mariuscomper.uk ROEN

Marea Neagră · temperaturi zilnice 1982–2026

Zilele de baie la Marea Neagră, 1982–2026: cât ține sezonul la fiecare stațiune

De la Sulina la Varna, apa mării stă acum la cel puțin 20 °C cu trei până la patru săptămâni mai mult pe an decât în anii 1980: între 21 și 28 de zile de baie în plus, pe fiecare porțiune de coastă. La Mamaia, apa ajunge la cel puțin 20 °C în 123 de zile pe an, față de 99 de zile în anii 1982–1991: sezonul începe cu circa 7 zile mai devreme și se încheie cu circa 8 zile mai târziu.

Marea, zi cu zi

Harta arată marea într-o singură zi, colorată după temperatura măsurată; de la 20 °C în sus nuanțele devin calde, iar linia albă desparte apa mai rece de apa bună de baie. Pornește o vară și urmărește când trece marea pragul. În anii 1982–1991, la Mamaia, prima zi de baie venea în medie la 12 iunie; în 2016–2025 vine la 5 iunie.

Mamaia: fiecare vară, zi cu zi

6 °C20 °C28 °C

Harta: temperatura apei la suprafață în ziua aleasă, pe celule de satelit de 0,25 grade, cu tranziții line între centrele lor; linia albă este pragul de 20 °C. Desenul verilor: fiecare rând e un an, fiecare coloană o zi de la 1 aprilie la 31 octombrie, în largul stațiunii alese; zilele de cel puțin 20 °C sunt în nuanțe calde. Petele albastre din mijlocul verilor sunt zile mai reci. Pătratul punctat de pe hartă e celula de satelit din care vin numerele stațiunii alese.

Plaja ta și săptămâna ta de concediu

Alege o stațiune din listă sau apasă pe harta de mai sus, lângă stațiunea ta. Apoi alege o zi din săptămâna obișnuită de concediu: răspunsul arată în câte veri din anii 1990–1999 era apa bună de baie în acea săptămână și în câte din anii 2016–2025.

123

zile pe an cu apa la cel puțin 20 °C (media 2016–2025)

+24

zile în plus față de media 1982–1991

Sezonul s-a lungit la ambele capete

Prima zi cu apa la cel puțin 20 °C venea la Mamaia, în medie, la 12 iunie în anii 1982–1991. În anii 2016–2025 vine la 5 iunie. Ultima zi de baie a anului s-a mutat de la 30 septembrie la 8 octombrie. Același lucru s-a întâmplat pe toată coasta.

Zile de baie pe an, în largul coastei
1982–1991
2016–2025
85 de zile130 de zile

Aceeași măsură pe toată fâșia de mare: zilele pe an cu apa la cel puțin 20 °C, media pe zece ani, pentru fiecare celulă de satelit. Numerele sunt zilele în largul fiecărei porțiuni de coastă. Pe tot litoralul, de la Sulina la Varna, marea a câștigat între 21 și 28 de zile pe an; cel mai mult în largul porțiunii Corbu.

Sezonul de baie, de la prima la ultima zi de cel puțin 20 °C

sezonul mediu 1982–1991 sezonul mediu 2016–2025

Sulina
Gura Portiței
Corbu
Mamaia – Eforie
Costinești – Neptun – Mangalia – Vama Veche
Șabla
Kavarna
Balcic – Albena – Nisipurile de Aur
Varna
apr.maiiun.iul.aug.sept.oct.nov.

Stațiunile care au aceeași celulă de satelit cea mai apropiată împart seria și apar grupate. Celula fiecărei stațiuni e cea mai apropiată al cărei centru se află pe mare, la cel mult 24 km de stațiune.

Apa foarte caldă a ajuns obișnuită

La 20 °C, cei mai mulți oameni intră în apă fără ezitare lungă. La 24 °C, intrarea nu mai cere niciun curaj. Pragul de 24 °C spune povestea cea mai clară: la Mamaia, apa îl atingea, în medie, în 15 zile pe an în anii 1982–1991 și îl atinge în 61 de zile pe an în anii 2016–2025. Temperatura medie a apei din iunie până în septembrie a crescut cu 0,6 °C pe deceniu în largul Mamaiei.

