Chimie IX EN

Capitolul 11 · GazeLecția 11.1TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău

Caracterizarea stării gazoase

Ce apasă pe pereții unui balon și ce faci când miroși a gaz

Într-un balon umflat nu vezi nimic. Ce apasă atunci pe pereții lui, și unde apasă mai tare?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 11

Înainte să citești: tu ce crezi?

Aerul dintr-un balon umflat apasă pe pereții lui dinăuntru. Unde apasă mai tare?

Vezi răspunsul

Presiunea este practic aceeași pe toți pereții. Particulele de aer se mișcă în toate direcțiile, cu viteze de ordinul a 500 m/s, și lovesc peretele din orice parte. Greutatea aerului din balon este prea mică ca să se vadă o diferență.

Închizi cu degetul vârful unei seringi fără ac și apeși pistonul. Aerul se lasă comprimat până la un punct, apoi împinge înapoi, tot mai tare. Nu vezi nimic în seringă, dar simți cum apasă un gaz. Aceeași apăsare, nevăzută, se află în conducta de la aragaz, unde gazul natural nici măcar nu miroase singur.

Un gaz ocupă tot ce găseșteCe vezi

Un gaz nu are formă și nici volum propriu: ocupă tot recipientul în care se află. Aerul dintr-un balon ia forma balonului, iar aceeași cantitate de aer, lăsată liberă într-o cameră, s-ar răspândi în toată camera.

Gazul se comprimă ușor. În seringa închisă, pistonul poate coborî mult, pe când o seringă plină cu apă abia s-ar lăsa apăsată.

Gazul difuzează: mirosul de pâine caldă dintr-un colț al bucătăriei ajunge, după câteva minute, în colțul opus, fără ca cineva să amestece aerul.

De unde vine presiuneaCe fac particulele

În starea gazoasă, particulele (molecule sau atomi) sunt foarte departe una de alta, față de mărimea lor, și se mișcă tot timpul, în toate direcțiile. Moleculele de azot din aer au la temperatura camerei viteze de ordinul a 500 m/s. Se ciocnesc între ele și de pereții recipientului.

Fiecare ciocnire cu peretele îl împinge puțin. Un număr uriaș de ciocniri dă o forță continuă, iar presiunea este această forță împărțită la suprafața peretelui: p = F : S. Particulele lovesc din toate părțile, de aceea presiunea este aceeași pe toți pereții.

Mai multe particule în același volum, sau particule mai rapide, înseamnă mai multe ciocniri și lovituri mai tari, deci presiune mai mare. Temperatura absolută este o măsură a energiei cinetice medii a particulelor: la temperatură mai mare, particulele sunt în medie mai rapide. Ele nu se măresc prin încălzire.

Gazul ideal este un model: particule fără volum, care nu se atrag între ele. Gazele reale se apropie de el la presiuni mici și departe de temperatura de condensare.

