Chimie IX EN

Pentru profesori

Chimie clasa a IX-a pentru profesori: ce se poate folosi mâine și programa, rând cu rând

Fișă de lucru la fiecare lecție, teste de tipărit pe capitole și profiluri, un test cu aceleași întrebări pentru toată clasa, imaginile capitolelor pe proiector și lecții care se deschid fără internet. Mai jos: ce rând din programă acoperă fiecare lecție.

Ce este și ce nu este cartea aceasta

Materialul nu înlocuiește manualul ales de școală. Programa are trei tabele, după profil: TC (o oră pe săptămână), MI (două ore) și SN (trei ore); fiecare lecție poartă insigna profilului mai mic care o folosește, iar profilul mai mare citește și lecțiile profilelor de dedesubt.

De folosit mâine la oră

  1. Imaginea capitolului, pe proiector

    Fiecare capitol cu imagine începe cu o imagine care se schimbă pas cu pas. Butonul „Pe proiector” o întinde pe tot ecranul, cu litere mari. Textul fiecărui pas stă ascuns până apeși bara de spațiu, ca să poți pune întâi întrebarea clasei. Săgețile de pe tastatură trec la pasul următor sau la cel dinainte, iar Esc închide.

    Orice altă pagină se deschide cu litere mari dacă adaugi ?mare=1 la adresă. Profilul se poate fixa pentru toată clasa cu ?profil=tc, ?profil=mi sau ?profil=sn.

  2. Fișă de lucru la fiecare lecție

    O pagină A4 de tipărit: întrebarea lecției, o predicție de făcut înainte de citit, cerințe cu răspuns scris, pornite de la greșelile frecvente și de la rezumat, și întrebările lecției fără răspunsuri, cu rânduri de scris. Butonul „Fișă de lucru” se află în fiecare lecție, lângă „Pe scurt”. Răspunsurile rămân în lecție.

    Fișele celor 69 de lecții

    1. Limbajul chimiei și molul 1.1 1.2 1.3 1.4

    2. Reacțiile chimice 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6

    3. Redox și pile 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8 3.9 3.10

    4. Atomul 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5

    5. Tabelul periodic 5.1 5.2 5.3 5.4

    6. Legătura ionică și metalică 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5

    7. Legătura covalentă 7.1 7.2 7.3 7.4 7.5 7.6 7.7 7.8 7.9

    8. Între molecule 8.1 8.2 8.3 8.4 8.5

    9. Soluții 9.1 9.2 9.3 9.4 9.5 9.6 9.7 9.8

    10. Acizi, baze, pH 10.1 10.2 10.3 10.4

    11. Gaze 11.1 11.2 11.3 11.4 11.5

    12. Probleme de chimie 12.1 12.2 12.3 12.4

  3. Același test pentru toată clasa

    Un link de test dă fiecărui elev aceleași întrebări (până la zece), în aceeași ordine. Elevul vede explicația după fiecare răspuns, iar la sfârșit primește un ecran cu punctajul, timpul și lecțiile de recitit, pe care ți-l poate arăta pe telefon. Rezultatul rămâne pe telefonul lui.

    Test pentru toată clasa

    Alege capitolul și profilul și primești un link. Toți cei care îl deschid primesc aceleași întrebări (până la zece), în aceeași ordine, iar la sfârșit un rezultat pe care îl pot arăta: punctajul, timpul și lecțiile de recitit.

  4. Teste gata de tipărit, pe capitole

    Zece întrebări din lecțiile fiecărui capitol, cu baremul pe pagina a doua, pentru fiecare profil. Toate testele.

  5. Lecții care se deschid fără internet

    După prima vizită, lecțiile și paginile deschise rămân pe dispozitiv. Dacă deschizi acasă capitolul pe laptopul de la clasă, lecțiile pornesc și în sala fără semnal.

Fiecare lecție se tipărește și întreagă din butonul „Tipărește lecția”: textul, desenele, exemplul, rezumatul și întrebările, fără meniuri. Elevul își păstrează alegerile și răspunsurile în Caiet, pe telefonul lui, fără cont.