StațiunileZile pe an cu apa la cel puțin 20 °C, 1982–1991Cel puțin 20 °C, 2016–2025Cel puțin 22 °C, 2016–2025Cel puțin 24 °C, 1982–1991Cel puțin 24 °C, 2016–2025
Sulina94117951354
Gura Portiței96122981659
Corbu95123971559
Mamaia – Eforie99123981561
Costinești – Neptun – Mangalia – Vama Veche100124981663
Șabla101122981563
Kavarna1031261021667
Balcic – Albena – Nisipurile de Aur1041271041768
Varna1051281041869

Medii pe zece ani, rotunjite la ziua întreagă. Numărul pentru fiecare an în parte, la Mamaia, se află în tabelul următor.

Zilele cu apa la cel puțin 20 °C, an cu an: Mamaia – Eforie
Anul≥20 °C≥22 °C≥24 °CPrima ziUltima ziRăciri bruște
1982100581314 iunie5 octombrie0
198310665826 mai29 septembrie0
1984984325 iunie11 octombrie0
1985803705 iunie26 septembrie0
198611878251 iunie26 septembrie0
19879847425 iunie30 septembrie0
198894714310 iunie25 septembrie1
198990711726 iunie24 septembrie0
19909764321 iunie27 septembrie0
1991108563516 iunie3 octombrie0
199297523119 iunie23 septembrie0
19939736113 iunie23 septembrie0
1994106934428 iunie11 octombrie0
199511294454 iunie23 septembrie0
199610068128 iunie17 septembrie0
19979153315 iunie13 septembrie0
199811367352 iunie22 septembrie0
199912583471 iunie7 octombrie0
2000113652029 mai24 septembrie0
2001103825425 iunie6 octombrie0
2002108844414 iunie29 septembrie0
200311277314 iunie25 septembrie0
200411169112 iunie3 octombrie0
200511874461 iunie6 octombrie0
2006111834423 mai7 octombrie0
200712091508 iunie6 octombrie0
2008106862610 iunie23 septembrie0
200912472318 iunie9 octombrie0
2010111805010 iunie29 septembrie0
2011125902324 mai9 octombrie1
201213896674 iunie19 octombrie0
2013112894620 mai29 septembrie1
2014128924925 mai3 octombrie0
2015123101501 iunie7 octombrie0
201612198633 iunie7 octombrie0
201711995355 iunie1 octombrie0
20181221056725 mai2 octombrie0
2019129105751 iunie7 octombrie0
2020128997017 iunie22 octombrie0
2021109915910 iunie1 octombrie0
202211883534 iunie2 octombrie0
2023133103442 iunie18 octombrie0
2024131108784 iunie12 octombrie0
202511995657 iunie3 octombrie0
202612498726 iunie12 octombrie0

Răcirile bruște: ce vede malul și ce scapă satelitului

În plină vară, apa de lângă țărm poate pierde câteva grade de la o zi la alta. Vântul împinge stratul cald de la suprafață spre larg, iar în locul lui urcă apă rece din adânc. Fenomenul poartă numele de upwelling și a fost măsurat pe litoralul românesc de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța.

Un exemplu: în iulie 2017, un episod de upwelling a coborât dintr-odată temperatura apei de lângă profilul de măsurare Est Constanța până la 10 °C, în plin sezon, la suprafață sau la 10 metri adâncime (Tabarcea, teză de doctorat, Institutul de Biologie al Academiei Române; rezumatul nu spune la care dintre cele două). În aceeași lună, celula de satelit din largul Corbului nu a coborât sub 22,4 °C, iar în celula din largul Mamaiei și al Eforiei cea mai mare scădere în două zile a fost de 1,3 °C. Seria de satelit nu păstrează episodul.

De aceea, răcirile bruște sunt numărate aici cu măsură. Regula folosită — o scădere de cel puțin 3 °C în cel mult două zile, între iunie și septembrie, pornind de la o apă de cel puțin 19 °C — găsește în toată seria, nouă porțiuni de coastă vreme de 45 de veri, doar 26 de episoade. Cea mai mare scădere păstrată de satelit: 5,1 °C în cel mult două zile, în largul porțiunii Sulina, începând cu 26 iunie 2011. Petele albastre din desenul verilor arată doar răcirile din larg; o săptămână rece la plajă se poate ascunde într-o celulă care rămâne caldă.