același volum, aceeași temperatură puține particule puține ciocniri de două ori mai multe de două ori mai multe ciocniri presiune mai mică presiune mai mare
Figura 1În același volum și la aceeași temperatură, de două ori mai multe particule lovesc pereții de două ori mai des: presiunea crește. Particulele sunt desenate mult mai mari și mai apropiate decât în gazul real.
Un cilindru orizontal, ca o seringă, cu un piston la capătul din dreapta și o sută de particule mici care se mișcă în el și lovesc pereții; sub cilindru, un grafic cu volumul pe orizontală și presiunea pe verticală, cu o curbă descendentă și puncte pe ea.
MărimeValoareCum se obține
Volumul și presiunea la 48 de unități29 1/8 inchi de mercurmăsurat de Boyle, 1662
Volumul și presiunea la 24 de unități58 13/16 inchi de mercurmăsurat de Boyle, 1662
Volumul și presiunea la 12 unități117 9/16 inchi de mercurmăsurat de Boyle, 1662
Produsul p · V pe cele 25 de rânduriîntre 1.396 și 1.415, media 1.408calculat din măsurători
Presiunea dată de formulă la 24 de unități, 20 °C58,7 inchi de mercurcalculat: 1.408 : 24
Presiunea dată de formulă la 24 de unități, 40 °C62,7 inchi de mercurcalculat: p : T constant
Presiunea numărată în cilindruse vede în imagine, lângă valoarea formuleinumărată din loviturile particulelor
Presiunea la volum constant, față de 20 °Cla 40 °C de 1,07 ori, la 50 °C de 1,10 ori, la 100 °C de 1,27 ori, la 200 °C de 1,61 oricalculat: T : 293, cu T în kelvin
Volumul unui mol la 0 °C și 1 atm22,4 Lcalculat: V = nRT : p = 1 · 0,082 · 273 : 1
Masa molară medie a aerului uscat28,96 g/molcalculat: 0,78 · 28 + 0,21 · 32 + 0,01 · 40
Presiunile parțiale ale aerului uscat la 1 atmN₂ 0,78 atm, O₂ 0,21 atm, Ar 0,01 atmcalculat: pi = xi · ptotal
Volumul aerului (unități)Presiunea măsurată de Boyle (inchi de mercur)În zecimalep · V
4829 1/829,1251.398
4630 9/1630,56251.406
4431 15/1631,93751.405
4233 1/233,51.407
4035 5/1635,31251.413
3837371.406
3639 5/1639,31251.415
3441 5/841,6251.415
3244 3/1644,18751.414
3047 1/1647,06251.412
2850 5/1650,31251.409
2654 5/1654,31251.412
2458 13/1658,81251.412
2361 5/1661,31251.410
2264 1/1664,06251.409
2167 1/1667,06251.408
2070 11/1670,68751.414
1974 1/874,1251.408
1877 7/877,8751.402
1782 3/482,751.407
1687 7/887,8751.406
1593 1/1693,06251.396
14100 7/16100,43751.406
13107 13/16107,81251.402
12117 9/16117,56251.411

Măsurători și model. Punctele albe sunt cele 25 de măsurători publicate de Boyle în 1662: volumul aerului închis într-un tub, în unități egale marcate pe tub, și presiunea totală, în inchi de mercur. Cilindrul este un model: 100 de particule, discuri tari de diametru foarte mic față de cilindru, fără atracție între ele, cu pereți elastici; sunt desenate mult mai mari și mult mai puține decât în realitate, iar atomii și moleculele nu au culoare. Presiunea numărată este suma impulsurilor loviturilor în pereți, împărțită la lungimea pereților și la numărul de pași ai modelului. O singură constantă, fixată la început, o transformă în inchi de mercur sau în atmosfere; rombii roșii sunt valorile numărate la volumele la care a stat pistonul. Curba este calculată: p · V = 1.408 la 20 °C, media celor 25 de produse ale lui Boyle; Boyle nu a ținut temperatura sub control, iar cei 20 °C sunt alegerea acestei imagini. Temperatura modelului este ținută constantă de pereți, ca într-un tub din încăpere; încălzirea este aici numai un calcul.

Surse și credite. Valorile lui Robert Boyle din A Defence of the Doctrine Touching the Spring and Weight of the Air (1662), domeniu public, citite din două transcrieri comparate rând cu rând: Carmen Giunta, Le Moyne College sursa și ChemTeam sursa. Compoziția aerului uscat: NASA, Earth Fact Sheet sursa. Constanta R = 0,082 L·atm/(mol·K) și masele molare sunt cele din carte.

Patru mărimi descriu starea unui gazCum se scrie

Starea unui gaz se descrie prin parametri de stare: presiunea p, volumul V, temperatura T și cantitatea de substanță n.

Presiunea se măsoară în pascali (1 Pa = 1 N/m²), în atmosfere sau în milimetri coloană de mercur: 1 atm = 101.325 Pa = 760 mmHg. Un bar are exact 100.000 Pa.

Volumul gazului este volumul recipientului. Se măsoară în litri sau în metri cubi: 1 m³ = 1000 L.

În ecuațiile gazelor, temperatura se scrie în kelvin: T(K) = t(°C) + 273. Valoarea exactă a constantei este 273,15; la clasă se rotunjește la 273.

Condițiile normale (c.n.) sunt 0 °C (273 K) și 1 atm. Legea lui Avogadro spune că volume egale din gaze diferite, la aceeași presiune și la aceeași temperatură, conțin același număr de molecule. Particulele sunt departe una de alta, deci volumul practic nu depinde de felul lor. Rezultă volumul molar: în c.n., 1 mol din orice gaz ocupă 22,4 L, adică VM = 22,4 L/mol, iar V = n · VM.

