mariuscomper.ukEnglish

O MONEDĂ, TREI DATE

De ce mărunțișul tău poartă numele unui guvernator croat?

Deschizi DEX-ul la ban-monedă și găsești „Et. nec.”: origine necunoscută. Deschizi lada cu monede medievale și găsești altceva: banovățul, dinarul de argint al banilor Croației, cu jderul în fugă și legenda MONETA REGIS PER SCLAVONIA. Bătut la Zagreb de pe la 1260, a circulat — după Mihaescu 1967 — și pe la noi de pe la 1270; numele i s-a lipit de orice monedă măruntă, iar Vlaicu Vodă și l-a pus pe propriul ban, în 1365.

Vezi cele trei date

Et. nec.
ce spune DEX-ul despre ban-monedă
1260 · 1365 · 1867
trei date, o singură monedă
40 → 100
parale într-un leu înainte de 1867, bani după
Dinar slavon cu jderul în fugă și legenda în jurDucat al lui Vladislav I Vlaicu, cu stema Țării RomâneștiMonedă de 10 bani din 1867, cu valoarea și anul
Moneda se micșorează:
De la dinarul de argint al banilor la mărunțișul de bronz. Circulația timpurie pe la noi, după Mihaescu 1967.

Punctul de plecare: dicționarele

Ce spun dicționarele

Două intrări, același cuvânt. Una știe de unde vine, alta nu.

ban¹ s. m.

“Unitate monetară egală cu a suta parte dintr-un leu… – Et. nec.”

DEX '09 BAN1

Et. nec. = etimologie necunoscută: dicționarul nu consideră originea stabilită.

ban² s. m.

“Titlu purtat de dregătorul delegat de domn la guvernarea Olteniei… Guvernator al unei regiuni de graniță în regatul Ungariei. – Cf. magh. ban, sb. ban.”

DEX '09 BAN2

Prima atestare academică

[At: N. TEST. (1648), ap. GCR I, 126/28 / Pl: ~i / E: nct]

MDA2

Noul Testament din 1648 atestă moneda; E: nct înseamnă aceeași neștiință, prescurtat.

Ipoteza veche, scoasă din uz IPOTEZĂ DEPĂȘITĂ

“La origine, banul trebue să fi fost o monetă cu efigia Banului care pusese să-l bată”

CADE

Dicționarele nu mai cred asta — cu motiv: banul Olteniei, dependent de domn, nu bătea monedă proprie (după Ștefănescu 1965, apud Mihaescu 1967).

Intrările „ban” pe dexonline →

Moneda: Croația, secolul XIII

Jderul de pe monedă

Banovățul (banski denar): moneda de argint pe care banii și herțegii o băteau în Slavonia, de la începutul secolului XIII până la mijlocul secolului XIV, după modelul Salzburgului.

  1. Legenda

    MONETA REGIS PER SCLAVONIA sau MONETA DUCIS PER SCLAVONIA, în jurul jderului în fugă.

  2. Jderul

    Croata kuna înseamnă jder. Animalul dă monedei chipul și porecla.

  3. Monetăria

    Mai întâi la Pakrac, apoi la Zagreb din 1260 — de unde moneta banalis și denarius Zagrabiensis.

  4. Argintul

    Argint al regelui Béla IV. Calitatea a scos din circulație monedele vecine; ungurii l-au imitat.

Vitrina cu monede medievale de argint a Muzeului din Sombor
Banovaci slavi din secolul XIII, în vitrina Muzeului din Sombor. Foto: DjordjeMarkovic, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0
Desen vechi al unui dinar slavon, avers și revers
Dinar slavon: legenda în jurul jderului, într-o planșă veche. Sursă: Wikimedia Commons, domeniul public
Un jder de pădure pe o creangă
Jderul de pădure, animalul de pe monedă. Foto: caroline legg, Wikimedia Commons, CC BY 2.0
Gravură veche a orașului Zagreb, cu cetatea pe deal
Zagreb (Agram), orașul monetăriei din 1260, într-o gravură veche. Sursă: Wikimedia Commons, domeniul public

Hrvatska enciklopedija, „banovac” →

Ipoteza care leagă totul

Drumul spre Țara Românească

Haralambie Mihaescu a adunat piesele în 1967: ban-monedă pornește de la ban-guvernatorul, prin monedele banilor. Ipoteza anteromană rămâne neconcludentă; de germanicul bannum se îndoiește că ar fi ajuns până la români.

