Capitolul 11 · GazeLecția 11.2TC Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră) · în plus față de profilul tău
Ecuația de stare a gazului ideal; calcule
De la tubul lui Boyle la pV = nRT
Strângi aerul dintr-o seringă până la jumătate din volum. Ce se întâmplă cu presiunea lui?
Înainte să citești: tu ce crezi?
În 1662, Boyle a închis aer într-un tub și l-a strâns cu mercur. La 48 de unități de volum, presiunea totală era 29 1/8 inchi de mercur. Cât a măsurat când volumul a ajuns la 24 de unități, adică la jumătate?
Vezi răspunsul
A măsurat 58 13/16 inchi, de aproape două ori mai mult. Tot ce a notat Boyle arată că, la temperatură constantă, presiunea unui gaz crește de câte ori scade volumul.
În 1662, Robert Boyle a închis aer în capătul scurt al unui tub de sticlă îndoit în formă de J și a turnat mercur în capătul lung. Cu fiecare porție de mercur, aerul din capătul scurt se strângea mai tare. Boyle a notat volumul aerului și presiunea pe 25 de rânduri, iar produsul lor a ieșit aproape același. Tabelul lui este punctul de plecare al ecuației cu care se rezolvă azi problemele cu gaze.
Ce a găsit Boyle: volumul scade, presiunea crește
Boyle și un ajutor au lucrat în doi: unul urmărea jos nivelul mercurului din capătul scurt, altul turna sus, puțin câte puțin, mercur în capătul lung. Presiunea totală pe aerul închis este presiunea atmosferei plus cea a coloanei de mercur, măsurată în inchi de mercur. Volumul aerului este dat în unități egale, marcate pe tub.
La 48 de unități de volum, presiunea totală a fost 29 1/8 inchi de mercur (1 inch = 25,4 mm, deci aproximativ 740 mmHg). La 24 de unități, jumătate din volum, a fost 58 13/16. La 12 unități, un sfert din volumul inițial, a fost 117 9/16. Presiunea s-a dublat când volumul s-a înjumătățit și s-a împătrit când volumul a ajuns la un sfert. Produsul celor două mărimi rămâne aproape constant: 48 · 29,125 = 1.398, 24 · 58,8125 ≈ 1.412, 12 · 117,5625 ≈ 1.411.
Legea Boyle–Mariotte spune că, la temperatură constantă, pentru o cantitate dată de gaz, produsul p · V este constant: p₁ · V₁ = p₂ · V₂. O astfel de transformare, la temperatură constantă, este izotermă.

| Mărime | Valoare | Cum se obține |
|---|---|---|
| Volumul și presiunea la 48 de unități | 29 1/8 inchi de mercur | măsurat de Boyle, 1662 |
| Volumul și presiunea la 24 de unități | 58 13/16 inchi de mercur | măsurat de Boyle, 1662 |
| Volumul și presiunea la 12 unități | 117 9/16 inchi de mercur | măsurat de Boyle, 1662 |
| Produsul p · V pe cele 25 de rânduri | între 1.396 și 1.415, media 1.408 | calculat din măsurători |
| Presiunea dată de formulă la 24 de unități, 20 °C | 58,7 inchi de mercur | calculat: 1.408 : 24 |
| Presiunea dată de formulă la 24 de unități, 40 °C | 62,7 inchi de mercur | calculat: p : T constant |
| Presiunea numărată în cilindru | se vede în imagine, lângă valoarea formulei | numărată din loviturile particulelor |
| Presiunea la volum constant, față de 20 °C | la 40 °C de 1,07 ori, la 50 °C de 1,10 ori, la 100 °C de 1,27 ori, la 200 °C de 1,61 ori | calculat: T : 293, cu T în kelvin |
