Chimie IX EN

Capitolul 11 · GazeLecția 11.4MI Matematică-informatică (2 ore) · în plus față de profilul tău

Densitatea gazelor: densitate absolută și densitate relativă; calcule

De ce heliul urcă și dioxidul de carbon rămâne jos

Un balon cu heliu urcă la tavan, iar unul cu aer cade. Ce deosebește gazele, dacă amândouă sunt invizibile?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 11

Înainte să citești: tu ce crezi?

Propanul, folosit în butelii, are masa molară 44 g/mol, față de aproximativ 29 g/mol pentru aer. Dacă se scurge într-o bucătărie și nu bate vântul, unde se adună?

Vezi răspunsul

Propanul are masa molară 44 g/mol, față de aproximativ 29 g/mol pentru aer, deci este de aproximativ 1,5 ori mai greu decât aerul și se adună jos. Gazele difuzează și se amestecă în timp, dar în locuri închise și fără curent un gaz mai greu rămâne mai mult la nivelul podelei.

Balonul cu heliu de la o sărbătoare urcă la tavan și rămâne acolo, iar un balon umflat cu aer cade. Diferența dintre ele stă în masa molară: un litru de heliu cântărește de aproximativ șapte ori mai puțin decât un litru de aer, în aceleași condiții. De la această idee pornesc densitatea absolută și densitatea relativă a gazelor.

Densitatea absolută: masa unui litru de gaz

Densitatea absolută a unui gaz este masa lui pe unitatea de volum: ρ = m : V. Se exprimă în g/L, numeric egal cu kg/m³. Pentru gaze, ea depinde mult de presiune și de temperatură, nu doar de natura gazului.

Formula se obține din ecuația de stare. Cu n = m : M, ecuația pV = nRT devine pV = (m : M) · RT, de unde ρ = m : V = pM : (RT). Cu p în atm, M în g/mol, T în K și R = 0,082 L·atm/(mol·K), rezultatul este în g/L.

În condiții normale, V = 22,4 L pentru 1 mol, deci masa unui litru este ρ₀ = M : 22,4 g/L. Pentru aerul uscat, cu M ≈ 29 g/mol: ρ₀ = 29 : 22,4 ≈ 1,29 g/L. Un litru de aer cântărește deci puțin peste 1 g, iar un litru de heliu, M(He) = 4 g/mol, în aceleași condiții, ρ₀ = 4 : 22,4 ≈ 0,18 g. Pentru dioxid de carbon, cu M(CO₂) = 44 g/mol: ρ₀ = 44 : 22,4 ≈ 1,96 g/L.

La temperatură constantă, densitatea este proporțională cu presiunea: un gaz comprimat de două ori are densitatea dublă. La presiune constantă, ea scade când temperatura crește.

Densitatea relativă: de câte ori este un gaz mai greu decât altul

Densitatea relativă a gazului A față de gazul B este raportul densităților lor, măsurate la aceeași presiune și temperatură: d(A/B) = ρA : ρB. Este un număr fără unitate. Din ρ = pM : (RT), mărimile p, R și T se simplifică, deci:

d(A/B) = MA : MB

Față de aer, cu M ≈ 29 g/mol, d = M : 29. Față de hidrogen, d = M : 2. Densitatea relativă a clorului, M(Cl₂) = 2 · 35,5 = 71 g/mol, față de aer este 71 : 29 ≈ 2,45, iar față de hidrogen 71 : 2 = 35,5.

Masa molară se poate afla invers, din densitatea relativă: M = d · MB. Un gaz cu densitatea relativă față de hidrogen egală cu 17 are masa molară 17 · 2 = 34 g/mol.

masa molară, de la 0, crește în jos (g/mol) 29 aer H₂ 2 g/mol d = 0,07 He 4 g/mol d = 0,14 CH₄ 16 g/mol d = 0,55 NH₃ 17 g/mol d = 0,59 CO₂, propan 44 g/mol d = 1,52 butan 58 g/mol d = 2 Cl₂ 71 g/mol d = 2,45 urcă d < 1 coboară d > 1
Figura 1Linia aerului, la 29 g/mol, împarte gazele: cele de deasupra au d < 1 și urcă, cele de dedesubt au d > 1 și coboară. Masele molare sunt desenate la scară.