“El a pornit de la termenul ban „guvernator de provincie”… a avut la noi înțelesul „monedă, bani” în genere”

Mihaescu 1967 DUPĂ MIHAESCU 1967

Pasul îndrăzneț RECONSTRUIRE

După Mihaescu 1967, sprijinit pe o piesă găsită la Curtea de Argeș (Moisil 1920), denarii banales sau simplu bani ar fi circulat în ținuturile locuite de români cam de la 1270, iar numele li s-ar fi lărgit la orice monedă. Aproape un secol mai târziu, Vlaicu îl găsea încetățenit.

Reconstituire: un singur exemplar citat, plus deducție — și nimic numit dincolo de el.

Piesa de la Argeș purta inițialele R L = rex Ladislaus (1272–1290).

Vlaicu, 1365

Prima monedă proprie a Țării Românești: după Iliescu, apud Mihaescu 1967, domnul bate monedă în 1365 — iar în prima jumătate a secolului XV are două nominaluri: ducatul și banul. Sensul „monedă” pare o inovație românească, născută la nord de Dunăre; textele românești îl arată din secolul XVI.

Vămile cer bani

  • 1413, Bran

    “trei bani, pedestrul un ban”

  • 1422

    “calul slobod trei bani, pedestrul un ban”

  • 1424

    “un cal neîmpovărat un ban… trei bani”

Niciun exemplar din banul acela timpuriu nu a ajuns până la noi. Golul rămâne pe masă, la vedere.

Zidurile de piatră ale Curții Domnești de la Curtea de Argeș
Curtea Domnească de la Argeș, unde s-a găsit piesa cu inițialele R L. Foto: Leontin l, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0
Desen vechi al ducatului lui Vlaicu, avers și revers
Ducat al lui Vladislav I Vlaicu, într-o planșă veche: scutul și acvila Țării Românești. Sursă: Wikimedia Commons, domeniul public
Planșă cu șase ducați munteni
Ducați munteni: nominalul mare al veacului XIV. Foto: Wikiacc1985, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0
Castelul Bran, văzut dintre copaci
Branul, a cărui vamă cerea bani încă din 1413. Foto: Sîmbotin, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0 RO

Mihaescu 1967 (PDF) →

Trei opriri

Trei date

Tot drumul pe o singură șină: monetăria, domnia, legea.

  1. Monetăria la Zagreb

    1260

    Pakrac → Zagreb: începe banovățul ca moneta banalis, dinar de argint cu jder.

    oprire 1 din 3

  2. Banul lui Vlaicu

    1365

    Prima monedă proprie a Țării Românești: ducat + ban, cu un cuvânt deja încetățenit.

    oprire 2 din 3

  3. Legea

    1867

    1 leu = 100 bani: argint 5 g 835‰ sau aur 0,3226 g 900‰. Împărțirea în 40 parale e înlocuită, după BNR.

    oprire 3 din 3

Votată 29 mart./10 apr., Senat 14/26 apr., Monitorul nr. 89, 22 apr./4 mai 1867 (stil vechi/nou).

Drumul cuvântului

  1. Ban

    titlul: guvernatorul

  2. banovăț

    moneda banilor, din 1260

  3. ban

    mărunțișul, din 1365 până azi

Cealaltă monedă măruntă

Para: bucata persană

Cuvântul vine din persanul pâre, „bucată”.