| Volumul unui mol la 0 °C și 1 atm | 22,4 L | calculat: V = nRT : p = 1 · 0,082 · 273 : 1 |
| Masa molară medie a aerului uscat | 28,96 g/mol | calculat: 0,78 · 28 + 0,21 · 32 + 0,01 · 40 |
| Presiunile parțiale ale aerului uscat la 1 atm | N₂ 0,78 atm, O₂ 0,21 atm, Ar 0,01 atm | calculat: pi = xi · ptotal |
| Volumul aerului (unități) | Presiunea măsurată de Boyle (inchi de mercur) | În zecimale | p · V |
|---|---|---|---|
| 48 | 29 1/8 | 29,125 | 1.398 |
| 46 | 30 9/16 | 30,5625 | 1.406 |
| 44 | 31 15/16 | 31,9375 | 1.405 |
| 42 | 33 1/2 | 33,5 | 1.407 |
| 40 | 35 5/16 | 35,3125 | 1.413 |
| 38 | 37 | 37 | 1.406 |
| 36 | 39 5/16 | 39,3125 | 1.415 |
| 34 | 41 5/8 | 41,625 | 1.415 |
| 32 | 44 3/16 | 44,1875 | 1.414 |
| 30 | 47 1/16 | 47,0625 | 1.412 |
| 28 | 50 5/16 | 50,3125 | 1.409 |
| 26 | 54 5/16 | 54,3125 | 1.412 |
| 24 | 58 13/16 | 58,8125 | 1.412 |
| 23 | 61 5/16 | 61,3125 | 1.410 |
| 22 | 64 1/16 | 64,0625 | 1.409 |
| 21 | 67 1/16 | 67,0625 | 1.408 |
| 20 | 70 11/16 | 70,6875 | 1.414 |
| 19 | 74 1/8 | 74,125 | 1.408 |
| 18 | 77 7/8 | 77,875 | 1.402 |
| 17 | 82 3/4 | 82,75 | 1.407 |
| 16 | 87 7/8 | 87,875 | 1.406 |
| 15 | 93 1/16 | 93,0625 | 1.396 |
| 14 | 100 7/16 | 100,4375 | 1.406 |
| 13 | 107 13/16 | 107,8125 | 1.402 |
| 12 | 117 9/16 | 117,5625 | 1.411 |
Măsurători și model. Punctele albe sunt cele 25 de măsurători publicate de Boyle în 1662: volumul aerului închis într-un tub, în unități egale marcate pe tub, și presiunea totală, în inchi de mercur. Cilindrul este un model: 100 de particule, discuri tari de diametru foarte mic față de cilindru, fără atracție între ele, cu pereți elastici; sunt desenate mult mai mari și mult mai puține decât în realitate, iar atomii și moleculele nu au culoare. Presiunea numărată este suma impulsurilor loviturilor în pereți, împărțită la lungimea pereților și la numărul de pași ai modelului. O singură constantă, fixată la început, o transformă în inchi de mercur sau în atmosfere; rombii roșii sunt valorile numărate la volumele la care a stat pistonul. Curba este calculată: p · V = 1.408 la 20 °C, media celor 25 de produse ale lui Boyle; Boyle nu a ținut temperatura sub control, iar cei 20 °C sunt alegerea acestei imagini. Temperatura modelului este ținută constantă de pereți, ca într-un tub din încăpere; încălzirea este aici numai un calcul.
Surse și credite. Valorile lui Robert Boyle din A Defence of the Doctrine Touching the Spring and Weight of the Air (1662), domeniu public, citite din două transcrieri comparate rând cu rând: Carmen Giunta, Le Moyne College sursa și ChemTeam sursa. Compoziția aerului uscat: NASA, Earth Fact Sheet sursa. Constanta R = 0,082 L·atm/(mol·K) și masele molare sunt cele din carte.
Patru mărimi într-o singură ecuație
Experiența mai arată trei lucruri. La presiune constantă, volumul unui gaz crește proporțional cu temperatura absolută: V : T este constant (transformare izobară). La volum constant, presiunea crește proporțional cu temperatura absolută: p : T este constant (transformare izocoră). La aceeași presiune și temperatură, volumul crește proporțional cu cantitatea de gaz n, adică legea lui Avogadro.
