Pentru profesori
Chimie clasa a IX-a pentru profesori: ce se poate folosi mâine și programa, rând cu rând
Fișă de lucru la fiecare lecție, teste de tipărit pe capitole și profiluri, un test cu aceleași întrebări pentru toată clasa, imaginile capitolelor pe proiector și lecții care se deschid fără internet. Mai jos: ce rând din programă acoperă fiecare lecție.
Ce este și ce nu este cartea aceasta
Materialul nu înlocuiește manualul ales de școală. Programa are trei tabele, după profil: TC (o oră pe săptămână), MI (două ore) și SN (trei ore); fiecare lecție poartă insigna profilului mai mic care o folosește, iar profilul mai mare citește și lecțiile profilelor de dedesubt.
De folosit mâine la oră
Imaginea capitolului, pe proiector
Fiecare capitol cu imagine începe cu o imagine care se schimbă pas cu pas. Butonul „Pe proiector” o întinde pe tot ecranul, cu litere mari. Textul fiecărui pas stă ascuns până apeși bara de spațiu, ca să poți pune întâi întrebarea clasei. Săgețile de pe tastatură trec la pasul următor sau la cel dinainte, iar Esc închide.
- 1 Pune pe cântar
- 2 Echilibrează
- 3 Leagă
- 4 Rupe un electron
- 5 Ghicește
- 6 Împinge
- 7 Îndoaie
- 8 Prezice
- 9 Pune sare
- 10 Diluează
- 11 Apasă
- 12 Toarnă
Orice altă pagină se deschide cu litere mari dacă adaugi
?mare=1la adresă. Profilul se poate fixa pentru toată clasa cu?profil=tc,?profil=misau?profil=sn.Fișă de lucru la fiecare lecție
O pagină A4 de tipărit: întrebarea lecției, o predicție de făcut înainte de citit, cerințe cu răspuns scris, pornite de la greșelile frecvente și de la rezumat, și întrebările lecției fără răspunsuri, cu rânduri de scris. Butonul „Fișă de lucru” se află în fiecare lecție, lângă „Pe scurt”. Răspunsurile rămân în lecție.
Fișele celor 69 de lecții
1. Limbajul chimiei și molul 1.1 1.2 1.3 1.4
2. Reacțiile chimice 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6
3. Redox și pile 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8 3.9 3.10
5. Tabelul periodic 5.1 5.2 5.3 5.4
6. Legătura ionică și metalică 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5
7. Legătura covalentă 7.1 7.2 7.3 7.4 7.5 7.6 7.7 7.8 7.9
8. Între molecule 8.1 8.2 8.3 8.4 8.5
9. Soluții 9.1 9.2 9.3 9.4 9.5 9.6 9.7 9.8
10. Acizi, baze, pH 10.1 10.2 10.3 10.4
Același test pentru toată clasa
Un link de test dă fiecărui elev aceleași întrebări (până la zece), în aceeași ordine. Elevul vede explicația după fiecare răspuns, iar la sfârșit primește un ecran cu punctajul, timpul și lecțiile de recitit, pe care ți-l poate arăta pe telefon. Rezultatul rămâne pe telefonul lui.
Teste gata de tipărit, pe capitole
Zece întrebări din lecțiile fiecărui capitol, cu baremul pe pagina a doua, pentru fiecare profil. Toate testele.
Lecții care se deschid fără internet
După prima vizită, lecțiile și paginile deschise rămân pe dispozitiv. Dacă deschizi acasă capitolul pe laptopul de la clasă, lecțiile pornesc și în sala fără semnal.
Fiecare lecție se tipărește și întreagă din butonul „Tipărește lecția”: textul, desenele, exemplul, rezumatul și întrebările, fără meniuri. Elevul își păstrează alegerile și răspunsurile în Caiet, pe telefonul lui, fără cont.
Teste gata de tipărit, pe capitole și profiluri
Fiecare test are zece întrebări luate din întrebările care se verifică singure ale lecțiilor capitolului pe care le citește profilul, plus baremul pe pagina a doua. Un profil are propriul test numai când diferă de cel al profilului mai mic.