Teste gata de tipărit, pe capitole și profiluri

Fiecare test are zece întrebări luate din întrebările care se verifică singure ale lecțiilor capitolului pe care le citește profilul, plus baremul pe pagina a doua. Un profil are propriul test numai când diferă de cel al profilului mai mic.

Programa, rând cu rând

Cele trei tabele ale programei, cu textul oficial și pagina din Monitorul Oficial. Coloana din dreapta trimite la lecțiile pe care profilul le citește. Competențele fără rând propriu în tabel au lecțiile lor în lista de la sfârșit.

TC · Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)

25 de conținuturi.

Conținut din programăPaginaLecții
Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică
Reacții fără/ cu modificarea numărului de oxidare812.3, 3.1
Număr de oxidare812.2
Reguli de determinare a numărului de oxidare812.2
Reacții exoterme și reacții endoterme812.4
Reacții lente, reacții rapide; catalizatori812.5
Reacții ireversibile, reacții reversibile812.6
Reacții cu modificarea numărului de oxidare
Oxidare, reducere813.1
Aplicații: pile electrice (pila Daniell, acumulatorul cu plumb, bateria litiu-ion) – construcție și ecuația reacției globale; reprezentarea convențională a pilei Daniell813.7, 3.8, 3.9
Învelișul de electroni al atomului. Caracter metalic. Caracter nemetalic
Configurația electronică pe straturi a primelor 20 de elemente chimice din Tabelul periodic814.2
Corelații între configurația electronică a primelor 20 de elemente chimice și poziția acestora în Tabelul periodic814.2, 5.1
Caracter metalic; variația caracterului metalic în perioadă (sodiu, magneziu, aluminiu)815.3
Caracter nemetalic; variația caracterului nemetalic în grupă și perioadă (pentru clor, brom, iod și pentru azot, oxigen, fluor)815.4
Legături chimice
Legătura ionică816.1
Compuși ionici – formarea compușilor: fluorură de sodiu, fluorură de calciu, clorură de sodiu, oxid de sodiu, oxid de calciu816.2
Cristalul de clorură de sodiu – caracterizare816.3
Proprietăți fizice ale clorurii de sodiu: stare de agregare, temperatură de topire, conductibilitate electrică, comportare la lovire816.3
Legătura covalentă817.1
Molecule de hidrogen, de clor și de azot817.1
Molecule de acid clorhidric, de apă, de amoniac, de metan și de dioxid de carbon817.2
Soluții
Soluții apoase utilizate în viața cotidiană819.1
Efecte termice la dizolvare în apă819.3
Concentrația molară a unei soluții819.6
Prepararea unor soluții apoase cu anumite concentrații procentuale și molare819.5, 9.6, 9.7
Starea gazoasă
Caracterizarea stării gazoase; parametri de stare8111.1
Ecuația de stare a gazului ideal; calcule8111.2
Note explicite ale tabelului
la domeniul de conținut: Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică se va prezenta clasificarea reacțiilor după criteriile date, iar pentru fiecare tip de reacție se vor prezenta diferite exemple de reacții chimice. La conținutul Reacții exoterme și reacții endoterme se vor prezenta ca exemple și reacții de descompunere a unor azotați și carbonați.812.1, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6
se vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice, pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilor.811.2, 1.3, 1.4, 12.1, 12.3

MI · Matematică-informatică (2 ore)

52 de conținuturi.