Puse laolaltă, toate duc la același raport: p · V : (n · T) are aceeași valoare pentru orice gaz ideal. Această constantă se notează cu R, iar relația este ecuația de stare a gazului ideal:
pV = nRT
R se află din volumul molar. În condiții normale, 1 mol de gaz are p = 1 atm, V = 22,4 L și T = 273 K, deci R = 1 · 22,4 : 273 ≈ 0,082 L·atm/(mol·K).
R se numește constanta molară a gazelor. Valoarea ei depinde de unități: cu p în atm, V în L, n în mol și T în K, R = 0,082 L·atm/(mol·K). În unitățile SI, cu p în Pa și V în m³, R = 8,314 J/(mol·K). Cele două valori descriu aceeași constantă, pentru că 1 L·atm = 101,3 J, iar 0,082 · 101,3 ≈ 8,31.
Cum se rezolvă o problemă cu gaze
Temperatura se scrie în kelvin: T(K) = t(°C) + 273. De la 20 °C la 40 °C, temperatura absolută crește de la 293 K la 313 K, adică cu aproximativ 7%, nu se dublează.
Pașii unei probleme: scrii datele; treci temperatura în kelvin, presiunea în atm și volumul în L; scrii pV = nRT și scoți mărimea cerută; înlocuiești cu R = 0,082; calculezi și verifici unitatea și ordinul de mărime.
Din ecuație se scot toate mărimile: n = pV : (RT), V = nRT : p, p = nRT : V, T = pV : (nR). Pentru aceeași cantitate de gaz, dintr-o stare 1 într-o stare 2, ecuația dă p₁V₁ : T₁ = p₂V₂ : T₂. Cazurile particulare se citesc din ea: la T constant rămâne p₁V₁ = p₂V₂, la V constant p₁ : T₁ = p₂ : T₂, la p constant V₁ : T₁ = V₂ : T₂.
Masa gazului se află cu n = m : M, deci pV = (m : M) · RT.
Pentru curioși
Cărțile nu numesc la fel cele două legi cu T în rapoarte. Manualul de fizică pentru clasa a XI-a din Republica Moldova (Marinciuc și Rusu, 2014, în limba română) numește legea lui Gay-Lussac legea transformării izobare (V : T constant) și legea lui Charles legea transformării izocore (p : T constant). O fișă de laborator a Universității Politehnica din București leagă însă legea lui Charles de condițiile izobare. Mărimea care rămâne constantă spune sigur despre ce lege este vorba.
Standardul actual al IUPAC pentru presiune este 1 bar (100 kPa), din 1982, nu 1 atm. La 0 °C și 1 bar, volumul molar al gazului ideal este 22,71 L/mol. La clasă se lucrează cu 1 atm și 22,4 L/mol. Valoarea lui R este exactă din 2019: 8,314462618… J/(mol·K), iar 0,082 L·atm/(mol·K) este rotunjirea școlară.
Gazul ideal este un model
Ecuația pV = nRT descrie un gaz ideal: particule fără volum propriu, care nu se atrag între ele. Gazele reale se apropie de acest model la presiuni mici și departe de temperatura la care se lichefiază.
La presiuni mari, volumul propriu al particulelor nu mai poate fi neglijat, iar volumul gazului nu mai este exact invers proporțional cu presiunea. La temperaturi joase, atracțiile dintre molecule micșorează presiunea față de valoarea calculată. Rezultatul ecuației este atunci o estimare.
Exemplu rezolvat
Cantitatea și masa de gaz dintr-un balon
Un balon rigid de 12,3 L conține oxigen la 2 atm și 27 °C. Ce cantitate și ce masă de oxigen conține? Cât devine presiunea dacă balonul se încălzește la 127 °C?
Datele: p = 2 atm, V = 12,3 L, T = 27 + 273 = 300 K.
Din pV = nRT rezultă n = pV : (RT). Produsul RT = 0,082 · 300 = 24,6 L·atm/mol.
Cantitatea: n = 2 · 12,3 : 24,6 = 1 mol.
Masa: M(O₂) = 2 · 16 = 32 g/mol, deci m = 1 · 32 = 32 g.
Încălzirea se face la volum constant, cu aceeași cantitate de gaz: T₂ = 127 + 273 = 400 K, iar p₂ = p₁ · T₂ : T₁ = 2 · 400 : 300 ≈ 2,67 atm.
