Chimie IX EN
Un cilindru orizontal, ca o seringă, cu un piston la capătul din dreapta și o sută de particule mici care se mișcă în el și lovesc pereții; sub cilindru, un grafic cu volumul pe orizontală și presiunea pe verticală, cu o curbă descendentă și puncte pe ea.

Starea gazoasă

Capitolul 11

Gaze – ce apasă pe pereții unui balon

Ce apasă pe pereții unui balon?

Aerul dintr-o seringă închisă se lasă apăsat, dar împinge înapoi tot mai tare. Imaginea de lângă arată de ce: o sută de particule într-un cilindru cu piston și un grafic cu măsurătorile lui Boyle din 1662. Începe cu o predicție, apoi apasă pistonul.

Aerul dintr-o seringă, apăsat până la jumătate

Închizi cu degetul vârful unei seringi fără ac. Pistonul stă la 48 de unități de volum, iar aerul dinăuntru are presiunea camerei. Apeși pistonul până la 24 de unități, jumătate din volum, și aștepți ca aerul să revină la temperatura camerei.

Ce se întâmplă cu presiunea aerului din seringă?

Presiunea vine din loviturile particulelor în pereți: la jumătate din volum, se dublează

Ce fac particulele. Cele o sută de particule se mișcă în toate direcțiile și lovesc pereții. Fiecare lovitură se numără, cu tăria ei. Presiunea din colț este suma loviturilor, împărțită la lungimea peretelui și la numărul de pași ai modelului; alături stă valoarea dată de formulă.

Trage de piston spre stânga sau folosește butoanele. La 24 de unități aceleași particule au jumătate din loc și lovesc de două ori mai des: formula dă de două ori mai mult, la 16 unități de trei ori, la 12 unități de patru ori. Până se așază numărătoarea, în colț scrie „se numără…”.

Ce vezi. Fiecare romb roșu de pe grafic este valoarea numărată la un volum la care ai lăsat pistonul.

Cele 25 de măsurători ale lui Boyle din 1662 stau lângă curbă

Ce vezi. Punctele albe sunt măsurătorile lui Boyle: aer închis într-un tub în formă de J, strâns cu mercur. La 48 de unități de volum a măsurat 29 1/8 inchi de mercur (1 inch = 25,4 mm), la 24 de unități 58 13/16, la 12 unități 117 9/16.

Cum se scrie. Produsele p · V sunt 48 · 29,125 = 1.398, 24 · 58,8125 ≈ 1.412 și 12 · 117,5625 ≈ 1.411; pe toate cele 25 de rânduri stau între 1.396 și 1.415. Curba este calculată: p · V = 1.408, media celor 25 de produse.

Boyle nu a ținut temperatura sub control; aici se ia 20 °C, ca ipoteză. Rombii roșii vin din cilindru, a cărui scară a presiunii este fixată o singură dată.

La volum constant, presiunea crește cu temperatura absolută

Ce fac particulele. Încălzește aerul, cu pistonul pe loc. Particulele au energia cinetică medie mai mare, deci se mișcă mai repede și lovesc pereții mai des și mai tare. Încălzirea este aici numai un calcul.

Cum se scrie. Temperatura se socotește în kelvin: T(K) = t(°C) + 273. De la 20 °C la 40 °C, adică de la 293 K la 313 K, presiunea crește cu aproximativ 7%, nu se dublează. La 100 °C (373 K) presiunea este de 1,27 ori mai mare, la 200 °C (473 K) de 1,61 ori; viteza medie a particulelor crește de 1,13 și de 1,27 ori.

Curba punctată arată formula la temperatura aleasă.

O singură ecuație ține laolaltă toate valorile: pV = nRT

Cum se scrie. La temperatură constantă p · V rămâne constant; la volum constant p : T rămâne constant. Puse împreună, duc la același raport pentru aceeași cantitate de gaz, p · V : T, iar ecuația este pV = nRT. În colț, raportul p · V : T calculat din presiunea numărată se apropie de aceeași valoare la orice volum și temperatură, cu mici abateri.

