Chimie IX EN

Caietul meu

Caietul tău: ce ai deschis, ce ai încercat și ce ai explicat

Caietul păstrează, pentru fiecare lecție, ce ai ales înainte să citești și ce ai scris la întrebările deschise. Nu există cont și nimic nu pleacă de pe acest dispozitiv.

O lecție primește trei semne. „Deschisă”: ai deschis pagina ei. „Încercată”: ai răspuns la cel puțin o întrebare care se verifică singură. „Explicată”: ai scris răspunsul la întrebarea deschisă și ai răspuns corect, măcar o dată, la toate întrebările care se verifică singure.

1Limbajul chimiei și molul – cum numeri ceea ce nu poți vedea

  1. 1.1Ce îți spune o formulă și cum se numește substanța TC · în plus față de profilul tăuUtilizarea modelelor/ algoritmilor pentru reprezentarea formării ionilor/ moleculelor și pentru denumirea substanțelordeschisăîncercatăexplicată
  2. 1.2Cum numeri particulele pe care nu le poți vedea: molul TC · în plus față de profilul tăuse vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice și pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilordeschisăîncercatăexplicată
  3. 1.3Câtă substanță utilă are un sac: compoziția procentuală a unei formule TC · în plus față de profilul tăuse vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice și pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilordeschisăîncercatăexplicată
  4. 1.4Cât var iese dintr-o tonă de calcar: calcule pe ecuația reacției TC · în plus față de profilul tăuse vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice și pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilordeschisăîncercatăexplicată

2Reacțiile chimice – ce se schimbă și ce rămâne la fel

  1. 2.1Ce rămâne la fel când o substanță devine alta TC · în plus față de profilul tăula domeniul de conținut: Clasificarea reacțiilor în chimia anorganică se va prezenta clasificarea reacțiilor după criteriile date, iar pentru fiecare tip de reacție se vor prezenta diferite exemple de reacții chimice. La conținutul Reacții exoterme și reacții endoterme se vor prezenta ca exemple și reacții de descompunere a unor azotați și carbonațideschisăîncercatăexplicată
  2. 2.2Ce număr are sulful în acidul sulfuric TC · în plus față de profilul tăuNumăr de oxidaredeschisăîncercatăexplicată
  3. 2.3Cum afli dacă o reacție schimbă numărul de oxidare TC · în plus față de profilul tăuReacții fără/ cu modificarea numărului de oxidaredeschisăîncercatăexplicată
  4. 2.4Când o reacție încălzește mediul și când îl răcește TC · în plus față de profilul tăuReacții exoterme și reacții endotermedeschisăîncercatăexplicată
  5. 2.5De ce unele reacții durează luni și altele o clipă TC · în plus față de profilul tăuReacții lente, reacții rapide; catalizatorideschisăîncercatăexplicată
  6. 2.6De ce sticla de apă minerală face bule când o deschizi TC · în plus față de profilul tăuReacții ireversibile, reacții reversibiledeschisăîncercatăexplicată

3Reacții redox și pile – cine pierde electroni și cine îi primește

  1. 3.1Ce se întâmplă cu fierul când ruginește: oxidare și reducere TC · în plus față de profilul tăuOxidare, reduceredeschisăîncercatăexplicată
  2. 3.2Zincul scoate cuprul din soluție, dar cuprul nu scoate zincul: seria activității metalelor TC · în plus față de profilul tăuRecunoașterea unor reacții cu modificarea numărului de oxidare întâlnite în procese naturale sau tehnologice/ industrialedeschisăîncercatăexplicată
  3. 3.3Apa oxigenată readuce albul unui tablou, dar decolorează permanganatul: agent oxidant și agent reducător MI · în plus față de profilul tăuOxidare, reducere; agent reducător, agent oxidantdeschisăîncercatăexplicată
  4. 3.4De ce 3Cu + 8HNO₃ și nu Cu + HNO₃: cum se stabilesc coeficienții unei ecuații redox MI · în plus față de profilul tăuStabilirea coeficienților ecuației unei reacții redoxdeschisăîncercatăexplicată
  5. 3.5De ce violetul dispare: permanganatul și dicromatul ca oxidanți SN · în plus față de profilul tăuCaracterul oxidant al permanganatului de potasiu și al dicromatului de potasiudeschisăîncercatăexplicată
  6. 3.6Cum scoți fierul din piatră: carbonul, hidrogenul și monoxidul de carbon SN · în plus față de profilul tăuCaracterul reducător al carbonului, hidrogenului și monoxidului de carbondeschisăîncercatăexplicată
  7. 3.7Cum scoți curent dintr-o reacție între două pahare TC · în plus față de profilul tăuAplicații: pile electrice (pila Daniell, acumulatorul cu plumb, bateria litiu-ion) – construcție și funcționare; reprezentarea convențională a pilei Danielldeschisăîncercatăexplicată
  8. 3.8Ce se întâmplă în bateria care pornește mașina TC · în plus față de profilul tăuAplicații: pile electrice (pila Daniell, acumulatorul cu plumb, bateria litiu-ion) – construcție și funcționare; reprezentarea convențională a pilei Danielldeschisăîncercatăexplicată
  9. 3.9Ce se mișcă în telefon când bateria se descarcă TC · în plus față de profilul tăuAplicații: pile electrice (pila Daniell, acumulatorul cu plumb, bateria litiu-ion) – construcție și funcționare; reprezentarea convențională a pilei Danielldeschisăîncercatăexplicată
  10. 3.10Sarea topită și curentul electric: cum se obține sodiul MI · în plus față de profilul tăuElectroliza topiturii de clorură de sodiudeschisăîncercatăexplicată