Conținut din programăPaginaLecții
Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică
Reacții fără/ cu modificarea numărului de oxidare13002.3, 3.1
Număr de oxidare13002.2
Reguli de determinare a numărului de oxidare13002.2
Reacții exoterme și reacții endoterme13002.4
Reacții lente, reacții rapide; catalizatori13002.5
Reacții ireversibile, reacții reversibile13002.6
Reacții cu modificarea numărului de oxidare
Oxidare, reducere; agent reducător, agent oxidant13003.3
Stabilirea coeficienților ecuației unei reacții redox13003.4
Aplicații: pile electrice (pila Daniell, acumulatorul cu plumb, bateria litiu-ion) – construcție și funcționare; reprezentarea convențională a pilei Daniell13003.7, 3.8, 3.9
Electroliza topiturii de clorură de sodiu13003.10
Învelișul de electroni al atomului. Caracter metalic. Caracter nemetalic
Caracter nemetalic; variația caracterului nemetalic în grupă și perioadă (pentru clor, brom, iod și pentru azot, oxigen, fluor)13005.4
Orbitali, substraturi; ocuparea cu electroni a straturilor și substraturilor13004.3
Configurația electronică a elementelor chimice din perioadele 1, 2 și 3 ale Tabelului periodic13004.4
Corelații între configurația electronică a elementelor chimice din perioadele 1, 2 și 3 și poziția acestora în Tabelul periodic13004.4, 5.1
Rază atomică; variația razei atomice pentru elementele chimice din grupele principale13005.2
Rază ionică; comparație cu raza atomului din care provine ionul respectiv (pentru elemente chimice din grupele principale)13005.2
Caracter metalic; variația caracterului metalic (sodiu, magneziu, aluminiu)13005.3
Legături chimice
Legătura ionică13006.1
Compuși ionici – formarea compușilor: fluorură de sodiu, fluorură de calciu, clorură de sodiu, oxid de sodiu, oxid de calciu13006.2
Proprietăți fizice ale clorurii de sodiu: stare de agregare, temperatură de topire, conductibilitate electrică, comportare la lovire13006.3
Legătura covalentă13007.1
Clasificarea legăturilor chimice13006.1, 7.1
Proprietățile substanțelor ionice: stare de agregare, temperatură de topire, variația temperaturilor de topire pentru: - fluorură de sodiu, clorură de sodiu - fluorură de sodiu, fluorură de potasiu - fluorură de sodiu, oxid de magneziu - fluorură de sodiu, fluorură de magneziu, fluorură de aluminiu13006.4
Cristalul de clorură de sodiu: caracterizare13006.3
Legătura covalentă nepolară; molecule de hidrogen, de clor și de azot13007.1
Electronegativitatea13007.3
Legătura covalentă polară; molecule de acid clorhidric, de apă, de amoniac, de metan, de dioxid de carbon, de clorometan, de metilamină și de metanol13007.2, 7.3, 7.4
Molecule nepolare: molecula de hidrogen, de clor, de azot, de dioxid de carbon și de tetraclorură de carbon13007.4
Molecule polare: molecula de acid clorhidric, de apă, de amoniac, de metanol și de metilamină13007.4
Legătura covalentă-coordinativă: formarea ionilor hidroniu și amoniu13007.8
Combinații complexe: reactivul Tollens, reactivul Schweizer, tetrahidroxozincatul de sodiu (structură, denumire și obținere)13017.9
Legătura metalică13016.5
Influența delocalizării electronilor asupra proprietăților fizice ale metalelor: conductibilitatea electrică și termică, maleabilitatea și ductilitatea13016.5
Interacțiuni intermoleculare
Legătură dipol-dipol, legătură de hidrogen, forțe London13018.1, 8.2
Influența interacțiunilor intermoleculare asupra temperaturii de topire, temperaturii de fierbere și asupra solubilității13018.3
Proprietăți fizice ale apei13018.4
Soluții
Soluții apoase utilizate în viața cotidiană13019.1
Efecte termice la dizolvare în apă13019.3
Concentrația molară a unei soluții13019.6
Prepararea unor soluții apoase cu anumite concentrații procentuale și molare13019.5, 9.6, 9.7
Dizolvarea substanțelor ionice în apă13019.1, 9.2
Dizolvarea substanțelor cu molecule polare în apă13019.1, 9.2
Solvenți polari și solvenți nepolari13019.2
Solubilitatea unei substanțe13019.4
Factori care influențează solubilitatea unei substanțe13019.4
Ionizarea în soluție apoasă a acizilor monoprotici tari și a bazelor monoprotice tari; produsul ionic al apei130110.1
Calculul pH-ul soluțiilor apoase ale acizilor tari monoprotici și baze tari monoprotice130110.2
Starea gazoasă
Caracterizarea stării gazoase130111.1
Parametri de stare130111.1
Ecuația de stare a gazului ideal130111.2
Fracție molară, masă molară medie130111.3
Densitatea gazelor: densitate absolută și densitate relativă; calcule130111.4
Note explicite ale tabelului
la domeniul de conținut: Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică se va prezenta clasificarea reacțiilor după criteriile date, iar pentru fiecare tip de reacție se vor prezenta diferite exemple de reacții chimice. La conținutul Reacții exoterme și reacții endoterme se vor prezenta ca exemple și reacții de descompunere a unor azotați și carbonați.13012.1, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6
se vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice, pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilor.13011.2, 1.3, 1.4, 12.1, 12.2, 12.3