Miros de gaz în casă: ce faci și de ce

Metanul, componenta principală a gazului natural, nu are miros. Ca o scurgere să poată fi simțită, în gaz se adaugă mercaptani, substanțe cu miros puternic. Mirosul pe care îl simți este mirosul acestui odorizant.

Pericolul este explozia. Metanul amestecat cu aer, în proporție de aproximativ 5–15% din volum, explodează la o scânteie sau la o flacără. Scânteia poate veni chiar de la un întrerupător sau de la un aparat electric.

Pașii indicați de distribuitor, în această ordine: nu acționezi întrerupătoarele și nu folosești prize, aparate electronice sau surse de foc; deschizi ferestrele; oprești alimentarea cu gaze; părăsești imediat încăperea; anunți distribuitorul la numărul de urgență; suni la 112.

Ferestrele deschise aerisesc încăperea, dar nu garantează că amestecul a ieșit din zona explozivă; de aceea părăsești încăperea și nu folosești liftul. Pagina de siguranță a distribuitorului cere ca apelul la numerele de urgență să se facă din exteriorul clădirii.

Pentru curioși

Potrivit distribuitorului, montarea detectoarelor automate de gaze în locuințe este obligatorie prin lege. Un detector legat de un electroventil poate închide singur robinetul și opri alimentarea cu gaze a imobilului când detectează o pierdere.

Valoarea de 22,4 L/mol este cea a gazului ideal în condițiile normale ale școlii; NIST dă 22,414 L/mol la 273,15 K și 101,325 kPa. Gazele reale se abat puțin de la ea, în funcție de substanță.

amestec exploziv explodează la o scânteie sub 5% 0% 5% 10% 15% 20% metan în aer, în procente din volum nicio scânteie, nicio flacără ferestre deschise: gazul se diluează
Figura 2Metanul amestecat cu aer explodează între aproximativ 5% și 15% din volum. Ferestrele deschise aerisesc încăperea, dar nu garantează că amestecul a coborât sub 5%; fără scântei, amestecul nu se aprinde. Scara este desenată proporțional.

Exemplu rezolvat

Aceeași stare, în alte unități

Un gaz se află într-un recipient de 500 mL, la 27 °C și 380 mmHg. Exprimă presiunea în atm și în Pa, temperatura în K și volumul în L. Ce volum ocupă 0,25 moli din același gaz în c.n.?

Presiunea în atm: 380 : 760 = 0,5 atm. În pascali: 0,5 · 101.325 ≈ 50.663 Pa, rotunjit la unitate.

Temperatura: T = 27 + 273 = 300 K.

Volumul: 500 mL = 0,5 L.

Pentru 0,25 mol în c.n., V = 0,25 · 22,4 = 5,6 L. Verificare: 5,6 L este un sfert din 22,4 L, iar 0,25 mol este un sfert de mol.

În România

Numerele de urgență ale unui distribuitor

La 19 martie 2026, Distrigaz Sud Rețele și Departamentul pentru Situații de Urgență au lansat campania „Uneori, mai târziu poate fi prea târziu!”. Pașii de mai sus sunt cei din materialul campaniei.

Distribuitorul poate fi anunțat la 0800 877 778 (gratuit, non-stop), la 021 9281 și la 031 9031 (taxabile, non-stop). El deservește 20 de județe din sudul și centrul țării și București. În alte zone, distribuitorul este altul și are alte numere; 112 este numărul unic de urgență.

Tot potrivit distribuitorului, verificarea tehnică a instalației se face la cel mult 2 ani, iar revizia la cel mult 10 ani, de către operatori autorizați de ANRE.

Pe scurt

  1. Un gaz ocupă tot volumul recipientului, se comprimă ușor și difuzează; particulele lui sunt foarte departe una de alta și se mișcă tot timpul.
  2. Presiunea este forța exercitată de ciocnirile particulelor cu peretele, împărțită la suprafață: p = F : S; este aceeași pe toți pereții.
  3. Parametrii de stare sunt p, V, T și n; 1 atm = 101.325 Pa = 760 mmHg, 1 m³ = 1000 L, T(K) = t(°C) + 273.
  4. În condiții normale (0 °C, 1 atm), 1 mol din orice gaz ocupă 22,4 L; volume egale de gaze, la aceeași p și T, au același număr de molecule (legea lui Avogadro).
  5. La miros de gaz: nu acționezi întrerupătoare și nu folosești foc, deschizi ferestrele, oprești gazul, ieși și, din exteriorul clădirii, anunți distribuitorul și suni la 112.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitAerul din balon apasă mai tare pe fund, pentru că este greu.