- Capitolul 1 · TCLimbajul chimiei și molul10 întrebări · Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)
- Capitolul 2 · TCReacțiile chimice10 întrebări · Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)
- Capitolul 3 · TCRedox și pile10 întrebări · Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)
- Capitolul 3 · MIRedox și pile10 întrebări · Matematică-informatică (2 ore)
- Capitolul 3 · SNRedox și pile10 întrebări · Științe ale naturii (3 ore)
- Capitolul 4 · TCAtomul10 întrebări · Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)
- Capitolul 4 · MIAtomul10 întrebări · Matematică-informatică (2 ore)
- Capitolul 4 · SNAtomul10 întrebări · Științe ale naturii (3 ore)
- Capitolul 5 · TCTabelul periodic10 întrebări · Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)
- Capitolul 5 · MITabelul periodic10 întrebări · Matematică-informatică (2 ore)
- Capitolul 6 · TCLegătura ionică și metalică10 întrebări · Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)
- Capitolul 6 · MILegătura ionică și metalică10 întrebări · Matematică-informatică (2 ore)
- Capitolul 7 · TCLegătura covalentă10 întrebări · Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)
- Capitolul 7 · MILegătura covalentă10 întrebări · Matematică-informatică (2 ore)
- Capitolul 7 · SNLegătura covalentă10 întrebări · Științe ale naturii (3 ore)
- Capitolul 8 · MIÎntre molecule10 întrebări · Matematică-informatică (2 ore)
- Capitolul 8 · SNÎntre molecule10 întrebări · Științe ale naturii (3 ore)
- Capitolul 9 · TCSoluții10 întrebări · Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)
- Capitolul 9 · MISoluții10 întrebări · Matematică-informatică (2 ore)
- Capitolul 9 · SNSoluții10 întrebări · Științe ale naturii (3 ore)
- Capitolul 10 · TCAcizi, baze, pH10 întrebări · Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)
- Capitolul 10 · SNAcizi, baze, pH10 întrebări · Științe ale naturii (3 ore)
- Capitolul 11 · TCGaze10 întrebări · Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)
- Capitolul 11 · MIGaze10 întrebări · Matematică-informatică (2 ore)
- Capitolul 11 · SNGaze10 întrebări · Științe ale naturii (3 ore)
- Capitolul 12 · TCProbleme de chimie10 întrebări · Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)
- Capitolul 12 · MIProbleme de chimie10 întrebări · Matematică-informatică (2 ore)
Programa, rând cu rând
Cele trei tabele ale programei, cu textul oficial și pagina din Monitorul Oficial. Coloana din dreapta trimite la lecțiile pe care profilul le citește. Competențele fără rând propriu în tabel au lecțiile lor în lista de la sfârșit.
TC · Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)
25 de conținuturi.
| Conținut din programă | Pagina | Lecții |
|---|---|---|
| Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică | ||
| Reacții fără/ cu modificarea numărului de oxidare | 81 | 2.3, 3.1 |
| Număr de oxidare | 81 | 2.2 |
| Reguli de determinare a numărului de oxidare | 81 | 2.2 |
| Reacții exoterme și reacții endoterme | 81 | 2.4 |
| Reacții lente, reacții rapide; catalizatori | 81 | 2.5 |
| Reacții ireversibile, reacții reversibile | 81 | 2.6 |
| Reacții cu modificarea numărului de oxidare | ||
| Oxidare, reducere | 81 | 3.1 |
| Aplicații: pile electrice (pila Daniell, acumulatorul cu plumb, bateria litiu-ion) – construcție și ecuația reacției globale; reprezentarea convențională a pilei Daniell | 81 | 3.7, 3.8, 3.9 |
| Învelișul de electroni al atomului. Caracter metalic. Caracter nemetalic | ||
| Configurația electronică pe straturi a primelor 20 de elemente chimice din Tabelul periodic | 81 | 4.2 |
| Corelații între configurația electronică a primelor 20 de elemente chimice și poziția acestora în Tabelul periodic | 81 | 4.2, 5.1 |
| Caracter metalic; variația caracterului metalic în perioadă (sodiu, magneziu, aluminiu) | 81 | 5.3 |
