvania, Pinot noir urcă pe dealuri#

    Podgoriile Transilvaniei stau mai sus decât cele de la câmpie. În anii ’60, Pinot noir (1.700) își aduna căldura în 8 veri din 10 pe 47% din viile din centrul Transilvaniei, mai ales în văi. În ultimii zece ani, pe aproape toate. Pe cea mai caldă pătrime a municipiului Blaj, în anii ’60 se cocea până la Merlot; acum și Cabernet Sauvignon și Syrah. La Lechința, atunci doar Müller-Thurgau și Pinot noir; acum și Merlot, Cabernet Sauvignon și Syrah. Pentru Blaj, un studiu publicat dă valori mai mari; vezi mai jos.

  8. Maramureș și dealurile înalte

    Unde, în anii ’60, nu se cocea nimic#

    În 1961–1970, în 434 de comune și orașe din 3.186, chiar și cea mai caldă pătrime de pământ nu aduna, în 8 veri din 10, căldura de care are nevoie Müller-Thurgau, soiul care cere cel mai puțin. Azi mai sunt 149, toate la munte: în fiecare, trei sferturi din pământ stau peste 600 m.

    În depresiunea Maramureșului, la Sighetu Marmației, cea mai caldă pătrime de pământ abia trecea de 1.500 în anii ’60 (1.552) și a coborât sub prag în anii ’70 (1.433). În ultimii zece ani a ajuns la 1.910: pragul lui Cabernet Sauvignon.

  9. Viile

    Viile au rămas pe loc#

    Punctele crem sunt viile din harta CORINE a Uniunii Europene, 2018. Hărțile de schimbare CORINE, care înregistrează schimbările de cel puțin 5 ha, găsesc în România, din 1990 până în 2018, 21.700 ha de vie pierdută și doar 4.100 ha de vie nouă pe pământ unde nu fusese vie. Parcelele mai mici de 5 ha, vechi sau proaspăt plantate, le scapă.

    Țara are mult mai puțină vie decât în 1961: 306.300 ha atunci, 161.930 ha în 2024, după FAO. Dar viile care au rămas sunt pe aceleași dealuri. Peste ele, indicele Huglin a trecut de la 2.057 (1961–1970) la 2.407 (2016–2025).

  10. Ce s-a plantat

    Soiurile s-au schimbat#

    Ancheta viticolă din 2015 (Eurostat) împarte viile după vârstă și, pentru jumătate din suprafață, după culoarea strugurelui. Printre viile de peste 30 de ani, soiurile roșii sunt 31,7%; printre viile sub 10 ani, 44,8%. Ancheta din 2020, mai mică, dă același lucru: 33,7% și 43,3%.

    Din viile de Cabernet Sauvignon, 65,3% au sub 10 ani; de Fetească neagră, 63,2%; de Syrah, 97,8%. De Fetească albă, 7,9%; de Băbească neagră, 0,1%. Dar și Pinot noir și Chardonnay, care cer puțină căldură, sunt mai ales vie tânără. Ancheta arată ce s-a plantat, nu de ce.

    Partea din vie mai tânără de 10 ani (închis) și mai bătrână de 30 (deschis), pe soiuri, 2015soi roșusoi alb
    1. Băbească neagră0%
    2. Aligoté1%
    3. Fetească albă8%
    4. Fetească regală12%
    5. Welschriesling20%
    6. Merlot22%
    7. Muscat Ottonel51%
    8. Sauvignon blanc54%
    9. Fetească neagră63%
    10. Cabernet Sauvignon65%
    11. Pinot noir77%
    12. Chardonnay80%
    13. Syrah98%

    Eurostat, vit_t4 (ancheta structurii plantațiilor viticole, 2015)

  11. Cât de sigură e harta

    Pusă la încercare pe 108 de stații pe care nu le folosește#

    Harta pleacă de la E-OBS, temperaturile zilnice măsurate în Europa, interpolate pe pătrate de 0,1°, și le duce pe pătrate de 250 m după relief. E-OBS folosește în România 29 de stații, dintre care 25 măsoară și azi. Alte 108 de stații, 107 din România și una din Republica Moldova, din arhiva NOAA, nu intră în E-OBS; pe ele a fost pusă la încercare harta.

