mariuscomper.uk EN

Ce vreme era

Vremea din orice zi, din 1961 încoace, în orice localitate din România

În multe familii se povestește că în ziua în care s-a născut cineva era un ger de crăpau pietrele sau o arșiță de nu se putea sta afară. Meteorologii au notat ziua aceea: minima, maxima și cât a plouat sau a nins. Alege data și localitatea.

Data

Localitatea se poate alege și cu un clic pe hartă.

Vineri, 22 decembrie 1989, media pe toată România: minima 0,8 °C, maxima 10,7 °C, aproape fără precipitații.

Vineri, 22 decembrie 1989
°C
Fiecare punct al hărții este un pătrat cu latura de 1 km, colorat după temperatura sau ploaia din ziua aleasă. Umbrele sunt relieful.
Zile pe care le ține minte toată lumea

#Cum a fost aceeași zi în ceilalți ani?

Fiecare bară este aceeași dată calendaristică într-un alt an: capătul de jos este minima, cel de sus maxima. Punctele albastre de dedesubt arată cât a plouat sau a nins. Anul ales are contur.

O apăsare pe o bară deschide harta acelui an.

#Cum arată toate zilele la un loc?

Fiecare rând este un an și fiecare punct o zi, colorată după maxima ei. Iernile sunt marginile albastre, verile mijlocul roșu. Ziua aleasă este încercuită.

Culorile sunt aceleași ca pe hartă. O apăsare pe o zi îi deschide harta; pe telefon, prima atingere îi arată valorile.

#Ce vreme era în zilele pe care le ține minte toată lumea?

Arhiva păstrează pentru acei ani temperatura și precipitațiile. Nu are nori, vânt sau zăpadă.

Harta României din 4 martie 1977: temperatura maximă

4 martie 1977

Seara cutremurului

Cutremurul a venit vineri seara, la 21:21. Ziua fusese blândă: la stația București-Filaret maxima a fost de 12,4 °C, cu 1,8 grade peste o zi de 4 martie obișnuită, și nu a plouat. În noaptea pe care mulți au petrecut-o afară, minima măsurată acolo a fost de 5,3 °C. Seara aceea, minut cu minut.

Harta României din 22 decembrie 1989: temperatura maximă

22 decembrie 1989

Decembrie 1989, cald ca primăvara

În ziua în care Ceaușescu a fugit cu elicopterul de pe clădirea Comitetului Central, la stația București-Filaret s-au măsurat 11,5 °C. Media maximelor pe toată țara a fost de 10,7 °C, cu 9,2 grade peste o zi de 22 decembrie obișnuită: a doua cea mai caldă zi de 22 decembrie din cele 65 ale arhivei. La Timișoara, pe 17 decembrie, ziua în care s-a tras în mulțime, stația a măsurat 16,7 °C: cea mai caldă zi de 17 decembrie măsurată acolo din 1921 încoace.

Harta României din 11 august 1999: precipitațiile

11 august 1999

Eclipsa totală de Soare

Arhiva nu a păstrat norii, doar ploaia. În ziua eclipsei a căzut cel puțin 1 mm de ploaie pe 48% din suprafața țării. La Râmnicu Vâlcea, aproape de locul unde întunericul a ținut cel mai mult, 2 minute și 23 de secunde, stația nu a înregistrat ploaie, iar maxima a fost de 35,4 °C.

Harta României din 13 mai 1970: precipitațiile

13 mai 1970

Ploaia dinaintea marilor inundații

În noaptea de 13 spre 14 mai 1970, Someșul a rupt digul la Satu Mare. Pe 13 mai au căzut în medie 11,1 mm pe toată țara, adică 2,6 km³ de apă într-o singură zi. Stația din Baia Mare a măsurat 121,4 mm, iar cea din Satu Mare 41,4 mm. În patru zile, între 11 și 14 mai, peste România au căzut 6,7 km³. Primăvara în care a venit apa.

Harta României din 24 iulie 2007: temperatura maximă

24 iulie 2007

Cea mai fierbinte zi din arhivă

La stația din Calafat s-au măsurat 44,3 °C, recordul lunii iulie în România. Media maximelor pe toată țara a fost de 37,2 °C, cea mai mare din toate cele 24.057 de zile ale arhivei, cu 10,4 grade peste o zi de 24 iulie obișnuită. Pe 93% din suprafața țării au fost peste 30 °C.