SN · Științe ale naturii (3 ore)

62 de conținuturi.

Conținut din programăPaginaLecții
Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică
Reacții fără/ cu modificarea numărului de oxidare13432.3, 3.1
Număr de oxidare13432.2
Reguli de determinare a numărului de oxidare13432.2
Reacții exoterme și reacții endoterme13432.4
Reacții lente, reacții rapide; catalizatori13432.5
Reacții ireversibile, reacții reversibile13432.6
Reacții cu modificarea numărului de oxidare
Oxidare, reducere13433.1
Stabilirea coeficienților ecuației unei reacții redox13433.4
Aplicații: pile electrice (pila Daniell, acumulatorul cu plumb, bateria litiu-ion) – construcție și funcționare; reprezentarea convențională a pilei Daniell13433.7, 3.8, 3.9
Electroliza topiturii de clorură de sodiu13433.10
Agent reducător, agent oxidant13433.3
Caracterul oxidant al permanganatului de potasiu și al dicromatului de potasiu13433.5
Caracterul reducător al carbonului, hidrogenului și monoxidului de carbon13433.6
Învelișul de electroni al atomului. Caracter metalic. Caracter nemetalic
Caracter nemetalic; variația caracterului nemetalic în grupă și perioadă (pentru clor, brom, iod și pentru azot, oxigen, fluor)13435.4
Rază atomică; variația razei atomice pentru elementele chimice din grupele principale13435.2
Rază ionică; comparație cu raza atomului din care provine ionul respectiv (pentru elemente chimice din grupele principale)13435.2
Caracter metalic; variația caracterului metalic (sodiu, magneziu, aluminiu)13435.3
Orbitali, substraturi; ocuparea cu electroni a straturilor și substraturilor; geometria orbitalilor s și p13434.3
Configurația electronică a elementelor chimice din perioadele 1, 2, 3 și 4 ale Tabelului periodic13434.4, 4.5
Corelații între configurația electronică a elementelor chimice din perioadele 1, 2, 3 și 4 și poziția acestora în Tabelul periodic13434.4, 4.5, 5.1
Legături chimice
Legătura ionică13436.1
Compuși ionici – formarea compușilor: fluorură de sodiu, fluorură de calciu, clorură de sodiu, oxid de sodiu, oxid de calciu13436.2
Proprietăți fizice ale clorurii de sodiu: stare de agregare, temperatură de topire, conductibilitate electrică, comportare la lovire13436.3
Legătura covalentă13437.1
Clasificarea legăturilor chimice13436.1, 7.1
Proprietățile substanțelor ionice: stare de agregare, temperatură de topire, variația temperaturilor de topire pentru: - fluorură de sodiu, clorură de sodiu - fluorură de sodiu, fluorură de potasiu - fluorură de sodiu, oxid de magneziu - fluorură de sodiu, fluorură de magneziu, fluorură de aluminiu13436.4
Cristalul de clorură de sodiu: caracterizare13436.3
Legătura covalentă nepolară; molecule de hidrogen, de clor și de azot13437.1
Electronegativitatea13437.3
Legătura covalentă polară; molecule de acid clorhidric, de apă, de amoniac, de metan, de dioxid de carbon, de clorometan, de metilamină și de metanol13437.2, 7.3, 7.4
Molecule nepolare: molecula de hidrogen, de clor, de azot, de dioxid de carbon și de tetraclorură de carbon13437.4
Molecule polare: molecula de acid clorhidric, de apă, de amoniac, de metanol și de metilamină13437.4
Legătura covalentă-coordinativă: formarea ionilor hidroniu și amoniu13447.8