| Caracter nemetalic; variația caracterului nemetalic în grupă și perioadă (pentru clor, brom, iod și pentru azot, oxigen, fluor) | 81 | 5.4 |
| Legături chimice | ||
| Legătura ionică | 81 | 6.1 |
| Compuși ionici – formarea compușilor: fluorură de sodiu, fluorură de calciu, clorură de sodiu, oxid de sodiu, oxid de calciu | 81 | 6.2 |
| Cristalul de clorură de sodiu – caracterizare | 81 | 6.3 |
| Proprietăți fizice ale clorurii de sodiu: stare de agregare, temperatură de topire, conductibilitate electrică, comportare la lovire | 81 | 6.3 |
| Legătura covalentă | 81 | 7.1 |
| Molecule de hidrogen, de clor și de azot | 81 | 7.1 |
| Molecule de acid clorhidric, de apă, de amoniac, de metan și de dioxid de carbon | 81 | 7.2 |
| Soluții | ||
| Soluții apoase utilizate în viața cotidiană | 81 | 9.1 |
| Efecte termice la dizolvare în apă | 81 | 9.3 |
| Concentrația molară a unei soluții | 81 | 9.6 |
| Prepararea unor soluții apoase cu anumite concentrații procentuale și molare | 81 | 9.5, 9.6, 9.7 |
| Starea gazoasă | ||
| Caracterizarea stării gazoase; parametri de stare | 81 | 11.1 |
| Ecuația de stare a gazului ideal; calcule | 81 | 11.2 |
| Note explicite ale tabelului | ||
| la domeniul de conținut: Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică se va prezenta clasificarea reacțiilor după criteriile date, iar pentru fiecare tip de reacție se vor prezenta diferite exemple de reacții chimice. La conținutul Reacții exoterme și reacții endoterme se vor prezenta ca exemple și reacții de descompunere a unor azotați și carbonați. | 81 | 2.1, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6 |
| se vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice, pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilor. | 81 | 1.2, 1.3, 1.4, 12.1, 12.3 |
MI · Matematică-informatică (2 ore)
52 de conținuturi.
| Conținut din programă | Pagina | Lecții |
|---|---|---|
| Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică | ||
| Reacții fără/ cu modificarea numărului de oxidare | 1300 | 2.3, 3.1 |
| Număr de oxidare | 1300 | 2.2 |
| Reguli de determinare a numărului de oxidare | 1300 | 2.2 |
| Reacții exoterme și reacții endoterme | 1300 | 2.4 |
| Reacții lente, reacții rapide; catalizatori | 1300 | 2.5 |
| Reacții ireversibile, reacții reversibile | 1300 | 2.6 |
| Reacții cu modificarea numărului de oxidare | ||
| Oxidare, reducere; agent reducător, agent oxidant | 1300 | 3.3 |
| Stabilirea coeficienților ecuației unei reacții redox | 1300 | 3.4 |
| Aplicații: pile electrice (pila Daniell, acumulatorul cu plumb, bateria litiu-ion) – construcție și funcționare; reprezentarea convențională a pilei Daniell | 1300 | 3.7, 3.8, 3.9 |
| Electroliza topiturii de clorură de sodiu | 1300 | 3.10 |
| Învelișul de electroni al atomului. Caracter metalic. Caracter nemetalic | ||
| Caracter nemetalic; variația caracterului nemetalic în grupă și perioadă (pentru clor, brom, iod și pentru azot, oxigen, fluor) | 1300 | 5.4 |
| Orbitali, substraturi; ocuparea cu electroni a straturilor și substraturilor | 1300 | 4.3 |
| Configurația electronică a elementelor chimice din perioadele 1, 2 și 3 ale Tabelului periodic | 1300 | 4.4 |
| Corelații între configurația electronică a elementelor chimice din perioadele 1, 2 și 3 și poziția acestora în Tabelul periodic | 1300 | 4.4, 5.1 |
| Rază atomică; variația razei atomice pentru elementele chimice din grupele principale | 1300 | 5.2 |
| Rază ionică; comparație cu raza atomului din care provine ionul respectiv (pentru elemente chimice din grupele principale) | 1300 | 5.2 |
| Caracter metalic; variația caracterului metalic (sodiu, magneziu, aluminiu) | 1300 | 5.3 |
| Legături chimice | ||
| Legătura ionică | 1300 | 6.1 |