Harta României din 1 decembrie 2018: temperatura minimă

1 decembrie 2018

Centenarul, la Alba Iulia

Cei veniți la Alba Iulia la o sută de ani de la Unire au avut parte de ger: stația orașului a măsurat o minimă de −11,8 °C și o maximă de −0,6 °C. Media minimelor pe țară a fost de −12,3 °C.

#Care au fost cele mai calde, mai reci și mai ploioase zile din România?

Arhiva are 24.057 de zile. Primele cinci rânduri sunt medii pe toată țara, calculate din grilă; ultimele trei sunt măsurători de la stații, din 1961 încoace.

ValoareaZiua
Cea mai caldă zimedia maximelor pe țară: 37,2 °C; peste 30 °C pe 93% din suprafață
Cea mai rece noaptemedia minimelor pe țară: −25,2 °C
Cea mai rece zimedia maximelor pe țară: −14,2 °C; nicăieri pe hartă maxima nu a trecut de zero grade
Cea mai ploioasă zi31,6 mm în medie pe toată țara, adică 7,6 km³ de apă: cât cade de obicei în 17 zile. Aproape la fel: 30 iunie 1974 și 12 iulie 2005
Cea mai mare răcire de la o zi la altamedia maximelor a scăzut de la 24,8 °C la 11,5 °C: 13,3 grade de la o zi la alta
Cea mai mare temperatură măsurată la o stație44,3 °C, la Calafat (Dolj)
Cea mai mică temperatură măsurată la o stație−38,4 °C, la Miercurea Ciuc (Harghita)
Cea mai mare ploaie măsurată într-o zi la o stație234,7 mm, la Mangalia (Constanța); ziua este cea din seria zilnică, iar măsurătoarea se încheie a doua zi dimineața

Dintre cele 100 de zile cu cea mai mare maximă medie pe țară, 85 sunt de după anul 2000 și 60 de după 2010. Dintre cele 100 de nopți cu cea mai mică minimă medie, 63 sunt dinainte de 1990, iar cea mai recentă este din 2017.

Recordurile oficiale ale României sunt măsurate la stații și sunt mai vechi decât grila: 44,5 °C la Ion Sion, pe 10 august 1951, și −38,5 °C la Bod, pe 25 ianuarie 1942.

#Care sunt recordurile din județul și orașul tău?

Fiecare județ și fiecare stație meteo cu o serie lungă are propria pagină: cea mai mare și cea mai mică temperatură măsurată, cea mai mare ploaie, recordul zilei de azi, cei mai calzi ani și un paragraf gata de citat.

BihorBistrița-NăsăudClujMaramureșSatu MareSălajAlbaBrașovCovasnaHarghitaMureșSibiuBacăuBotoșaniIașiNeamțSuceavaVasluiBrăilaBuzăuConstanțaGalațiTulceaVranceaArgeșCălărașiDâmbovițaGiurgiuIalomițaPrahovaTeleormanBucureștiIlfovDoljGorjMehedințiOltVâlceaAradCaraș-SeverinHunedoaraTimișBihorBistrița-NăsăudClujMaramureșSatu MareSălajAlbaBrașovCovasnaHarghitaMureșSibiuBacăuBotoșaniIașiNeamțSuceavaVasluiBrăilaBuzăuConstanțaGalațiTulceaVranceaArgeșCălărașiDâmbovițaGiurgiuIalomițaPrahovaTeleormanIlfovDoljGorjMehedințiOltVâlceaAradCaraș-SeverinHunedoaraTimiș
Alege un județ de pe hartă.

#Cât de exacte sunt valorile?

Harta nu vine dintr-un termometru aflat în fiecare sat. ANM măsoară la 160 de stații și calculează din ele o valoare pentru fiecare pătrat de 1 km, ținând seama de altitudine. Într-o vale îngustă, pe un versant umbrit sau în mijlocul unui oraș mare, temperatura zilei a putut fi alta.

În dreptul unei stații, grila repetă măsurătoarea: din 3.450.291 de perechi zi–stație din 1961–2025, nouă din zece diferă cu cel mult 0,2 °C la maximă și 0,2 °C la minimă. Asta arată că harta este construită pe stații, nu cât de bună este între ele: departe de orice stație abaterea este mai mare și nu poate fi măsurată cu aceste date.

