Se încarcă fotonii…
Măsurat din spațiu · laserele NASA ICESat-2 și GEDI
Bucureștiul nu e plat
Află altitudinea străzii talesau coboară treptele: de la Mogoșoaia la CernicaLacurile Colentinei, care traversează nordul și estul Bucureștiului, nu stau la același nivel. De la Mogoșoaia la Cernica, apa coboară 37,6 m, lac după lac, în 11 căderi. Satelitul NASA ICESat-2 le-a măsurat suprafața din spațiu: pentru cele nouă lacuri cu nivel oficial publicat, la cel mult 0,4 m de el. Sub ele, orașul întreg se înclină în aceeași direcție, iar strada ta are o altitudine pe care o poți afla aici.
Râul Colentina, de la vest la est
Douăsprezece lacuri, douăsprezece trepte#
Colentina intră în București dinspre nord-vest și iese pe la est, printr-un șir de lacuri: Mogoșoaia, Chitila, Străulești, Grivița, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon și Cernica. Pe hartă par o salbă; în profil, sunt o scară.
Fiecare punct albastru e un foton al laserului ICESat-2 întors de pe apă. Pe un lac, toți fotonii se adună la aceeași înălțime, așa că fiecare lac apare ca o treaptă orizontală. Între două lacuri, apa coboară peste un baraj (între Fundeni și Pantelimon, peste două: lacul Pantelimon I, dintre ele, nu e măsurat aici). Scara verticală e mult exagerată față de cea orizontală: râul are 45 km pe această porțiune.
Treptele de sus
Mogoșoaia, la 91,2 m deasupra mării#
Lacul Mogoșoaia e cel mai sus dintre cele douăsprezece: 91,2 m. Urmează Chitila (88,1 m), Străulești (85,6 m), Grivița (83,4 m) și Băneasa (80,4 m). Treptele de aici sunt mici, în jur de 2–3 m.
Treptele din oraș
Herăstrăul e cu 4,2 m mai sus decât Floreasca#
Lacul Herăstrău, la 78,9 m, și Lacul Floreasca, la 74,7 m, sunt despărțite de un baraj. Peste el, apa coboară 4,2 m deodată, cam cât un etaj și jumătate de bloc.
Lacul Tei e cu încă 2,5 m mai jos. Pe toate lacurile Colentinei pentru care Primăria publică nivelul normal, laserul a măsurat aproape exact acel nivel: diferența cea mai mare e de 0,4 m.
Treptele de jos
Ultima treaptă e cea mai înaltă: 6,7 m, până la Cernica#
După Plumbuita (68,2 m) și Fundeni (64,6 m), râul iese din oraș. Între Lacul Pantelimon (60,3 m) și Lacul Cernica (53,6 m) e cea mai mare cădere de pe tot șirul: 6,7 m.
Din Mogoșoaia până aici, apa a coborât 37,6 m, cam cât un bloc de 13 etaje, pe o distanță de 45 km de râu.
La ce altitudine e strada ta#
Sub lacuri, orașul se înclină în aceeași direcție. Măsurat de cele două lasere, terenul din București urcă de la 60 m în est până la 95 m în nord-vest (lăsând deoparte cel mai jos și cel mai înalt 1% din oraș). Piața Unirii e la circa 70 m, în valea Dâmboviței; Militari și Băneasa, la circa 92 m.
Scrie strada și numărul sau apasă pe hartă. Primești altitudinea terenului, diferența față de Piața Unirii și cât de sigură e valoarea: cu cât cea mai apropiată măsurătoare a laserului e mai departe, cu atât eroarea poate fi mai mare.
Exemple:
Rezultatul apare aici: altitudinea, diferența față de Piața Unirii și cât de sigură e.
Punctele sunt măsurători ale laserului; între ele, culoarea estompată e estimată. Apasă oriunde pe hartă.
De ce sunt lacurile în trepte#
Până în anii 1930, Colentina curgea printr-o luncă de bălți și mlaștini. Lucrările de amenajare au început la mijlocul anilor 1930 (barajul de la Buftea a intrat în funcțiune în 1935; o carte din 1936 despre asanarea lacurilor Colentinei îi are ca autori pe inginerii N. G. Caranfil, Dorin Pavel și alții): albia a fost îndiguită și bălțile au fost transformate în lacuri de acumulare, fiecare ținut de un baraj de pământ cu deversor. Primăria Capitalei numără azi 15 acumulări pe Colentina, de la Buftea la Cernica; douăsprezece sunt măsurate aici (lipsesc Buftea, Buciumeni și Pantelimon I).