    Pentru 2016–2025, harta greșește la jumătate dintre ele cu cel mult 50, cât o diferență de vreo 40 m de altitudine. Eroarea medie e 56 sub 400 m și 82 peste; cea mai mare e la Mangalia, pe țărm, unde vântul de la mare răcește verile. La cele 9 stații cu date și din 1973–1990, încălzirea măsurată până în 2016–2025 a fost de 426; harta dă 418. Un al doilea set de date, ERA5-Land, dă în 26 de puncte aceeași încălzire de la 1961–1990 la 1996–2025 (286, față de 280 pe hartă), deși e cu vreo 164 mai rece decât harta.

    Pentru anii ’60, nicio stație din afara E-OBS nu are date. La stațiile E-OBS, harta greșește în 1961–1970 cu 42 în medie pe an și stație, iar ERA5-Land e mai rece decât harta cu 143 atunci și cu 164 acum: deosebirea dintre cele două seturi de date s-a schimbat puțin.

  12. Ce se coace în comuna ta#

    Caută comuna sau orașul, ori apasă pe hartă. Alege și anul nașterii: vezi ce soiuri se coceau în deceniul în care te-ai născut și ce se coace acum, pe cea mai caldă pătrime de pământ a locului.

    deceniul nașterii

    Alege un loc ca să vezi ce soiuri se coc acolo. Poți apăsa și pe hartă.

Unde se oprește harta

Harta măsoară doar căldura. O vie mai are nevoie de ierni fără geruri care să omoare butucii, de primăveri fără brumă după înmugurire, de apă, de sol și de o coastă bine însorită. Un pătrat de 250 m vede dealul, nu și rândul de vie de pe coasta lui sudică, mai cald decât media pătratului.

Pragurile sunt limite de jos, stabilite pentru teren plat în Franța, și autorii nu le dau la fel. Ele spun unde un soi se poate coace, nu unde dă vinul cel mai bun. Dacă unele câmpii au devenit prea calde pentru vinurile albe este altă întrebare, la care indicele Huglin nu răspunde. Pentru anii ’60 nu s-a găsit o hartă a viilor; comparația cu viile pornește din 1990, cu prima hartă CORINE.

Unde un studiu nu se potrivește: Blaj

Un studiu publicat dă pentru Blaj, în 2010–2021, o medie de 2.542,6, cu aceeași formulă. Pentru 2015–2021, anii cu date complete la stația meteo din Blaj, pe care harta nu o folosește, stația dă 2.140, iar harta 2.161. Diferența față de studiu, de câteva sute, rămâne neexplicată; studiul a folosit datele stațiunii de cercetare viticolă din Blaj.

Cum a fost calculată

Temperaturile zilnice medii și maxime 1950–2025 vin din E-OBS v33.0e (grila de 0,1°, media ansamblului). Pentru fiecare vară, indicele Huglin este suma, din 1 aprilie până în 30 septembrie, a valorilor ((Tmed − 10) + (Tmax − 10)) / 2, doar cele pozitive, înmulțită cu coeficientul de lungime a zilei, 1,03–1,06 după latitudine (Tonietto și Carbonneau, 2004).

Fiecare an este dus pe relieful de 250 m: o tendință după altitudine, latitudine și longitudine, potrivită pe toată țara, plus abaterea locală a anului, interpolată. Indicele scade cu vreo 1.261 pentru fiecare kilometru de urcare. „În 8 veri din 10” înseamnă a treia cea mai mică valoare din cele zece veri ale deceniului. „Linia” unui soi este înălțimea mediană a pământului de peste 50 m unde valoarea atinsă în 8 veri din 10 diferă de pragul lui cu cel mult 25. Anii ’50 lipsesc din poveste: câmpul lor e construit altfel decât în deceniile următoare (doar comparația cu studiul de la Cotnari, care pornește din 1951, îi folosește).

O a doua verificare: ERA5-Land, reanaliza Copernicus, prin Open-Meteo, în 26 de puncte. Viile: CORINE Land Cover 2018 și hărțile de schimbare 1990–2018. Comunele: limitele UAT ANCPI, 2021.

Surse

Mai mult pe site: Clima bunicilor · Unde poți vizita crame în România