ILLE · -UL · -A · -I
De ce stă articolul la coadă?
Le loup, el lobo, il lupo — toată romania își ține articolul în față. Numai româna îl lipește la coadă: lupul. Albaneza și bulgara fac la fel; greaca, din mijlocul Balcanilor, nu. Coada vine din latinescul ille — dar de ce a ajuns tocmai la coadă e, și azi, dispută între lingviști.
- ille
- demonstrativul latin din care vine coada
- 1521
- articolul gata format în Scrisoarea lui Neacșu
- 3 contra 1
- româna, albaneza, bulgara — greaca lipsește
De unde vine coada
Ille, demonstrativul devenit articol
Materialul e latin și nimeni nu-l contestă: coada românească vine din demonstrativul ille. Gramaticalizarea începe prin secolul VI.
“Starting with the 6th century, the Latin demonstrative/adjective pronouns ille and ipse underwent a series of complex changes that ultimately resulted in the appearance of the definite article”
Ivancu 2019 (după Kuteva, Heine 2008) ATESTAT
Lanțul, formă cu formă
-ul, -l
din lat. illum, prin rom. lu: omul, lupul, băiatul.
-i
din lat. illi: băieții, ochii.
-a
din lat. illa, prin eua, eau: fata.
-le
din lat. illae: fetele, tablourile.
-lui
din lat. illui: băiatului; proclitic înainte de nume proprii (lui Mahamet).
-lor
din lat. illorum: băieților, turcilor.
-ei
din lat. illaei: fetei.
Aldea 2004, tabelul de la p. 24 ATESTAT
Atenție la -u-: la substantivele masculine terminate în consoană, articolul e precedat de vocala de legătură -u- (băiat-u-l). Greșeala clasică e s-o iei drept parte din articol. (Ivancu 2019)
Româna mai are un articol hotărât: cel proclitic, din demonstrativul acel, gramaticalizat în româna veche. Coada paginii e însă cealaltă: morfemul enclitic -(u)l. (Cornilescu 2016)
Mașina paginii
Dezbracă articolul
Apasă fiecare cuvânt: se desface în tulpină, vocală de legătură și articol. Vocala -u- NU e articol — e lipiciul (Ivancu 2019).
omul = om + u + l (lat. illum)
lupul = lup + u + l (lat. illum)
băiatul = băiat + u + l (lat. illum)
băieții = băieți + i (lat. illi)
fetele = fete + le (lat. illae)
tablourile = tablouri + le (lat. illae)
Formele de singular feminin (fata) și genitiv-dativ (fetei, băiatului) topesc/schimbă finala — nu se desfac curat, așa că stau doar în lanțul de sus.
Cine mai lipește coada
Trei limbi o pun la coadă, una nu
Albaneza, bulgara (și macedoneana) își pun articolul tot la coadă, fiecare din demonstrativele ei. Greaca, vecina din mijloc, îl ține în față.
Albaneza
mal → mali (muntele), zog → zogu (pasărea), veturë → vetura (mașina). Sufixe: -i/-u la masculin, -(i/j)a la feminin.
Bulgara
човек → човекът (omul), добър човек → добрият човек (omul cel bun). Articole: -ът/-ят, -а/-я, -та, -то, -те la plural.
Macedoneana
Trei articole după depărtare: човекот (omul), човеков (omul ăsta), човекон (omul ăla). Fără paralel în altă limbă balcanică standard.
Greaca lipsește
Ο Αλέξανδρος — articolul stă în față, ca în greaca veche. Friedman: diverși lingviști fac mare caz că articolul postpus nu apare în greacă — și întreabă cum mai e atunci balcanism, sau cum mai e greaca balcanică.
Cine a văzut coada primul
Patru martori
De la Kopitar la Friedman trec două veacuri; coada se mută din curiozitate în balcanismul numărul unu.
Kopitar, 1829
“Româna, slava balcanică și albaneza — trei limbi lexical diferite, dar gramatical identice — din pricina unui substrat traco-iliric.”
apud Friedman 2006
Cea mai veche formulare a uniunii balcanice; articolul postpus l-a impresionat cel mai tare.
Miklosich, 1862
“The un-Romance postposing of the definite article: Bulgarian, Romanian, Albanian.”
Die slavischen Elemente im Rumunischen, apud Joseph & Friedman
Prima listă explicită de balcanisme; postpunerea e punctul 4. Nu Sandfeld a listat-o primul.
Sandfeld, 1930
“Postposed definite article — pe primul loc între balcanismele canonice.”
Linguistique balkanique, apud Joseph & Friedman
Canonizarea: coada devine balcanismul numărul 1. Sandfeld însuși îl creditează pe Miklosich.
Friedman, azi
“Chance parallelism is unlikely — româna și slava balcanică l-au dezvoltat în contact.”
Balkans as a Linguistic Area
Verdictul modern: paralelismul întâmplător e respins; convergența în contact rămâne.