Verificare: un mol de gaz la 273 K și 1 atm ocupă 22,4 L. La 300 K ar ocupa puțin mai mult, aproximativ 24,6 L, iar la 2 atm, jumătate din acest volum, adică 12,3 L. Rezultatul este corect.
În România
O butelie de oxigen medical
Oxigenul medicinal comprimat se livrează în butelii de oțel sau de aluminiu. În documentația autorizației de punere pe piață a Agenției Naționale a Medicamentului, pentru Oxigen Linde 100% în butelii, o butelie de 10 L umplută la 150 bar conține nominal 1,5 m³ de oxigen la 1 bar și 15 °C.
Se verifică cu legea Boyle–Mariotte, la temperatură constantă: p₁V₁ = p₂V₂, deci V₂ = 150 · 10 : 1 = 1.500 L = 1,5 m³. Pentru 10 L la 200 bar, tabelul dă 2 m³, iar calculul 200 · 10 : 1 = 2.000 L dă același rezultat. La presiuni atât de mari, gazele reale se abat de la model, deci valorile exacte pot diferi puțin de cele calculate.
Pe scurt
- Legea Boyle–Mariotte: la temperatură constantă, p · V este constant (transformare izotermă); Boyle a măsurat în 1662 că presiunea aerului se dublează când volumul se înjumătățește.
- Ecuația de stare a gazului ideal este pV = nRT, cu R = 0,082 L·atm/(mol·K) = 8,314 J/(mol·K).
- În ecuație, p este în atm, V în L, n în mol și T în K; T(K) = t(°C) + 273.
- Pentru aceeași cantitate de gaz, p₁V₁ : T₁ = p₂V₂ : T₂; din ea rezultă transformarea izotermă, izobară (p constant) și izocoră (V constant).
- Gazul ideal este un model: particule fără volum și fără atracții; la presiuni mari sau temperaturi joase gazele reale se abat de la el.
Greșeli frecvente
GreșitDacă temperatura crește de la 20 °C la 40 °C, presiunea dintr-un recipient închis se dublează.
CorectSe compară temperaturile în kelvin: 293 K și 313 K. Presiunea crește de 313 : 293 ≈ 1,07 ori, adică cu aproximativ 7%.
GreșitR este întotdeauna 8,314.
CorectValoarea lui R depinde de unități: 0,082 când p este în atm și V în L, 8,314 când p este în Pa și V în m³.
GreșitDacă dublez presiunea, volumul se înjumătățește, orice ar face temperatura.
CorectLegea Boyle–Mariotte este valabilă numai la temperatură constantă și pentru o cantitate constantă de gaz.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Un gaz închis este comprimat la jumătate din volumul inițial, la temperatură constantă. Cum se schimbă presiunea?
Răspuns
b) Se dublează. La T constantă, p · V este constant: dacă V se înjumătățește, p se dublează.
Care temperatură se pune în ecuația pV = nRT pentru un gaz aflat la 27 °C?
Răspuns
c) 300 K. T(K) = t(°C) + 273, deci 27 + 273 = 300 K.
Pentru p în Pa și V în m³, ce valoare are constanta molară a gazelor?
Răspuns
d) 8,314 J/(mol·K). În unitățile SI, R = 8,314 J/(mol·K); 0,082 este valoarea pentru atm și L.
Ce cantitate de gaz, în moli, se află în 4,1 L, la 3 atm și 27 °C? Folosește R = 0,082 L·atm/(mol·K).
molRăspuns
0,50 mol. n = pV : (RT) = 3 · 4,1 : (0,082 · 300) = 12,3 : 24,6 = 0,5 mol.
Un recipient rigid conține gaz la 1,5 atm și 27 °C. Care este presiunea, în atm, după încălzirea lui la 127 °C?
atmRăspuns
2,0 atm. Volumul este constant, deci p₂ = p₁ · T₂ : T₁ = 1,5 · 400 : 300 = 2 atm.
Ordonează pașii rezolvării unei probleme cu pV = nRT.