| Compuși ionici – formarea compușilor: fluorură de sodiu, fluorură de calciu, clorură de sodiu, oxid de sodiu, oxid de calciu | 1300 | 6.2 |
| Proprietăți fizice ale clorurii de sodiu: stare de agregare, temperatură de topire, conductibilitate electrică, comportare la lovire | 1300 | 6.3 |
| Legătura covalentă | 1300 | 7.1 |
| Clasificarea legăturilor chimice | 1300 | 6.1, 7.1 |
| Proprietățile substanțelor ionice: stare de agregare, temperatură de topire, variația temperaturilor de topire pentru: - fluorură de sodiu, clorură de sodiu - fluorură de sodiu, fluorură de potasiu - fluorură de sodiu, oxid de magneziu - fluorură de sodiu, fluorură de magneziu, fluorură de aluminiu | 1300 | 6.4 |
| Cristalul de clorură de sodiu: caracterizare | 1300 | 6.3 |
| Legătura covalentă nepolară; molecule de hidrogen, de clor și de azot | 1300 | 7.1 |
| Electronegativitatea | 1300 | 7.3 |
| Legătura covalentă polară; molecule de acid clorhidric, de apă, de amoniac, de metan, de dioxid de carbon, de clorometan, de metilamină și de metanol | 1300 | 7.2, 7.3, 7.4 |
| Molecule nepolare: molecula de hidrogen, de clor, de azot, de dioxid de carbon și de tetraclorură de carbon | 1300 | 7.4 |
| Molecule polare: molecula de acid clorhidric, de apă, de amoniac, de metanol și de metilamină | 1300 | 7.4 |
| Legătura covalentă-coordinativă: formarea ionilor hidroniu și amoniu | 1300 | 7.8 |
| Combinații complexe: reactivul Tollens, reactivul Schweizer, tetrahidroxozincatul de sodiu (structură, denumire și obținere) | 1301 | 7.9 |
| Legătura metalică | 1301 | 6.5 |
| Influența delocalizării electronilor asupra proprietăților fizice ale metalelor: conductibilitatea electrică și termică, maleabilitatea și ductilitatea | 1301 | 6.5 |
| Interacțiuni intermoleculare | ||
| Legătură dipol-dipol, legătură de hidrogen, forțe London | 1301 | 8.1, 8.2 |
| Influența interacțiunilor intermoleculare asupra temperaturii de topire, temperaturii de fierbere și asupra solubilității | 1301 | 8.3 |
| Proprietăți fizice ale apei | 1301 | 8.4 |
| Soluții | ||
| Soluții apoase utilizate în viața cotidiană | 1301 | 9.1 |
| Efecte termice la dizolvare în apă | 1301 | 9.3 |
| Concentrația molară a unei soluții | 1301 | 9.6 |
| Prepararea unor soluții apoase cu anumite concentrații procentuale și molare | 1301 | 9.5, 9.6, 9.7 |
| Dizolvarea substanțelor ionice în apă | 1301 | 9.1, 9.2 |
| Dizolvarea substanțelor cu molecule polare în apă | 1301 | 9.1, 9.2 |
| Solvenți polari și solvenți nepolari | 1301 | 9.2 |
| Solubilitatea unei substanțe | 1301 | 9.4 |
| Factori care influențează solubilitatea unei substanțe | 1301 | 9.4 |
| Ionizarea în soluție apoasă a acizilor monoprotici tari și a bazelor monoprotice tari; produsul ionic al apei | 1301 | 10.1 |
| Calculul pH-ul soluțiilor apoase ale acizilor tari monoprotici și baze tari monoprotice | 1301 | 10.2 |
| Starea gazoasă | ||
| Caracterizarea stării gazoase | 1301 | 11.1 |
| Parametri de stare | 1301 | 11.1 |
| Ecuația de stare a gazului ideal | 1301 | 11.2 |
| Fracție molară, masă molară medie | 1301 | 11.3 |
| Densitatea gazelor: densitate absolută și densitate relativă; calcule | 1301 | 11.4 |
| Note explicite ale tabelului | ||
| la domeniul de conținut: Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică se va prezenta clasificarea reacțiilor după criteriile date, iar pentru fiecare tip de reacție se vor prezenta diferite exemple de reacții chimice. La conținutul Reacții exoterme și reacții endoterme se vor prezenta ca exemple și reacții de descompunere a unor azotați și carbonați. | 1301 | 2.1, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6 |
| se vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice, pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilor. | 1301 | 1.2, 1.3, 1.4, 12.1, 12.2, 12.3 |
SN · Științe ale naturii (3 ore)
62 de conținuturi.