Combinații complexe: reactivul Tollens, reactivul Schweizer, tetrahidroxozincatul de sodiu (structură, denumire și obținere)13447.9
Legătura metalică13446.5
Influența delocalizării electronilor asupra proprietăților fizice ale metalelor: conductibilitatea electrică și termică, maleabilitatea și ductilitatea13446.5
Noțiuni de stereochimie; modelul repulsiei perechilor de electroni din stratul de valență (VSEPR): BX3, CX4, apă, amoniac și dioxid de carbon13447.5
Legături covalente simple, duble, triple; lungimile acestor legături13447.6
Legătura covalentă sigma și legătura pi13447.6
Moleculele de etan, de etenă, de acetilenă și de tetraclorură de carbon13447.6
Hibridizarea atomului de carbon; tipuri de hibridizare13447.7
Tipul de hibridizare în funcție de numărul de legături sigma și pi realizate de atomul de carbon13447.6, 7.7
Interacțiuni intermoleculare
Legătură dipol-dipol, legătură de hidrogen, forțe London13448.1, 8.2
Influența interacțiunilor intermoleculare asupra temperaturii de topire, temperaturii de fierbere și asupra solubilității13448.3
Solubilitatea metanolului, etanolului și a zaharozei în apă; proprietăți fizice ale apei13448.4, 8.5
Soluții
Soluții apoase utilizate în viața cotidiană13449.1
Efecte termice la dizolvare în apă13449.3
Concentrația molară a unei soluții13449.6
Dizolvarea substanțelor ionice în apă13449.1, 9.2
Dizolvarea substanțelor cu molecule polare în apă13449.1, 9.2
Solvenți polari și solvenți nepolari13449.2
Solubilitatea unei substanțe13449.4
Ionizarea în soluție apoasă a acizilor monoprotici tari și a bazelor monoprotice tari; produsul ionic al apei134410.1
Calculul pH-ul soluțiilor apoase ale acizilor tari monoprotici și baze tari monoprotice134410.2
Factori care influențează solubilitatea unei substanțe; coeficient de solubilitate; calcule13449.4
Reacția de neutralizare dintre un acid tare monoprotic și o bază tare monoprotică134410.3
Prepararea unor soluții apoase cu anumite concentrații procentuale și molare, inclusiv din cristalohidrați13449.5, 9.6, 9.7, 9.8
Starea gazoasă
Caracterizarea stării gazoase134411.1
Ecuația de stare a gazului ideal134411.2
Fracție molară, masă molară medie134411.3
Densitatea gazelor: densitate absolută și densitate relativă; calcule134411.4
Parametri de stare; legea presiunilor parțiale134411.1, 11.5
Note explicite ale tabelului
la domeniul de conținut: Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică se va prezenta clasificarea reacțiilor după criteriile date, iar pentru fiecare tip de reacție se vor prezenta diferite exemple de reacții chimice. La conținutul Reacții exoterme și reacții endoterme se vor prezenta ca exemple și reacții de descompunere a unor azotați și carbonați.13442.1, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6
se vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice și pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilor.13441.2, 1.3, 1.4, 12.1, 12.2, 12.3

Surse și date

Sursele fiecărei lecții sunt la sfârșitul ei, cu ce anume susține fiecare. Programa oficială, fonturile și datele imaginilor capitolelor sunt pe pagina Surse și credite.

