
Soluții
Capitolul 10
Acizi, baze, pH – ce măsoară un număr de la 0 la 14
Ce măsoară un număr de la 0 la 14?
Un pahar cu acid clorhidric de 0,1 mol/L, pH 1, și o scară de la 0 la 14. Fiecare diluare de zece ori este un calcul: o parte din soluție la nouă părți de apă. Începe cu o predicție, apoi diluează și urmărește semnul de pe scară.
Un acid de pH 1, tot mai diluat
În pahar este acid clorhidric, HCl, cu concentrația 0,1 mol/L: pH 1. În calcul, soluția se diluează de zece ori, apoi de zece ori încă o dată, și tot așa, până la o diluare de un miliard de ori.
La diluarea de zece ori, de un milion de ori și de un miliard de ori, ce pH ajunge să aibă soluția?
O diluare de zece ori urcă pH-ul cu o unitate
Ce vezi. Un pahar și un semn pe scară, care arată pH-ul soluției.
Ce fac particulele. Fiecare semn din pahar ține locul a 18.000 de ioni la un miliard de molecule de apă. La pH 1 sunt 100 de semne + (H₃O⁺) și tot atâtea − (Cl⁻); la pH 2 au rămas 10, la pH 3 unul singur. Contorul din colț arată ionii H₃O⁺ la un miliard de molecule de apă: 1.800.000 la pH 1, 180.000 la pH 2.
Cum se scrie. pH = −lg[H₃O⁺], cu [H₃O⁺] = c = 0,1 mol/L, apoi 10⁻², 10⁻³ mol/L.
Lămâia are de 18 ori mai puțini ioni H₃O⁺ decât acidul din pahar
Pe scară au apărut lichide reale. Punctul plin este o valoare măsurată cu pH-metru, cercul gol una declarată de producător, rombul o valoare tipică sau de referință dintr-o sursă. Sucul de lămâie are pH 2,25, cola 2,37, o probă de cafea 5,11.
Între pH 2,25 și pH 1 sunt 1,25 unități, adică de 18 ori mai puțini ioni H₃O⁺. Între lămâie și gelul de desfundat (12,5 la limita de jos a intervalului din fișa de securitate) concentrația [H₃O⁺] diferă de peste zece miliarde de ori.
Valoarea este a produsului măsurat; altă marcă dă alt număr. Diluează din nou și vezi pe ce lichide trece semnul.
Semnul urcă până aproape de 7 și nu trece de 7,00
Diluările urmează una după alta, iar contorul scade: după a cincea diluare pH-ul este 6, apoi 6,79, 6,98 și 7,00. Formula simplă, [H₃O⁺] = c, ar da la 10⁻⁸ mol/L pH 8, adică o bază obținută dintr-un acid.
Calculul care ține seama de apă dă 6,98. Bara de sub pahar arată de unde vin ionii H₃O⁺: la 10⁻⁶ mol/L aproape toți vin de la acid, la 10⁻⁸ mol/L 90% vin de la apă.
Sub pahar, cheia semnelor se schimbă când ele ar deveni prea rare: de la 18.000 de ioni la 180 de ioni (de la pH 4), apoi la 1,8 ioni (de la pH 6). La 10⁻⁹ și 10⁻¹⁰ mol/L pH-ul se afișează 7,00, dar rămâne puțin sub 7.
Apa însăși are ioni, deci zidul este la 7
Ce vezi. Acidul diluat de un miliard de ori; semnul este la 7,00. Ce fac particulele. Moleculele de apă schimbă protoni între ele: la fiecare miliard de molecule sunt 1,80 ioni H₃O⁺ și tot atâția HO⁻.
Cum se scrie. 2H₂O ⇌ H₃O⁺ + HO⁻, cu Kw = [H₃O⁺]·[HO⁻] = 10⁻¹⁴. Apa pură are 10⁻⁷ mol/L de ioni H₃O⁺, deci la un acid de 10⁻⁷ mol/L ionii vin din două surse, iar pH-ul calculat este 6,79. La 10⁻⁸ mol/L pH-ul este 6,98, la 10⁻⁹ mol/L 7,00: acidul adaugă tot mai puțin, iar pH-ul se oprește lângă 7.
Pentru curioși. Sarcinile se echilibrează, [H₃O⁺] = c + [HO⁻], iar cu Kw rezultă [H₃O⁺] = (c + √(c² + 4Kw)) : 2. Pentru c = 10⁻⁸ mol/L: 1,05·10⁻⁷ mol/L, deci pH 6,98.
O bază diluată se oprește tot la 7, venind de sus
Ce vezi. Soluția din pahar este acum hidroxid de sodiu, NaOH, 0,1 mol/L: pH 13. Ce fac particulele. Ionii HO⁻ existau deja în cristal; în pahar sunt 100 de semne − (HO⁻) și tot atâtea + (Na⁺).
Cum se scrie. pOH = −lg[HO⁻] = 1, pH = 14 − 1 = 13. Cu fiecare diluare de zece ori pH-ul coboară spre 7 din partea cealaltă: 8 după a cincea diluare, apoi 7,02 la 10⁻⁸ mol/L și 7,00 la 10⁻¹⁰ mol/L, tot din cauza apei.
Gelul de desfundat conține hidroxid de sodiu și, după fișa lui de securitate, este coroziv: provoacă arsuri grave ale pielii. Aici este numai un calcul pe hârtie.
Între 19,95 și 20,05 mL, pH-ul sare peste șase unități
Ce vezi. Calcul pentru o demonstrație a profesorului: 20,0 mL de HCl 0,100 mol/L, la care se adaugă hidroxid de sodiu 0,100 mol/L, câte 0,05 mL (aproape o picătură). Ce fac particulele. Perechile H₃O⁺ și HO⁻ dau apă și semnele lor dispar; ionii Na⁺ și Cl⁻ rămân neschimbați, ca ioni spectatori.
Cum se scrie. H₃O⁺ + HO⁻ → 2H₂O. La echivalență ca · Va = cb · Vb, deci Vb = 20,0 mL și pH 7,00. La 19,95 mL pH-ul este 3,90, la 20,05 mL este 10,10: peste șase unități în două picături. La 30,0 mL, baza este în exces: [HO⁻] = 0,0200 mol/L, pH 12,30.
Acum explică tu
O soluție de hidroxid de sodiu are concentrația 10⁻³ mol/L. Ce pH are, la 25 °C?
Scrie, în câteva propoziții, pașii: ce ioni sunt în soluție, de ce poți folosi formula simplă aici și ce ai face dacă soluția ar fi de 10⁻⁸ mol/L.
Compară cu un răspuns
NaOH disociază total, deci [HO⁻] = 10⁻³ mol/L, pOH = 3 și pH = 14 − 3 = 11. Formula simplă merge, pentru că 10⁻³ mol/L este cu mult peste 10⁻⁷ mol/L, cât dă apa. La 10⁻⁸ mol/L trebuie să ții seama și de ionii apei: pH 7,02. Formula simplă ar da pH 6, o valoare acidă pentru o bază.