De aceea, lângă fiecare răspuns apare și ce s-a măsurat în aceeași zi la cea mai apropiată stație, cu distanța și altitudinea ei.

Ploaia este mai greu de prins decât temperatura: o aversă de vară poate uda un sat și ocoli satul vecin, iar între două stații grila nu are de unde ști. Pentru o localitate fără stație, milimetrii unei zile de vară sunt partea cea mai nesigură a răspunsului.

#Întrebări

De unde vin datele?

Din platforma „Meteo România – Date deschise” a Administrației Naționale de Meteorologie, publicată sub licența CC BY 4.0: grila zilnică de 1 km, din 1961, și seriile zilnice ale stațiilor meteo.

Până la ce zi ajunge arhiva?

ANM adaugă zilele noi cu o întârziere de câteva zile. La ultima actualizare a paginii, ultima zi cu temperatură maximă era 12 noiembrie 2026; pagina citește zilele mai noi direct de la ANM, pe măsură ce apar.

A nins în ziua aceea?

Arhiva nu spune. Grosimea stratului de zăpadă apare în grilă abia din 2023. Pentru anii dinainte, pagina arată precipitațiile și temperatura: când a căzut apă, iar maxima zilei nu a trecut de zero grade, cel mai probabil a nins.

Ce înseamnă 1 mm de precipitații?

Un litru de apă pe fiecare metru pătrat.

Se poate afla vremea dinainte de 1961?

Da, din 1920, pentru locurile aflate la cel mult 80 km de o stație care măsura atunci. Răspunsul este măsurătoarea stației, nu o estimare pentru localitate. Cele mai lungi serii încep în 1871, dar România a trecut la calendarul gregorian abia în 1919, iar o dată din actele mai vechi poate fi pe stil vechi.

De ce diferă valoarea de ce ține minte familia?

Grila dă o valoare pentru un pătrat de 1 km, calculată din stații aflate uneori la zeci de kilometri. Termometrul din curte, la soare sau lângă un zid, arată de regulă altceva decât unul de stație, ținut la umbră, la doi metri deasupra ierbii.

#Metoda

Temperatura maximă, temperatura minimă și precipitațiile zilnice vin din grila ANM de 0,01° (circa 1 km): 277.047 de pătrate pe teritoriul României, de la 1 ianuarie 1961. Pagina citește de la ANM valorile pătratului în care se află localitatea și harta zilei.

Pentru 1961–2022, ziua meteorologică a grilei se încheie la 18 UTC (ora 20, ora de iarnă a României): maxima este cea a după-amiezii, minima este de regulă cea a dimineții, iar ploaia este cea căzută din seara dinainte. Din 2023, ANM încheie la 06 UTC ziua pentru minimă și pentru precipitații; pentru o dată calendaristică, pagina arată ploaia din intervalul care acoperă cea mai mare parte a ei, de la 06 UTC ale zilei până la 06 UTC ale zilei următoare.

Grila din 1961–2022 a fost calculată pe o rețea ușor deplasată față de cea de azi și reașezată de ANM pe rețeaua actuală; poziția unui pătrat poate fi decalată cu câteva sute de metri.

„O zi obișnuită” înseamnă mediana maximelor aceleiași date calendaristice din toți anii seriei. Comparația dintre 1961–1990 și 1996–2025 folosește toate zilele aflate la cel mult 14 zile de data aleasă.

Media pe țară este media tuturor pătratelor grilei, ponderată cu suprafața lor. Volumul de apă al unei zile este suma precipitațiilor din fiecare pătrat înmulțită cu suprafața lui.

Pentru o localitate de la marginea țării sau de pe țărm se folosește cel mai apropiat pătrat cu date. Din seriile stațiilor au fost scoase zilele în care minima apărea mai mare decât maxima; „câțiva stropi” înseamnă precipitații sub 0,05 mm.

#Surse

Conține date ale Administrației Naționale de Meteorologie („Meteo România – Date deschise”), sub licența CC BY 4.0. Prelucrările și eventualele erori aparțin acestei pagini, nu ANM. Relief: Copernicus DEM GLO-30.