Unde suntem
Ce știm și ce reconstruim
Patru sertare pentru toată pagina: materialul sigur, mecanismul, de ce ține, și gaura din mijloc.
Ce știm
Coada vine din ille (sec. VI); la 1521 e gata formată (Neacșu); albaneza, bulgara și macedoneana o au; greaca n-o are.
Ce reconstruim
Drumul lui ille postpus până la articol lipit: homo ille → omul, după Graur 1967.
De ce e solidă
Formele trăiesc: illum→-l, illae→-le, illorum→-lor. Trei limbi cu aceeași coadă, fiecare din demonstrativele ei.
Ce rămâne disputat
DE CE s-a lipit tocmai la coadă: calc după un model autohton, din latină pură, sau mixt. Dovezile lipsesc.
Trei opriri
Trei date
Tot drumul pe o singură șină: scrisoarea, lista, canonul.
Neacșu
1521
Scrisoarea din Câmpulung: lucrul, ochii, locul cela strimtul — articolul gata format.
oprire 1 din 3
Miklosich
1862
Prima listă explicită de balcanisme; postpunerea articolului e punctul 4.
oprire 2 din 3
Sandfeld
1930
Canonul: postposed definite article, balcanismul numărul unu.
oprire 3 din 3
1780 Elementa la Viena · 1829 Kopitar · 1967 Graur.
Drumul cozii
ille
demonstrativul latin
-l, -a, -i
articolul lipit la coadă
omul
cuvântul întreg
De ce tocmai la coadă
Trei răspunsuri, niciun câștigător
Toate trei pornesc de la același ille. Se bat pe DE CE s-a lipit în spate. Verdictul paginii: DISPUTATĂ
Calchierea
Kopitar 1829: coada vine dintr-un model traco-iliric. Singura dovadă concretă: Drobeta < *druwā-tā, sintagmă cu articol postpus (Hamp 1982).
Latina pură
Graur 1967: articolul iese din ille postpus latin (homo ille), prin reanaliză. Renzi 1993 propune varianta prepusă — rivalul.
Mixta
Brâncuș 2004: construcția latină postpusă, întărită de contactul cu graiurile dacice, care prefereau postpunerea.
Dincolo de Hamp 1982, niciun apel la substrat nu se sprijină pe vreo dovadă concretă (Joseph & Friedman). Limbile moarte ale Balcanilor, în stadiul actual al cunoașterii, nu ne pot spune nimic despre convergențe.
Nici „deriva independentă” nu e școală: Friedman respinge explicit paralelismul întâmplător. Pre-latina non-elenică e prea sărac atestată pentru speculații serioase dincolo de lexic.
Verifică-te
Cine-i mai vechi?
Șase repere din pagină, amestecate. Pune-le de la cel mai vechi la cel mai nou.
Mută fiecare carte pe poziția ei, de la 1 la 6. Tastele 1–6 mută cartea aleasă; cărțile se trag și cu degetul.
- 1930
Sandfeld: canonul
Poziția - 1521
Neacșu: articolul gata format
Poziția - 1967
Graur: ille postpus
Poziția - 1780
Gramatica de la Viena (Elementa)
Poziția - 1862
Miklosich: prima listă
Poziția - 1829
Kopitar: substratul
Poziția
Scor: 0 din 6
Ordinea bună, de la cel mai vechi:
- 1521 — Neacșu: articolul gata format
- 1780 — Gramatica de la Viena (Elementa)
- 1829 — Kopitar: substratul
- 1862 — Miklosich: prima listă
- 1930 — Sandfeld: canonul
- 1967 — Graur: ille postpus
Așa arată șirul așezat: fiecare reper la locul lui.
Surse
Gramaticile și lingviștii întâi, apoi textele, apoi vecinii. Fiecare afirmație cu risc trimite la sursa ei.
Gramatici și lingviști
- Ivancu 2019: articolul românesc după GALR (redalyc)
- Aldea 2004: tabelul ille→articol, p. 24 (PDF)
- Cornilescu 2016: Graur 1967, Brâncuș 2004 (PDF)
- Miklosich 1862 / Sandfeld 1930 apud Joseph & Friedman, cap. 2 (PDF)
- Joseph & Friedman, Introducere: prima listă (PDF)
- Joseph & Friedman, cap. 1: Hamp, verdictul (Cambridge)
- Friedman: Balcanii ca arie lingvistică (PDF)
- Friedman 2006: Kopitar, stadiul cunoașterii (PDF)
Vecinii
- Albaneza: articolul postpus (rezumat gramatical)
- Bulgara: articolul postpus (gramatică)
- Macedoneana: cele trei articole (rezumat gramatical)
- Greaca: articolul stă în față (rezumat gramatical)
- Uniunea balcanică: articolul postpus (sinteză)
Textele
Vecini de catalog
Litere: Fraunces și Source Serif 4, sub licența SIL Open Font.