Care gaze urcă și care rămân jos

Un gaz cu d < 1 față de aer urcă prin aer, iar unul cu d > 1 coboară. Mai ușoare decât aerul sunt H₂, He, CH₄ și NH₃, iar mai grele sunt CO₂, Cl₂, propanul și butanul.

Valorile se verifică: d(He/aer) = 4 : 29 ≈ 0,14, d(H₂/aer) = 2 : 29 ≈ 0,07, d(CH₄/aer) = 16 : 29 ≈ 0,55, d(NH₃/aer) = 17 : 29 ≈ 0,59, d(CO₂/aer) = 44 : 29 ≈ 1,52, d(propan/aer) = 44 : 29 ≈ 1,52, d(butan/aer) = 58 : 29 = 2. Valorile din tabelele de securitate sunt apropiate, cu mici diferențe de rotunjire.

Densitatea relativă arată în ce direcție tinde un gaz, nu unde ajunge. Gazele difuzează și se amestecă, iar curentul de aer le împrăștie. Un gaz mai greu se adună jos mai ales într-un spațiu cu aer nemișcat, închis sau deschis în sus, ca o groapă, un șanț sau o peșteră.

Pentru curioși

Un balon de 1 L, la 25 °C și 1 atm, are T = 25 + 273 = 298 K și RT = 0,082 · 298 = 24,436 L·atm/mol. Heliul are ρ = 4 : 24,436 ≈ 0,164 g/L, iar aerul 29 : 24,436 ≈ 1,187 g/L. Diferența, 1,187 − 0,164 = 1,023 g, este masa pe care o poate ridica fiecare litru de heliu, fără greutatea învelișului.

afară, curentul de aer amestecă gazele aer gaz greu, nemișcat: dioxid de carbon d(CO₂/aer) ≈ 1,52 oxigen insuficient
Figura 2În partea de jos a peșterii, gazul mai greu decât aerul stă nemișcat sub aer, iar acolo oxigenul nu ajunge. Afară, curentul de aer amestecă gazele. Schemă, nu la scară; dintre gazele vulcanice sunt desenate doar moleculele de CO₂.

Exemplu rezolvat

Propanul din butelia de aragaz

Propanul, C₃H₈, este combustibil de uz casnic și intră în compoziția gazului lichefiat din butelii. Calculează densitatea lui relativă față de aer și față de hidrogen, densitatea în condiții normale și densitatea la 25 °C și 1 atm.

Masa molară: M(C₃H₈) = 3 · 12 + 8 · 1 = 44 g/mol.

Față de aer: d = 44 : 29 ≈ 1,52. Față de hidrogen: d = 44 : 2 = 22.

În condiții normale: ρ₀ = 44 : 22,4 ≈ 1,96 g/L.

La 25 °C, T = 25 + 273 = 298 K, iar RT = 0,082 · 298 = 24,436. Densitatea este ρ = 1 · 44 : 24,436 ≈ 1,80 g/L, față de aproximativ 1,19 g/L pentru aer, în aceleași condiții.

Verificare: raportul 1,80 : 1,19 ≈ 1,5 este egal cu densitatea relativă 1,52, în limitele rotunjirii. Propanul este mai greu decât aerul, deci scurgerile ajung aproape de podea.

În România

Gazul greu din Peștera Puturoasă

Pe Muntele Puturosu, în România, se află o peșteră numită în limba engleză Sulfur Cave, în care ies din pământ gaze de origine vulcanică: dioxid de carbon, metan și hidrogen sulfurat. Cercetătorii care au studiat-o au descris partea de jos a peșterii plină cu aceste gaze, iar deasupra lor aerul, care stă pe gazele mai grele.

Masele molare explică așezarea: aerul are aproximativ 29 g/mol, iar dioxidul de carbon 44 g/mol, deci d(CO₂/aer) ≈ 1,52. Un spațiu jos, cu gaz nemișcat, poate avea un strat fără oxigen suficient. De aceea intrarea în astfel de locuri este periculoasă.