Pentru un mol la 0 °C (273 K) și 1 atm, cu R = 0,082 L·atm/(mol·K): V = nRT : p = 1 · 0,082 · 273 : 1 = 22,39 L, aproximativ 22,4 L. Cu al doilea buton, cele o sută de particule desenate țin locul unui mol, adică a 6,022·10²³ de particule, iar cilindrul plin are 22,4 L.

Modelul explică curba, dar lasă ceva deoparte

Gazul ideal este un model: particule fără volum, care nu se atrag. În cilindru particulele sunt discuri de diametru foarte mic față de cilindru, fără atracție între ele. De aceea numărătoarea dă p · V aproape constant.

Pe grafic, p · V este acum pe axa verticală. Cele 25 de produse ale lui Boyle se abat de la media 1.408 cu cel mult 0,9%, la presiuni de până la aproape patru atmosfere. Mai departe de aceste valori, gazele reale se abat de la model: la presiuni mari particulele nu mai pot fi tratate ca puncte, iar la temperaturi joase atracțiile dintre ele contează.

În aer, fiecare fel de particule apasă cu partea lui

Ce fac particulele. Din o sută de particule de aer uscat, 78 sunt molecule de azot (N₂, inele), 21 de oxigen (O₂, discuri pline) și una de argon (Ar, romb). Fiecare fel lovește pereții pe cont propriu.

Cum se scrie. Cilindrul ține un mol de aer la 0 °C: 22,4 L și 1 atm. Cele trei valori din colțul imaginii sunt presiunile parțiale, numărate din loviturile fiecărui fel; formula pi = xi · ptotal dă 0,78, 0,21 și 0,01 atm. Masa molară medie: 0,78 · 28 + 0,21 · 32 + 0,01 · 40 = 28,96 g/mol, aproximativ 29.

Argonul este o singură particulă, deci numărătoarea lui se așază mai încet și mai puțin exact.

Acum explică tu

O anvelopă este umflată dimineața, la 20 °C. După-amiaza stă la soare, iar aerul din ea ajunge la 50 °C. Volumul anvelopei se schimbă foarte puțin.

Explică, în câteva propoziții, de ce presiunea din anvelopă crește și cu cât, folosind loviturile particulelor și temperatura în kelvin.

Compară cu un răspuns

La 50 °C particulele au energia cinetică medie mai mare, se mișcă mai repede și lovesc peretele mai des și mai tare. La volum constant p₂ : p₁ = T₂ : T₁ = 323 : 293 ≈ 1,10, deci presiunea crește cu aproximativ 10%. Temperatura intră în kelvin, nu în grade Celsius. Manometrul arată diferența față de presiunea atmosferei, iar în ecuație intră presiunea totală din anvelopă.

Lecția despre ecuația gazului ideal · Lecția despre presiunile parțiale

Măsurători și model. Punctele albe sunt cele 25 de măsurători publicate de Boyle în 1662: volumul aerului închis într-un tub, în unități egale marcate pe tub, și presiunea totală, în inchi de mercur. Cilindrul este un model: 100 de particule, discuri tari de diametru foarte mic față de cilindru, fără atracție între ele, cu pereți elastici; sunt desenate mult mai mari și mult mai puține decât în realitate, iar atomii și moleculele nu au culoare. Presiunea numărată este suma impulsurilor loviturilor în pereți, împărțită la lungimea pereților și la numărul de pași ai modelului. O singură constantă, fixată la început, o transformă în inchi de mercur sau în atmosfere; rombii roșii sunt valorile numărate la volumele la care a stat pistonul. Curba este calculată: p · V = 1.408 la 20 °C, media celor 25 de produse ale lui Boyle; Boyle nu a ținut temperatura sub control, iar cei 20 °C sunt alegerea acestei imagini. Temperatura modelului este ținută constantă de pereți, ca într-un tub din încăpere; încălzirea este aici numai un calcul.

Surse și credite. Valorile lui Robert Boyle din A Defence of the Doctrine Touching the Spring and Weight of the Air (1662), domeniu public, citite din două transcrieri comparate rând cu rând: Carmen Giunta, Le Moyne College sursa și ChemTeam sursa. Compoziția aerului uscat: NASA, Earth Fact Sheet sursa. Constanta R = 0,082 L·atm/(mol·K) și masele molare sunt cele din carte.