Competențele specifice din programă

CodCompetențaLecții
CG1. Identificarea unor substanțe, fenomene chimice, procese întâlnite în viața de zi cu zi
1.1Identificarea tipului unei reacții chimice după unul sau mai multe criterii de clasificare2.3, 2.4, 2.5, 2.6, 3.1, 3.2
1.2Recunoașterea unor reacții cu modificarea numărului de oxidare întâlnite în procese naturale sau tehnologice/ industriale2.3, 3.1, 3.2, 3.7, 3.8, 3.9
1.3Recunoașterea unor proprietăți ale elementelor în funcție de configurația electronică4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 5.1, 5.2, 5.3, 5.4
1.4Identificarea tipurilor legăturilor chimice/ interacțiunilor intermoleculare în diferite specii chimice6.1, 6.2, 6.5, 7.1, 7.3, 7.8, 7.9, 8.1, 8.2, 8.3, 8.4
1.5Identificarea domeniilor de utilizare a unor soluții în contexte cotidiene, având în vedere proprietățile acestora9.1, 9.5, 9.6, 10.1, 10.2
1.6Identificarea modului în care proprietățile gazelor influențează diverse fenomene din viața de zi cu zi11.1, 11.2
CG2. Explicarea comportării unor substanțe chimice sau sisteme chimice în funcție de structura lor
2.1Compararea reacțiilor în funcție de caracteristicile lor2.3, 2.4, 2.5, 2.6, 3.2
2.2Reprezentarea proceselor chimice care au loc în reacții cu modificarea numărului de oxidare2.3, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.7, 3.8, 3.9, 3.10
2.3Explicarea unor proprietăți ale substanțelor pe baza structurii învelișului electronic al elementelor chimice4.3, 4.4, 4.5, 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 6.1, 6.2
2.4Explicarea proprietăților/ comportării substanțelor în funcție de natura legăturii chimice/ interacțiunii intermoleculare6.3, 6.4, 6.5, 7.4, 8.1, 8.2, 8.3, 8.4, 9.2
2.5Explicarea proceselor care au loc la dizolvare și a factorilor care influențează solubilitatea unei substanțe
TC: Explicarea proceselor care au loc la dizolvarea unei substanțe într-un anumit solvent
8.3, 8.4, 8.5, 9.1, 9.2, 9.3, 9.4
2.6Explicarea variației parametrilor de stare a unui gaz la modificarea valorii unuia dintre aceștia11.1, 11.2
CG3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în formularea explicațiilor, în rezolvarea de probleme, în conducerea investigațiilor și în raportarea de rezultate
3.1Utilizarea algoritmilor de stabilire a numărului de oxidare și a coeficienților stoechiometrici ai ecuației unei reacții2.1, 2.2, 2.3, 3.1, 3.3, 3.4
3.2Utilizarea conceptelor specifice și a algoritmilor în activități experimentale în care sunt implicate reacții cu modificarea numărului de oxidare3.3, 3.4, 3.5, 3.6, 3.7, 3.10
3.3Reprezentarea grafică a configurației electronice pentru diferite specii chimice utilizând notații specifice chimiei4.2, 4.3, 4.4, 4.5
3.4Utilizarea modelelor/ algoritmilor pentru reprezentarea formării ionilor/ moleculelor și pentru denumirea substanțelor1.1, 4.1, 6.1, 6.2, 6.3, 7.1, 7.2, 7.8, 7.9
3.5Utilizarea conceptelor/ algoritmilor în realizarea unor experimente pentru prepararea unor soluții de diferite concentrații9.5, 9.6, 9.7, 9.8
3.6Utilizarea conceptelor specifice chimiei pentru caracterizarea stării gazoase1.2, 11.1, 11.2, 11.3, 11.4, 11.5
CG4. Exprimarea informațiilor, concluziilor și demersurilor de rezolvare pentru o situație dată, în limbajul specific chimiei
4.1Explicarea caracteristicilor unei reacții chimice în limbaj specific2.3, 2.4, 2.5, 2.6, 3.2
4.2Formularea, în termeni specifici chimiei, a explicațiilor și concluziilor privind desfășurarea reacțiilor cu modificarea numărului de oxidare3.1, 3.3, 3.4, 3.5, 3.6, 3.7, 3.8, 3.9, 3.10