Fiecare baraj ține lacul de deasupra la un nivel fixat, numit nivel normal de retenție. De aceea suprafața apei coboară în trepte: apa stă plată pe lac, apoi coboară brusc peste baraj.
Cât de precis e un laser din spațiu pe un lac#
Pentru nouă dintre lacuri, Primăria Capitalei publică nivelul normal în metri deasupra Mării Negre. Laserul a dat de fiecare dată o valoare apropiată, cu cel mult 0,4 m mai jos:
| Lacul | Nivel normal (Primăria) | Laser | Diferență |
|---|---|---|---|
| Lacul Străulești | 85,90 m | 85,58 m | −0,32 m |
| Lacul Grivița | 83,55 m | 83,42 m | −0,13 m |
| Lacul Băneasa | 80,40 m | 80,39 m | −0,01 m |
| Lacul Herăstrău | 79,10 m | 78,86 m | −0,24 m |
| Lacul Floreasca | 74,70 m | 74,68 m | −0,02 m |
| Lacul Tei | 72,60 m | 72,20 m | −0,40 m |
| Lacul Plumbuita | 68,50 m | 68,24 m | −0,26 m |
| Lacul Fundeni | 65,00 m | 64,60 m | −0,40 m |
| Lacul Pantelimon | 60,50 m | 60,26 m | −0,24 m |
Diferența mică vine din două surse: laserul și hărțile românești folosesc referințe de nivel ușor diferite, iar vara lacurile pot sta puțin sub nivelul normal. Lacul Morii, pe Dâmbovița, a stat în cele trei veri măsurate cu 0,7–1,1 m sub nivelul lui normal (84,50 m). E o observație din doar trei treceri, nu o tendință.
Cum a fost măsurat terenul#
Două lasere NASA au măsurat solul Bucureștiului: ICESat-2, care zboară la 496 km și desenează linii de fotoni, și GEDI, de pe Stația Spațială Internațională, care măsoară pete de teren cu diametrul de circa 25 m. Din ICESat-2 au fost păstrați fotonii pe care NASA îi clasifică drept sol; din GEDI, doar măsurătorile departe de clădiri și fără nimic înalt în cerc. În total, 54.525 de măsurători ale solului în oraș și în jur.
Între măsurători, altitudinea e estimată din cele mai apropiate puncte. Ca verificare, câte un pătrat de 600 m a fost scos pe rând și estimat din vecini: la 300–500 m de cea mai apropiată măsurătoare, eroarea tipică a fost de 0,7 m, iar în nouă cazuri din zece sub 3,3 m. Pe strada Izvor, laserul dă 71,2 m, iar planul cadastral din 1974 dă 71,0–71,3 m.
Două lucruri nu se văd. Solul de sub clădirile mari: pe platoul Dealului Arsenalului, la circa 88 m, stă Palatul Parlamentului, iar laserul nu vede solul de sub el (povestea lui e aici). Și dealurile mici peste care nu trece nicio linie de laser, ca Dealul Mitropoliei, pe care harta îl netezește.
Surse#
- NASA ICESat-2, ATL03 și ATL08, versiunea 7, prin SlideRule Earth nsidc.org
- NASA GEDI L2A, versiunea 2, prin SlideRule Earth lpdaac.usgs.gov
- OpenStreetMap: lacuri, râul Colentina, clădiri, adrese (ODbL) openstreetmap.org
- Wikidata: Lacul Băneasa (Q3214777), pentru poziția lacului wikidata.org
- Primăria Capitalei, PAAR: nivelurile normale de retenție ale lacurilor (mdMN75) doc.pmb.ro
- Primăria Capitalei, plan de risc: Lacul Morii, nivel normal 84,50 m doc.pmb.ro
- Primăria Capitalei, HCGMB 294/2024: cele 15 acumulări de pe Colentina și istoria lor hcl.usr.ro
- Euronews România: barajul de la Buftea, pus în funcțiune în 1935 euronews.ro
- Asanarea lacurilor Colentinei, 1936 (Biblioteca Digitală a Bucureștilor) biblioteca-digitala.ro
- Primăria Capitalei: relieful Bucureștiului (altitudinea maximă 96,3 m) www2.pmb.ro
- Modelul geoidului EGM2008 (NGA), prin PROJ cdn.proj.org