Pe scurt

  1. Densitatea absolută este ρ = m : V, în g/L; pentru un gaz ρ = pM : (RT), iar în condiții normale ρ₀ = M : 22,4 g/L.
  2. La T constant, ρ este proporțională cu p; la p constant, ρ scade când T crește.
  3. Densitatea relativă este d(A/B) = ρA : ρB = MA : MB, la aceleași p și T; față de aer d = M : 29, față de hidrogen d = M : 2.
  4. Mai ușoare decât aerul sunt H₂, He, CH₄ și NH₃; mai grele sunt CO₂, Cl₂, propanul și butanul.
  5. Densitatea relativă arată doar tendința unui gaz: difuzia și curenții de aer îl amestecă, iar un gaz greu se adună jos mai ales în locuri joase cu aer nemișcat.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitUn gaz greu este un gaz cu densitate mare, oricare ar fi condițiile.

    CorectDensitatea unui gaz depinde de presiune și de temperatură. Comparația dintre două gaze are sens numai la aceeași presiune și aceeași temperatură.

  • GreșitMetanul este mai ușor decât aerul, deci nu are rost să aerisesc.

    CorectDensitatea relativă nu spune unde ajunge gazul și nu elimină pericolul: metanul explodează în amestec cu aerul, iar difuzia îl răspândește. Aerisirea rămâne obligatorie.

  • GreșitDensitatea relativă față de aer se calculează cu M : 22,4.

    CorectDensitatea relativă este raportul maselor molare: d = M : 29. Formula M : 22,4 dă densitatea absolută în condiții normale, în g/L.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Cum se calculează densitatea relativă a gazului A față de gazul B, la aceeași presiune și temperatură?

    Răspuns

    b) d = MA : MB. ρ = pM : (RT), iar p, R și T se simplifică în raport; rămâne raportul maselor molare.

  2. Care dintre gaze este mai ușor decât aerul?

    Răspuns

    b) Metanul. d(CH₄/aer) = 16 : 29 ≈ 0,55, sub 1.

  3. Un gaz este comprimat la dublul presiunii, la aceeași temperatură. Ce se întâmplă cu densitatea lui absolută?

    Răspuns

    c) Se dublează. ρ = pM : (RT) este proporțională cu p la T constant.

  4. Care este densitatea oxigenului în condiții normale, în g/L? Rotunjește la două zecimale; M(O₂) = 32 g/mol.

    g/L
    Răspuns

    1,43 g/L. ρ₀ = M : 22,4 = 32 : 22,4 ≈ 1,43 g/L.

  5. Un gaz are densitatea relativă față de hidrogen egală cu 17. Care este masa lui molară, în g/mol? Se dă M(H₂) = 2 g/mol.

    g/mol
    Răspuns

    34,0 g/mol. M = d · M(H₂) = 17 · 2 = 34 g/mol.

  6. Așază fiecare gaz la categoria potrivită, față de aer.

    Răspuns

    Mai ușor decât aerul: H₂; He; CH₄; NH₃.

    Mai greu decât aerul: CO₂; Cl₂; Propanul; Butanul.

    Gazele cu M sub 29 g/mol sunt mai ușoare decât aerul, cele cu M peste 29 g/mol sunt mai grele.

  7. Un gaz mai greu decât aerul se scurge într-o pivniță închisă. De ce este periculos să cobori acolo, deși într-o cameră deschisă același gaz s-ar împrăștia?

    Un răspuns bun

    Gazul mai greu decât aerul se adună jos, iar într-un spațiu închis și fără curent de aer difuzia îl amestecă încet. Jos se poate forma un strat în care aerul respirabil este înlocuit de gaz. Într-o cameră deschisă, curenții de aer și difuzia diluează gazul.

    Un răspuns complet leagă densitatea relativă mai mare de 1 de adunarea gazului jos și spune că spațiul închis, fără curent, împiedică amestecarea.

Termeni

densitate absolută
Masa unității de volum dintr-o substanță; la un gaz, ρ = m : V, în g/L.
densitate relativă
Raportul densităților a două gaze la aceeași presiune și temperatură; este egal cu raportul maselor molare.
masă molară
Masa unui mol dintr-o substanță, în g/mol.
condiții normale
Presiunea de 1 atm și temperatura de 0 °C (273 K); un mol de gaz ocupă 22,4 L.
difuzie
Amestecarea spontană a gazelor prin mișcarea particulelor lor.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Densitatea gazelor: densitate absolută și densitate relativă; calcule” (MI: Matematică-informatică (2 ore)). Competențe specifice urmărite: 3.6, 4.6, 5.6, 6.6.