    CorectPresiunea gazului vine din ciocnirile particulelor cu pereții și este aceeași pe toți pereții. Greutatea gazului dintr-un balon nu se vede.

  • GreșitDacă un gaz este la 0 °C, temperatura lui este zero și o pun ca atare în ecuație.

    CorectÎn ecuațiile gazelor se folosește temperatura în kelvin: 0 °C înseamnă 273 K.

  • GreșitGazul natural miroase urât, deci mirosul este al metanului.

    CorectMetanul nu are miros. Mirosul vine din mercaptanii adăugați în gaz, ca scurgerea să poată fi simțită.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce produce presiunea unui gaz închis într-un balon?

    Răspuns

    b) Ciocnirile particulelor de gaz cu pereții. Ciocnirile dau o forță continuă pe suprafața peretelui; forța împărțită la suprafață este presiunea.

  2. Un mol de heliu și un mol de dioxid de carbon se află în condiții normale. Ce volum ocupă fiecare?

    Răspuns

    d) Fiecare ocupă 22,4 L. Particulele sunt departe una de alta, deci volumul practic nu depinde de felul gazului: 1 mol ocupă 22,4 L în c.n.

  3. De ce nu se acționează întrerupătoarele când simți miros de gaz?

    Răspuns

    a) O scânteie poate aprinde amestecul de metan cu aer. Metanul amestecat cu aer explodează la o scânteie, iar un întrerupător poate produce una.

  4. Presiunea unui gaz este 1,5 atm. Cât este în mmHg?

    mmHg
    Răspuns

    1.140 de mmHg. 1 atm = 760 mmHg, deci 1,5 · 760 = 1.140 mmHg.

  5. Ce volum ocupă 0,5 moli de oxigen în condiții normale? Răspunde în litri.

    L
    Răspuns

    11,2 L. V = n · VM = 0,5 · 22,4 = 11,2 L.

  6. Ordonează pașii indicați de distribuitor când simți miros de gaz, de la primul la ultimul.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Nu acționezi întrerupătoarele și nu folosești prize, aparate electronice sau surse de foc
    2. Deschizi ferestrele
    3. Oprești alimentarea cu gaze
    4. Părăsești imediat încăperea
    5. Anunți distribuitorul la numărul de urgență
    6. Suni la 112

    Mai întâi eviți orice scânteie, apoi aerisești și oprești gazul, apoi ieși; apelul la numerele de urgență se face din exteriorul clădirii, cum cere distribuitorul.

  7. Un coleg ar vrea să aprindă lumina în bucătărie ca să vadă de unde miroase a gaz. Explică ce poate merge prost și ce ar trebui să facă în schimb.

    Un răspuns bun

    Un întrerupător poate produce o scânteie, iar metanul amestecat cu aer, în proporție de aproximativ 5–15% din volum, explodează la o scânteie. În loc să aprindă lumina, ar trebui să deschidă ferestrele, să oprească alimentarea cu gaze, să iasă din încăpere și să sune distribuitorul și 112.

    Un răspuns complet leagă scânteia de limitele de explozie ale metanului și enumeră măsurile: ferestre, oprirea gazului, ieșirea, apelurile.

Termeni

presiune
Forța exercitată pe unitatea de suprafață; la un gaz, rezultatul ciocnirilor particulelor cu pereții.
parametri de stare
Mărimile care descriu starea unui gaz: presiunea, volumul, temperatura și cantitatea de substanță.
gaz ideal
Model de gaz format din particule fără volum și fără atracții între ele.
condiții normale
Presiunea de 1 atm și temperatura de 0 °C (273 K).
volum molar
Volumul ocupat de 1 mol de gaz; în condiții normale, 22,4 L/mol.
legea lui Avogadro
Volume egale de gaze diferite, la aceeași presiune și temperatură, conțin același număr de molecule.
mercaptani
Substanțe cu miros puternic, adăugate în gazul natural ca scurgerile să poată fi simțite.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Caracterizarea stării gazoase”; „Parametri de stare; legea presiunilor parțiale” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 1.6, 2.6, 3.6, 4.6, 5.6, 6.6.