Cum au fost numărate zilele

Temperaturile zilnice vin din seria OISST, versiunea 2.1, produsă de NOAA (National Centers for Environmental Information, Statele Unite) din măsurători prin satelit completate cu măsurători de pe nave și balize. Seria acoperă fiecare zi de la 1 ianuarie 1982 până la 31 octombrie 2026, pe celule de 0,25 grade, adică aproximativ 28 de kilometri pe direcția nord-sud și 20 de kilometri pe direcția est-vest. Ultimele două săptămâni sunt date preliminare; nu schimbă niciun număr de aici, fiindcă ultima zi cu apă de cel puțin 20 °C din 2026 a fost 13 octombrie.

Pentru fiecare stațiune a fost aleasă cea mai apropiată celulă al cărei centru se află pe mare, pe linia reală a țărmului din OpenStreetMap, și care are seria completă; centrul ei se află la cel mult 24 km de stațiune. Stațiunile care au aceeași celulă cea mai apropiată împart seria și apar grupate în tabele. Harta netezește trecerea între centrele celulelor; fiecare număr din text vine din celula întreagă, nu din netezire.

O zi de baie înseamnă o zi cu temperatura medie a celulei de cel puțin 20 °C. Pragurile de 22 și 24 °C apar alături, pentru cititorii cu altă măsură a confortului. Mediile pe perioade sunt medii ale anilor întregi din fiecare perioadă. Pentru o săptămână aleasă, șansa de apă bună de baie arată în câți ani din perioadă apa a stat la cel puțin 20 °C în cinci zile din cele șapte ale săptămânii (săptămânile sunt numerotate după calendar, iar datele afișate sunt cele din 2025).

Seria descrie stratul de la suprafață al mării deschise, potrivit după măsurătorile navelor și balizelor din primii metri, ziua și noaptea împreună. Apa mică de la mal, unde se face baie, se încălzește peste zi mai mult decât largul și se poate răci mai tare la un episod de upwelling. Zilele numărate aici descriu apa din largul stațiunii; la mal, sezonul simțit poate fi cu câteva zile mai lung în verile liniștite și mai scurt în săptămânile cu vânt care împinge apa spre larg. Completarea zilelor cu nori prin interpolare netezește căderile bruște, așa că numărul răcirilor bruște rămâne o socoteală minimă.

Două verificări. Primii ani ai seriei au mai puține măsurători de satelit; dacă perioada de referință începe în 1984 în loc de 1982, câștigul pe porțiuni de coastă este între 22 și 30 de zile, deci nu se micșorează. Pentru întregul bazin al Mării Negre, Mohamed, Ibrahim și Nagy (2022, Remote Sensing) au calculat din date zilnice de satelit la 0,05 grade o încălzire de 0,65 ± 0,07 °C pe deceniu, media anuală, între 1982 și 2020. Pe aceiași ani și cu aceeași măsură, seria folosită aici dă între 0,49 și 0,53 °C pe deceniu în largul fiecărei porțiuni de coastă: aceeași direcție, o încălzire puțin mai lentă decât media bazinului.

Surse: NOAA NCEI, Optimum Interpolation Sea Surface Temperature (OISST) v2.1; Huang și colab. (2021), „Improvements of the Daily Optimum Interpolation Sea Surface Temperature (DOISST) Version 2.1”, Journal of Climate, doi:10.1175/JCLI-D-20-0166.1; Mohamed, Ibrahim și Nagy (2022), „Sea Surface Temperature Variability and Marine Heatwaves in the Black Sea”, Remote Sensing 14, 2383, doi:10.3390/rs14102383; Mihailov și colab. (2013), „Characteristics of up-welling, algal bloom and hypoxia events in the western Black Sea in 2010”, Fresenius Environmental Bulletin 22 (10a), 2981–2990; C. Tabarcea, rezumatul tezei de doctorat, Institutul de Biologie al Academiei Române (episodul din iulie 2017, profilul Est Constanța). Linia țărmului, lacurile și brațele Dunării: © colaboratorii OpenStreetMap (ODbL); granițele: Natural Earth.

Pe aceeași coastă

Plajele lărgite ale litoralului — unde s-a pus nisip și cât a rămas. Litoralul, stațiune cu stațiune — prețuri, acces și plaje. Marea de turcoaz — de ce își schimbă marea culoarea. Nopțile tropicale — nopțile care nu se mai răcesc, localitate cu localitate.