Răspuns
Ordinea corectă:
- Scrii datele
- Treci temperatura în kelvin, presiunea în atm și volumul în L
- Scrii pV = nRT și scoți mărimea cerută
- Înlocuiești cu R = 0,082
- Calculezi și verifici unitatea și ordinul de mărime
Unitățile se aduc la cele ale lui R înainte de înlocuire, iar rezultatul se verifică la sfârșit.
O butelie de 20 L este umplută cu un gaz la 100 atm. Gazul se eliberează la 1 atm și aceeași temperatură. Ce volum ocupă? De ce este rezultatul doar o estimare?
Un răspuns bun
Din p₁V₁ = p₂V₂ rezultă V₂ = 100 · 20 : 1 = 2.000 L. Rezultatul este o estimare, pentru că la presiuni mari gazele reale se abat de la modelul gazului ideal: volumul propriu al particulelor și atracțiile dintre ele nu mai pot fi neglijate.
Un răspuns complet folosește p₁V₁ = p₂V₂ la T constant și spune că gazul ideal este un model, mai puțin exact la presiuni mari.
Termeni
- ecuația de stare a gazului ideal
- Relația pV = nRT dintre presiune, volum, cantitate de substanță și temperatura absolută a unui gaz ideal.
- constanta molară a gazelor
- Constanta R din ecuația de stare: 0,082 L·atm/(mol·K) sau 8,314 J/(mol·K).
- transformare izotermă
- Transformare a unei cantități date de gaz la temperatură constantă; p · V este constant.
- transformare izobară
- Transformare la presiune constantă; V : T este constant.
- transformare izocoră
- Transformare la volum constant; p : T este constant.
- gaz ideal
- Model de gaz format din particule fără volum și fără atracții între ele.
- kelvin
- Unitatea de temperatură absolută; T(K) = t(°C) + 273.
Surse și legătura cu programa
- Giunta, Le Moyne College – Boyle's Law: Verification – tabelul de date publicat de Boyle în 1662: 48 de unități la 29,125, 24 la 58,8125, 12 la 117,5625
- ChemTeam – Robert Boyle and His Data – montajul cu tub în formă de J, semnificația coloanelor tabelului (volum, mercur în capătul lung, presiunea atmosferei, presiunea totală) și lucrul în doi
- OpenStax – Chemistry 2e, 9.2 Relating Pressure, Volume, Amount, and Temperature: The Ideal Gas Law – legile lui Boyle, Charles și Avogadro ca bază a ecuației pV = nRT; standardul IUPAC de 1 bar din 1982 față de 1 atm
- OpenStax – Chemistry 2e, 9.6 Non-Ideal Gas Behavior – abaterea gazelor reale de legea gazului ideal la presiuni mari și temperaturi joase
- NIST – CODATA, molar gas constant – R = 8,314462618… J/(mol·K), valoare exactă
- NIST – CODATA, molar volume of ideal gas (273.15 K, 100 kPa) – volumul molar al gazului ideal la 0 °C și 100 kPa: 22,711 L/mol
- Agenția Națională a Medicamentului – Rezumatul caracteristicilor produsului, Oxigen Linde 100% (autorizația 14798/2022) – butelia de 10 L la 150 bar: 1,5 m³ de oxigen la 1 bar și 15 °C; la 200 bar: 2 m³
- Wikipedia în română – Legea Boyle-Mariotte – numele românesc al legii și legătura cu transformarea izotermă
- Universitatea Politehnica din București – Legea lui Charles (lucrare de laborator) – fișă de laborator care leagă legea lui Charles de condițiile izobare (p constant)
- Ministerul Educației al Republicii Moldova – Fizică, manual pentru clasa a XI-a (Marinciuc, Rusu; Știința, 2014), capitolul 1.8 – legea lui Gay-Lussac pentru transformarea izobară și legea lui Charles pentru transformarea izocoră, în limba română
Din programă: „Ecuația de stare a gazului ideal; calcule” (TC: Uman, servicii, tehnologic, vocațional (1 oră)). Competențe specifice urmărite: 1.6, 2.6, 3.6, 4.6, 5.6, 6.6.