4Atomul – unde stau electronii

  1. 4.1Ce se schimbă când adaugi sau scoți o particulă dintr-un atom TC · în plus față de profilul tăuConfigurația electronică pe straturi a primelor 20 de elemente chimice din Tabelul periodicdeschisăîncercatăexplicată
  2. 4.2Câți electroni încap pe un strat: primele 20 de elemente TC · în plus față de profilul tăuConfigurația electronică pe straturi a primelor 20 de elemente chimice din Tabelul periodicdeschisăîncercatăexplicată
  3. 4.3Unde este probabil să găsești electronul: orbitali și substraturi MI · în plus față de profilul tăuOrbitali, substraturi; ocuparea cu electroni a straturilor și substraturilordeschisăîncercatăexplicată
  4. 4.4Cum scrii configurația oricărui element de la hidrogen la argon MI · în plus față de profilul tăuConfigurația electronică a elementelor chimice din perioadele 1, 2 și 3 ale Tabelului periodicdeschisăîncercatăexplicată
  5. 4.5De ce 4s se ocupă înaintea lui 3d, iar cromul și cuprul sunt excepții SN · în plus față de profilul tăuConfigurația electronică a elementelor chimice din perioadele 1, 2, 3 și 4 ale Tabelului periodicdeschisăîncercatăexplicată

5Tabelul periodic – ce îți spune locul unui element

  1. 5.1Cum a prezis Mendeleev un element pe care nu-l văzuse nimeni TC · în plus față de profilul tăuCorelații între configurația electronică a elementelor chimice din perioadele 1, 2, 3 și 4 și poziția acestora în Tabelul periodicdeschisăîncercatăexplicată
  2. 5.2De ce atomii se micșorează spre dreapta, iar ionii nu au mărimea atomului MI · în plus față de profilul tăuRază atomică; variația razei atomice pentru elementele chimice din grupele principaledeschisăîncercatăexplicată
  3. 5.3De ce sodiul reacționează cu apa, iar tigaia de aluminiu nu TC · în plus față de profilul tăuCaracter metalic; variația caracterului metalic (sodiu, magneziu, aluminiu)deschisăîncercatăexplicată
  4. 5.4De ce clorul scoate bromul din sare, iar iodul nu scoate clorul TC · în plus față de profilul tăuCaracter nemetalic; variația caracterului nemetalic în grupă și perioadă (pentru clor, brom, iod și pentru azot, oxigen, fluor)deschisăîncercatăexplicată

6Legătura ionică și metalică – de ce sarea se sparge și cuprul se îndoaie

  1. 6.1Ce ține laolaltă ionii din cristalul de sare TC · în plus față de profilul tăuClasificarea legăturilor chimicedeschisăîncercatăexplicată
  2. 6.2De ce se scrie NaF, dar CaF₂ și Na₂O TC · în plus față de profilul tăuCompuși ionici – formarea compușilor: fluorură de sodiu, fluorură de calciu, clorură de sodiu, oxid de sodiu, oxid de calciudeschisăîncercatăexplicată
  3. 6.3De ce sarea este tare, dar se sparge TC · în plus față de profilul tăuCristalul de clorură de sodiu: caracterizaredeschisăîncercatăexplicată
  4. 6.4De ce oxidul de magneziu se topește peste 2.800 °C și sarea la 801 °C MI · în plus față de profilul tăuProprietățile substanțelor ionice: stare de agregare, temperatură de topire, variația temperaturilor de topire pentru: - fluorură de sodiu, clorură de sodiu - fluorură de sodiu, fluorură de potasiu - fluorură de sodiu, oxid de magneziu - fluorură de sodiu, fluorură de magneziu, fluorură de aluminiudeschisăîncercatăexplicată
  5. 6.5De ce cuprul conduce curentul și se îndoaie, iar sarea se sparge MI · în plus față de profilul tăuLegătura metalicădeschisăîncercatăexplicată