| Conținut din programă | Pagina | Lecții |
|---|---|---|
| Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică | ||
| Reacții fără/ cu modificarea numărului de oxidare | 1343 | 2.3, 3.1 |
| Număr de oxidare | 1343 | 2.2 |
| Reguli de determinare a numărului de oxidare | 1343 | 2.2 |
| Reacții exoterme și reacții endoterme | 1343 | 2.4 |
| Reacții lente, reacții rapide; catalizatori | 1343 | 2.5 |
| Reacții ireversibile, reacții reversibile | 1343 | 2.6 |
| Reacții cu modificarea numărului de oxidare | ||
| Oxidare, reducere | 1343 | 3.1 |
| Stabilirea coeficienților ecuației unei reacții redox | 1343 | 3.4 |
| Aplicații: pile electrice (pila Daniell, acumulatorul cu plumb, bateria litiu-ion) – construcție și funcționare; reprezentarea convențională a pilei Daniell | 1343 | 3.7, 3.8, 3.9 |
| Electroliza topiturii de clorură de sodiu | 1343 | 3.10 |
| Agent reducător, agent oxidant | 1343 | 3.3 |
| Caracterul oxidant al permanganatului de potasiu și al dicromatului de potasiu | 1343 | 3.5 |
| Caracterul reducător al carbonului, hidrogenului și monoxidului de carbon | 1343 | 3.6 |
| Învelișul de electroni al atomului. Caracter metalic. Caracter nemetalic | ||
| Caracter nemetalic; variația caracterului nemetalic în grupă și perioadă (pentru clor, brom, iod și pentru azot, oxigen, fluor) | 1343 | 5.4 |
| Rază atomică; variația razei atomice pentru elementele chimice din grupele principale | 1343 | 5.2 |
| Rază ionică; comparație cu raza atomului din care provine ionul respectiv (pentru elemente chimice din grupele principale) | 1343 | 5.2 |
| Caracter metalic; variația caracterului metalic (sodiu, magneziu, aluminiu) | 1343 | 5.3 |
| Orbitali, substraturi; ocuparea cu electroni a straturilor și substraturilor; geometria orbitalilor s și p | 1343 | 4.3 |
| Configurația electronică a elementelor chimice din perioadele 1, 2, 3 și 4 ale Tabelului periodic | 1343 | 4.4, 4.5 |
| Corelații între configurația electronică a elementelor chimice din perioadele 1, 2, 3 și 4 și poziția acestora în Tabelul periodic | 1343 | 4.4, 4.5, 5.1 |
| Legături chimice | ||
| Legătura ionică | 1343 | 6.1 |
| Compuși ionici – formarea compușilor: fluorură de sodiu, fluorură de calciu, clorură de sodiu, oxid de sodiu, oxid de calciu | 1343 | 6.2 |
| Proprietăți fizice ale clorurii de sodiu: stare de agregare, temperatură de topire, conductibilitate electrică, comportare la lovire | 1343 | 6.3 |
| Legătura covalentă | 1343 | 7.1 |
| Clasificarea legăturilor chimice | 1343 | 6.1, 7.1 |
| Proprietățile substanțelor ionice: stare de agregare, temperatură de topire, variația temperaturilor de topire pentru: - fluorură de sodiu, clorură de sodiu - fluorură de sodiu, fluorură de potasiu - fluorură de sodiu, oxid de magneziu - fluorură de sodiu, fluorură de magneziu, fluorură de aluminiu | 1343 | 6.4 |
| Cristalul de clorură de sodiu: caracterizare | 1343 | 6.3 |
| Legătura covalentă nepolară; molecule de hidrogen, de clor și de azot | 1343 | 7.1 |
| Electronegativitatea | 1343 | 7.3 |
| Legătura covalentă polară; molecule de acid clorhidric, de apă, de amoniac, de metan, de dioxid de carbon, de clorometan, de metilamină și de metanol | 1343 | 7.2, 7.3, 7.4 |
| Molecule nepolare: molecula de hidrogen, de clor, de azot, de dioxid de carbon și de tetraclorură de carbon | 1343 | 7.4 |
| Molecule polare: molecula de acid clorhidric, de apă, de amoniac, de metanol și de metilamină | 1343 | 7.4 |
| Legătura covalentă-coordinativă: formarea ionilor hidroniu și amoniu | 1344 | 7.8 |