  • Para otomană: 3 aspri (akçe) din 1640; kurușul din 1688 face 40 parale.

  • Leul fictiv al Regulamentului Organic se împarte în 40 parale (1831–1832), după BNR. DUPĂ BNR

  • Legea din 1867 îl împarte în 100 bani și îngroapă para ca unitate de socoteală, după BNR. DUPĂ BNR

Cuvântul supraviețuiește monedei: parale, „nici două parale”; MDA2 trece para între sinonimele banului.

Monedă otomană de 40 parale, avers și revers
Piesă otomană de 40 parale: câte făceau un kuruș din 1688. Sursă: Wikimedia Commons, domeniul public
Reversul unei monede otomane de 10 parale
10 parale de aramă, Abdülaziz: mărunțișul târziu al Imperiului. Foto: Raimond Spekking, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0
Monedă românească de 10 bani din 1867, avers și revers
10 bani 1867: noul mărunțiș al legii. Foto: scan by Bogdan Giușcă; coin by National Bank of Romania, Wikimedia Commons, domeniul public

Para (currency) →

Leul într-o carte

Leul își trage numele din talerul olandez cu leu (leeuwendaalder), intrat pe la 1600 și ajuns unitate de socoteală în 1831/1832. Întreaga poveste — romanatul, morțile din 1947, 1952 și 2005 — e la leul-1867.

Povestea leului, cap-coadă →

Taler olandez de argint cu leul, avers și revers
Taler-leu olandez: moneda din care și-a luat leul numele. Foto: CNG, Wikimedia Commons, CC BY-SA 2.5

Originea titlului

O dispută onestă

De unde vine ban-guvernatorul? Patru răspunsuri cu nume — și niciun câștigător. Verdictul paginii: disputată. DISPUTATĂ

Bogatul

bajan „bogat”: cuvânt mongol, probabil avar, intrat în română prin mag. bán — Cioranescu, după Berneker.

Străjerul

bân „stăpân, străjer” și marz-bân „străjer de graniță” — Sakač, Rački.

Croatul

Origine croată — Miklosich.

Hunul

Bănuială hunică, notată de Kinnamos în 1180–1183: o presupunere din secolul XII.

Derivarea avară e judecată neconvingătoare: titlul nu apare la avari (Ančić).

Cea mai veche atestare: βο(ε)άνος la Constantin Porfirogenetul, pe la 950. Banatul Severinului: 1233–1526.

Cercetarea, pe scurt, la „Ban (title)” →

Verifică-te

Cine-i mai vechi?

Șase date din pagină, amestecate. Pune-le de la cel mai vechi la cel mai nou.

Mută fiecare carte pe poziția ei, de la 1 la 6. Tastele 1–6 mută cartea aleasă; cărțile se trag și cu degetul.

  1. 1648

    Noul Testament: prima atestare academică

    Poziția
  2. 1260

    Monetăria se mută la Zagreb

    Poziția
  3. 1867

    Legea: 1 leu = 100 bani

    Poziția
  4. 1413

    Vama Branului cere „trei bani”

    Poziția
  5. 1688

    Kurușul face 40 parale

    Poziția
  6. 1365

    Vlaicu bate monedă proprie

    Poziția

Scor: 0 din 6

Ordinea bună, de la cel mai vechi:

  1. 1260 — Monetăria se mută la Zagreb
  2. 1365 — Vlaicu bate monedă proprie
  3. 1413 — Vama Branului cere „trei bani”
  4. 1648 — Noul Testament: prima atestare academică
  5. 1688 — Kurușul face 40 parale
  6. 1867 — Legea: 1 leu = 100 bani

Așa arată șirul așezat: fiecare dată la locul ei.

Surse

Dicționarele întâi, apoi teza din 1967 și moneda croată, apoi vecinii. Fiecare afirmație cu risc trimite la sursa ei.

Dicționare

Teza și moneda

Vecini

Litere: Fraunces și Source Serif 4, sub licența SIL Open Font.