4.3Elaborarea concluziilor, utilizând terminologia specifică, după analiza și soluționarea unei situații-problemă
MI: Elaborarea concluziilor, utilizând terminologia specifică, după analiza și soluționarea unei situații- problemă
1.4, 4.5, 5.1, 5.2, 5.3, 5.4
4.4Utilizarea limbajului specific în studiul proprietăților/ comportării unei substanțe în funcție de tipul de legătură chimică/ interacțiune intermoleculară6.3, 6.5, 7.4, 7.9, 8.1, 8.2, 8.3, 8.4
4.5Formularea concluziilor rezultate din date experimentale/ dintr-un demers investigativ în care sunt implicate soluții, în limbaj specific
TC: Formularea concluziilor rezultate din date experimentale/ dintr-un demers investigativ în care sunt implicate soluții, în limbajul specific · MI: Formularea concluziilor rezultate din date experimentale/ dintr-un demers investigativ în care sunt implicate soluții, în limbajul specific
9.1, 9.3, 9.7, 10.2
4.6Exprimarea, în limbaj chimic, a ecuației de stare a gazului ideal și a relațiilor dintre parametrii de stare în rezolvarea problemelor care descriu comportarea gazelor11.1, 11.2, 11.3, 11.4, 11.5
CG5. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelații relevante, demonstrând raționamente deductive și inductive
5.1Aplicarea algoritmilor în rezolvarea unor probleme de calcul stoechiometric pe baza ecuației unei reacții chimice1.2, 1.3, 1.4, 2.1, 9.8, 12.1, 12.2, 12.3, 12.4
5.2Rezolvarea problemelor de calcul stoechiometric pe baza ecuației unei reacții redox3.1, 3.3, 3.4, 3.5, 3.6, 3.7, 3.8, 3.9, 3.10, 12.2, 12.4
5.3Rezolvarea unor situații-problemă având în vedere corelația dintre structura substanțelor și proprietăți ale acestora
MI: Rezolvarea unor situații-problemă având în vedere corelația dintre structura substanțelor și unele proprietăți ale acestora
4.5, 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 6.3, 6.4, 6.5, 7.4
5.4Justificarea comportamentului chimic/ proprietăților substanțelor, în funcție de tipul de legătură chimică/ interacțiune intermoleculară6.3, 6.4, 6.5, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6, 7.7, 7.9, 8.1, 8.2, 8.3, 8.4, 8.5, 9.2
5.5Integrarea relațiilor matematice în rezolvarea unor probleme de calcul referitoare la concentrația molară, coeficientul de solubilitate, pH-ul soluțiilor apoase de acizi și baze tari9.4, 9.6, 9.7, 10.2, 10.3
5.6Rezolvarea de probleme în care sunt implicate transformări de stare ale gazelor11.1, 11.2, 11.3, 11.4, 11.5
CG6. Propunerea unor măsuri de prevenire a consecințelor proceselor și acțiunii produselor chimice asupra propriei persoane și asupra mediului, pentru dezvoltare durabilă și sustenabilă
6.1Evaluarea efectelor unor reacții chimice care pot avea loc între diferite substanțe utilizate frecvent în viața cotidiană2.3, 2.4, 2.5, 2.6
6.2Propunerea unor soluții pentru diminuarea impactului unor produse chimice asupra mediului3.8, 3.9, 3.10
6.3Evaluarea riscurilor asociate utilizării necorespunzătoare a unor produse chimice3.5, 3.6, 5.1, 5.3, 5.4, 9.3, 10.4
6.4Justificarea implicațiilor pe care le are apa asupra vieții, prin proprietățile sale determinate de interacțiunile intermoleculare8.2, 8.3, 8.4
6.5Evaluarea impactului și efectelor utilizării soluțiilor acide/ bazice asupra mediului și sănătății
MI: Justificarea implicațiilor pe care le are apa asupra vieții, prin proprietățile sale determinate de interacțiunile intermoleculare
10.1, 10.2, 10.3, 10.4
6.6Elaborarea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor care pot apărea în timpul utilizării substanțelor gazoase11.1, 11.2, 11.4, 11.5