| Combinații complexe: reactivul Tollens, reactivul Schweizer, tetrahidroxozincatul de sodiu (structură, denumire și obținere) | 1344 | 7.9 |
| Legătura metalică | 1344 | 6.5 |
| Influența delocalizării electronilor asupra proprietăților fizice ale metalelor: conductibilitatea electrică și termică, maleabilitatea și ductilitatea | 1344 | 6.5 |
| Noțiuni de stereochimie; modelul repulsiei perechilor de electroni din stratul de valență (VSEPR): BX3, CX4, apă, amoniac și dioxid de carbon | 1344 | 7.5 |
| Legături covalente simple, duble, triple; lungimile acestor legături | 1344 | 7.6 |
| Legătura covalentă sigma și legătura pi | 1344 | 7.6 |
| Moleculele de etan, de etenă, de acetilenă și de tetraclorură de carbon | 1344 | 7.6 |
| Hibridizarea atomului de carbon; tipuri de hibridizare | 1344 | 7.7 |
| Tipul de hibridizare în funcție de numărul de legături sigma și pi realizate de atomul de carbon | 1344 | 7.6, 7.7 |
| Interacțiuni intermoleculare | ||
| Legătură dipol-dipol, legătură de hidrogen, forțe London | 1344 | 8.1, 8.2 |
| Influența interacțiunilor intermoleculare asupra temperaturii de topire, temperaturii de fierbere și asupra solubilității | 1344 | 8.3 |
| Solubilitatea metanolului, etanolului și a zaharozei în apă; proprietăți fizice ale apei | 1344 | 8.4, 8.5 |
| Soluții | ||
| Soluții apoase utilizate în viața cotidiană | 1344 | 9.1 |
| Efecte termice la dizolvare în apă | 1344 | 9.3 |
| Concentrația molară a unei soluții | 1344 | 9.6 |
| Dizolvarea substanțelor ionice în apă | 1344 | 9.1, 9.2 |
| Dizolvarea substanțelor cu molecule polare în apă | 1344 | 9.1, 9.2 |
| Solvenți polari și solvenți nepolari | 1344 | 9.2 |
| Solubilitatea unei substanțe | 1344 | 9.4 |
| Ionizarea în soluție apoasă a acizilor monoprotici tari și a bazelor monoprotice tari; produsul ionic al apei | 1344 | 10.1 |
| Calculul pH-ul soluțiilor apoase ale acizilor tari monoprotici și baze tari monoprotice | 1344 | 10.2 |
| Factori care influențează solubilitatea unei substanțe; coeficient de solubilitate; calcule | 1344 | 9.4 |
| Reacția de neutralizare dintre un acid tare monoprotic și o bază tare monoprotică | 1344 | 10.3 |
| Prepararea unor soluții apoase cu anumite concentrații procentuale și molare, inclusiv din cristalohidrați | 1344 | 9.5, 9.6, 9.7, 9.8 |
| Starea gazoasă | ||
| Caracterizarea stării gazoase | 1344 | 11.1 |
| Ecuația de stare a gazului ideal | 1344 | 11.2 |
| Fracție molară, masă molară medie | 1344 | 11.3 |
| Densitatea gazelor: densitate absolută și densitate relativă; calcule | 1344 | 11.4 |
| Parametri de stare; legea presiunilor parțiale | 1344 | 11.1, 11.5 |
| Note explicite ale tabelului | ||
| la domeniul de conținut: Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică se va prezenta clasificarea reacțiilor după criteriile date, iar pentru fiecare tip de reacție se vor prezenta diferite exemple de reacții chimice. La conținutul Reacții exoterme și reacții endoterme se vor prezenta ca exemple și reacții de descompunere a unor azotați și carbonați. | 1344 | 2.1, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6 |
| se vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice și pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilor. | 1344 | 1.2, 1.3, 1.4, 12.1, 12.2, 12.3 |
Surse și date
Sursele fiecărei lecții sunt la sfârșitul ei, cu ce anume susține fiecare. Programa oficială, fonturile și datele imaginilor capitolelor sunt pe pagina Surse și credite.