Aceleași date, ca tabel
MărimeValoareCum se obține
Volumul și presiunea la 48 de unități29 1/8 inchi de mercurmăsurat de Boyle, 1662
Volumul și presiunea la 24 de unități58 13/16 inchi de mercurmăsurat de Boyle, 1662
Volumul și presiunea la 12 unități117 9/16 inchi de mercurmăsurat de Boyle, 1662
Produsul p · V pe cele 25 de rânduriîntre 1.396 și 1.415, media 1.408calculat din măsurători
Presiunea dată de formulă la 24 de unități, 20 °C58,7 inchi de mercurcalculat: 1.408 : 24
Presiunea dată de formulă la 24 de unități, 40 °C62,7 inchi de mercurcalculat: p : T constant
Presiunea numărată în cilindruse vede în imagine, lângă valoarea formuleinumărată din loviturile particulelor
Presiunea la volum constant, față de 20 °Cla 40 °C de 1,07 ori, la 50 °C de 1,10 ori, la 100 °C de 1,27 ori, la 200 °C de 1,61 oricalculat: T : 293, cu T în kelvin
Volumul unui mol la 0 °C și 1 atm22,4 Lcalculat: V = nRT : p = 1 · 0,082 · 273 : 1
Masa molară medie a aerului uscat28,96 g/molcalculat: 0,78 · 28 + 0,21 · 32 + 0,01 · 40
Presiunile parțiale ale aerului uscat la 1 atmN₂ 0,78 atm, O₂ 0,21 atm, Ar 0,01 atmcalculat: pi = xi · ptotal
Volumul aerului (unități)Presiunea măsurată de Boyle (inchi de mercur)În zecimalep · V
4829 1/829,1251.398
4630 9/1630,56251.406
4431 15/1631,93751.405
4233 1/233,51.407
4035 5/1635,31251.413
3837371.406
3639 5/1639,31251.415
3441 5/841,6251.415
3244 3/1644,18751.414
3047 1/1647,06251.412
2850 5/1650,31251.409
2654 5/1654,31251.412
2458 13/1658,81251.412
2361 5/1661,31251.410
2264 1/1664,06251.409
2167 1/1667,06251.408
2070 11/1670,68751.414
1974 1/874,1251.408
1877 7/877,8751.402
1782 3/482,751.407
1687 7/887,8751.406
1593 1/1693,06251.396
14100 7/16100,43751.406
13107 13/16107,81251.402
12117 9/16117,56251.411

Lecțiile capitolului

Lecții: 2 lecții TC, 2 lecții MI, 1 lecție SN. Insigna fiecărei lecții spune cărui profil îi aparține.

Ce profil ai?

  1. 11.1Ce apasă pe pereții unui balon și ce faci când miroși a gaz TC · în plus față de profilul tăuCaracterizarea stării gazoaseÎntr-un balon umflat nu vezi nimic. Ce apasă atunci pe pereții lui, și unde apasă mai tare?
  2. 11.2De la tubul lui Boyle la pV = nRT TC · în plus față de profilul tăuEcuația de stare a gazului ideal; calculeStrângi aerul dintr-o seringă până la jumătate din volum. Ce se întâmplă cu presiunea lui?
  3. 11.3Cât cântărește un mol de aer MI · în plus față de profilul tăuFracție molară, masă molară medieAerul este 78% azot și 21% oxigen. Cât cântărește un mol din acest amestec: 28 g, 32 g sau altceva?
  4. 11.4De ce heliul urcă și dioxidul de carbon rămâne jos MI · în plus față de profilul tăuDensitatea gazelor: densitate absolută și densitate relativă; calculeUn balon cu heliu urcă la tavan, iar unul cu aer cade. Ce deosebește gazele, dacă amândouă sunt invizibile?
  5. 11.5De ce o respirație aduce mai puțin oxigen pe Vârful Omu SN · în plus față de profilul tăuParametri de stare; legea presiunilor parțialePe Vârful Omu aerul are tot 21% oxigen, ca la mare. Cât oxigen intră atunci într-o respirație?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 11Pentru clasă: proiector, fișe, test comun