Competențele specifice din programă
| Cod | Competența | Lecții |
|---|---|---|
| CG1. Identificarea unor substanțe, fenomene chimice, procese întâlnite în viața de zi cu zi | ||
| 1.1 | Identificarea tipului unei reacții chimice după unul sau mai multe criterii de clasificare | 2.3, 2.4, 2.5, 2.6, 3.1, 3.2 |
| 1.2 | Recunoașterea unor reacții cu modificarea numărului de oxidare întâlnite în procese naturale sau tehnologice/ industriale | 2.3, 3.1, 3.2, 3.7, 3.8, 3.9 |
| 1.3 | Recunoașterea unor proprietăți ale elementelor în funcție de configurația electronică | 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 5.1, 5.2, 5.3, 5.4 |
| 1.4 | Identificarea tipurilor legăturilor chimice/ interacțiunilor intermoleculare în diferite specii chimice | 6.1, 6.2, 6.5, 7.1, 7.3, 7.8, 7.9, 8.1, 8.2, 8.3, 8.4 |
| 1.5 | Identificarea domeniilor de utilizare a unor soluții în contexte cotidiene, având în vedere proprietățile acestora | 9.1, 9.5, 9.6, 10.1, 10.2 |
| 1.6 | Identificarea modului în care proprietățile gazelor influențează diverse fenomene din viața de zi cu zi | 11.1, 11.2 |
| CG2. Explicarea comportării unor substanțe chimice sau sisteme chimice în funcție de structura lor | ||
| 2.1 | Compararea reacțiilor în funcție de caracteristicile lor | 2.3, 2.4, 2.5, 2.6, 3.2 |
| 2.2 | Reprezentarea proceselor chimice care au loc în reacții cu modificarea numărului de oxidare | 2.3, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.7, 3.8, 3.9, 3.10 |
| 2.3 | Explicarea unor proprietăți ale substanțelor pe baza structurii învelișului electronic al elementelor chimice | 4.3, 4.4, 4.5, 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 6.1, 6.2 |
| 2.4 | Explicarea proprietăților/ comportării substanțelor în funcție de natura legăturii chimice/ interacțiunii intermoleculare | 6.3, 6.4, 6.5, 7.4, 8.1, 8.2, 8.3, 8.4, 9.2 |
| 2.5 | Explicarea proceselor care au loc la dizolvare și a factorilor care influențează solubilitatea unei substanțe TC: Explicarea proceselor care au loc la dizolvarea unei substanțe într-un anumit solvent | 8.3, 8.4, 8.5, 9.1, 9.2, 9.3, 9.4 |
| 2.6 | Explicarea variației parametrilor de stare a unui gaz la modificarea valorii unuia dintre aceștia | 11.1, 11.2 |
| CG3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în formularea explicațiilor, în rezolvarea de probleme, în conducerea investigațiilor și în raportarea de rezultate | ||
| 3.1 | Utilizarea algoritmilor de stabilire a numărului de oxidare și a coeficienților stoechiometrici ai ecuației unei reacții | 2.1, 2.2, 2.3, 3.1, 3.3, 3.4 |
| 3.2 | Utilizarea conceptelor specifice și a algoritmilor în activități experimentale în care sunt implicate reacții cu modificarea numărului de oxidare | 3.3, 3.4, 3.5, 3.6, 3.7, 3.10 |
| 3.3 | Reprezentarea grafică a configurației electronice pentru diferite specii chimice utilizând notații specifice chimiei | 4.2, 4.3, 4.4, 4.5 |
| 3.4 | Utilizarea modelelor/ algoritmilor pentru reprezentarea formării ionilor/ moleculelor și pentru denumirea substanțelor | 1.1, 4.1, 6.1, 6.2, 6.3, 7.1, 7.2, 7.8, 7.9 |
| 3.5 | Utilizarea conceptelor/ algoritmilor în realizarea unor experimente pentru prepararea unor soluții de diferite concentrații | 9.5, 9.6, 9.7, 9.8 |
| 3.6 | Utilizarea conceptelor specifice chimiei pentru caracterizarea stării gazoase | 1.2, 11.1, 11.2, 11.3, 11.4, 11.5 |
| CG4. Exprimarea informațiilor, concluziilor și demersurilor de rezolvare pentru o situație dată, în limbajul specific chimiei | ||
| 4.1 | Explicarea caracteristicilor unei reacții chimice în limbaj specific | 2.3, 2.4, 2.5, 2.6, 3.2 |
| 4.2 | Formularea, în termeni specifici chimiei, a explicațiilor și concluziilor privind desfășurarea reacțiilor cu modificarea numărului de oxidare | 3.1, 3.3, 3.4, 3.5, 3.6, 3.7, 3.8, 3.9, 3.10 |
| 4.3 | Elaborarea concluziilor, utilizând terminologia specifică, după analiza și soluționarea unei situații-problemă MI: Elaborarea concluziilor, utilizând terminologia specifică, după analiza și soluționarea unei situații- problemă | 1.4, 4.5, 5.1, 5.2, 5.3, 5.4 |
| 4.4 | Utilizarea limbajului specific în studiul proprietăților/ comportării unei substanțe în funcție de tipul de legătură chimică/ interacțiune intermoleculară | 6.3, 6.5, 7.4, 7.9, 8.1, 8.2, 8.3, 8.4 |
| 4.5 | Formularea concluziilor rezultate din date experimentale/ dintr-un demers investigativ în care sunt implicate soluții, în limbaj specific TC: Formularea concluziilor rezultate din date experimentale/ dintr-un demers investigativ în care sunt implicate soluții, în limbajul specific · MI: Formularea concluziilor rezultate din date experimentale/ dintr-un demers investigativ în care sunt implicate soluții, în limbajul specific | 9.1, 9.3, 9.7, 10.2 |
| 4.6 | Exprimarea, în limbaj chimic, a ecuației de stare a gazului ideal și a relațiilor dintre parametrii de stare în rezolvarea problemelor care descriu comportarea gazelor | 11.1, 11.2, 11.3, 11.4, 11.5 |
| CG5. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelații relevante, demonstrând raționamente deductive și inductive | ||
| 5.1 | Aplicarea algoritmilor în rezolvarea unor probleme de calcul stoechiometric pe baza ecuației unei reacții chimice | 1.2, 1.3, 1.4, 2.1, 9.8, 12.1, 12.2, 12.3, 12.4 |
| 5.2 | Rezolvarea problemelor de calcul stoechiometric pe baza ecuației unei reacții redox | 3.1, 3.3, 3.4, 3.5, 3.6, 3.7, 3.8, 3.9, 3.10, 12.2, 12.4 |
| 5.3 | Rezolvarea unor situații-problemă având în vedere corelația dintre structura substanțelor și proprietăți ale acestora MI: Rezolvarea unor situații-problemă având în vedere corelația dintre structura substanțelor și unele proprietăți ale acestora | 4.5, 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 6.3, 6.4, 6.5, 7.4 |
| 5.4 | Justificarea comportamentului chimic/ proprietăților substanțelor, în funcție de tipul de legătură chimică/ interacțiune intermoleculară | 6.3, 6.4, 6.5, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6, 7.7, 7.9, 8.1, 8.2, 8.3, 8.4, 8.5, 9.2 |
| 5.5 | Integrarea relațiilor matematice în rezolvarea unor probleme de calcul referitoare la concentrația molară, coeficientul de solubilitate, pH-ul soluțiilor apoase de acizi și baze tari | 9.4, 9.6, 9.7, 10.2, 10.3 |
| 5.6 | Rezolvarea de probleme în care sunt implicate transformări de stare ale gazelor | 11.1, 11.2, 11.3, 11.4, 11.5 |
| CG6. Propunerea unor măsuri de prevenire a consecințelor proceselor și acțiunii produselor chimice asupra propriei persoane și asupra mediului, pentru dezvoltare durabilă și sustenabilă | ||
| 6.1 | Evaluarea efectelor unor reacții chimice care pot avea loc între diferite substanțe utilizate frecvent în viața cotidiană | 2.3, 2.4, 2.5, 2.6 |
| 6.2 | Propunerea unor soluții pentru diminuarea impactului unor produse chimice asupra mediului | 3.8, 3.9, 3.10 |
| 6.3 | Evaluarea riscurilor asociate utilizării necorespunzătoare a unor produse chimice | 3.5, 3.6, 5.1, 5.3, 5.4, 9.3, 10.4 |
| 6.4 | Justificarea implicațiilor pe care le are apa asupra vieții, prin proprietățile sale determinate de interacțiunile intermoleculare | 8.2, 8.3, 8.4 |
| 6.5 | Evaluarea impactului și efectelor utilizării soluțiilor acide/ bazice asupra mediului și sănătății MI: Justificarea implicațiilor pe care le are apa asupra vieții, prin proprietățile sale determinate de interacțiunile intermoleculare | 10.1, 10.2, 10.3, 10.4 |
| 6.6 | Elaborarea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor care pot apărea în timpul utilizării substanțelor gazoase | 11.1, 11.2, 11.4, 11.5 |