7Legătura covalentă – de ce moleculele au formă

  1. 7.1De ce azotul din aer reacționează atât de greu TC · în plus față de profilul tăuLegătura covalentădeschisăîncercatăexplicată
  2. 7.2De ce apa este îndoită, iar dioxidul de carbon stă drept TC · în plus față de profilul tăuMolecule de acid clorhidric, de apă, de amoniac, de metan și de dioxid de carbondeschisăîncercatăexplicată
  3. 7.3Cine trage mai tare de perechea comună de electroni MI · în plus față de profilul tăuElectronegativitateadeschisăîncercatăexplicată
  4. 7.4De ce apa este polară, iar dioxidul de carbon nu, deși au legături polare MI · în plus față de profilul tăuLegătura covalentă polară; molecule de acid clorhidric, de apă, de amoniac, de metan, de dioxid de carbon, de clorometan, de metilamină și de metanoldeschisăîncercatăexplicată
  5. 7.5Cum afli forma unei molecule fără s-o vezi: numeri regiunile de electroni SN · în plus față de profilul tăuNoțiuni de stereochimie; modelul repulsiei perechilor de electroni din stratul de valență (VSEPR): BX3, CX4, apă, amoniac și dioxid de carbondeschisăîncercatăexplicată
  6. 7.6De ce legătura triplă dintre doi atomi de carbon este mai scurtă decât cea simplă SN · în plus față de profilul tăuLegături covalente simple, duble, triple; lungimile acestor legăturideschisăîncercatăexplicată
  7. 7.7De ce carbonul face patru legături egale, deși are doar doi electroni nepereche SN · în plus față de profilul tăuHibridizarea atomului de carbon; tipuri de hibridizaredeschisăîncercatăexplicată
  8. 7.8Cum ajunge un proton în apă și în amoniac: ionii hidroniu și amoniu MI · în plus față de profilul tăuLegătura covalentă-coordinativă: formarea ionilor hidroniu și amoniudeschisăîncercatăexplicată
  9. 7.9De ce un precipitat dispare când adaugi amoniac sau bază în exces MI · în plus față de profilul tăuCombinații complexe: reactivul Tollens, reactivul Schweizer, tetrahidroxozincatul de sodiu (structură, denumire și obținere)deschisăîncercatăexplicată

8Între molecule – de ce apa fierbe la 100 °C

  1. 8.1De ce clorul este gaz, bromul lichid și iodul solid MI · în plus față de profilul tăuLegătură dipol-dipol, legătură de hidrogen, forțe Londondeschisăîncercatăexplicată
  2. 8.2De ce un fulg de zăpadă are șase colțuri MI · în plus față de profilul tăuLegătură dipol-dipol, legătură de hidrogen, forțe Londondeschisăîncercatăexplicată
  3. 8.3De ce apa fierbe la 100 °C și H₂S la −60 °C MI · în plus față de profilul tăuInfluența interacțiunilor intermoleculare asupra temperaturii de topire, temperaturii de fierbere și asupra solubilitățiideschisăîncercatăexplicată
  4. 8.4De ce gheața plutește și lacurile îngheață de sus TC · în plus față de profilul tăuProprietăți fizice ale apeideschisăîncercatăexplicată
  5. 8.5De ce 50 mL de etanol și 50 mL de apă fac mai puțin de 100 mL SN · în plus față de profilul tăuSolubilitatea metanolului, etanolului și a zaharozei în apă; proprietăți fizice ale apeideschisăîncercatăexplicată

9Soluții – unde dispare sarea

  1. 9.1Unde dispare sarea când se dizolvă TC · în plus față de profilul tăuDizolvarea substanțelor ionice în apădeschisăîncercatăexplicată
  2. 9.2De ce iodul se dizolvă în alcool, dar uleiul nu se dizolvă în apă MI · în plus față de profilul tăuDizolvarea substanțelor ionice în apădeschisăîncercatăexplicată
  3. 9.3De ce o soluție se încălzește și alta se răcește la dizolvare TC · în plus față de profilul tăuEfecte termice la dizolvare în apădeschisăîncercatăexplicată
  4. 9.4Cât se poate dizolva într-un pahar și ce schimbă limita TC · în plus față de profilul tăuSolubilitatea unei substanțedeschisăîncercatăexplicată
  5. 9.5Ce înseamnă 0,9% pe punga cu ser fiziologic TC · în plus față de profilul tăuPrepararea unor soluții apoase cu anumite concentrații procentuale și molare, inclusiv din cristalohidrațideschisăîncercatăexplicată
  6. 9.6Câți moli are un litru de soluție TC · în plus față de profilul tăuPrepararea unor soluții apoase cu anumite concentrații procentuale și molare, inclusiv din cristalohidrațideschisăîncercatăexplicată
  7. 9.7De la calcul la balonul cotat: cum se prepară și se diluează o soluție TC · în plus față de profilul tăuPrepararea unor soluții apoase cu anumite concentrații procentuale și molare, inclusiv din cristalohidrațideschisăîncercatăexplicată
  8. 9.8De ce piatra vânătă are apă în formulă SN · în plus față de profilul tăuPrepararea unor soluții apoase cu anumite concentrații procentuale și molare, inclusiv din cristalohidrațideschisăîncercatăexplicată

10Acizi, baze, pH – ce măsoară un număr de la 0 la 14

  1. 10.1Ce face apa cu un acid tare și cu o bază tare TC · în plus față de profilul tăuIonizarea în soluție apoasă a acizilor monoprotici tari și a bazelor monoprotice tari; produsul ionic al apeideschisăîncercatăexplicată
  2. 10.2De ce trei unități de pH înseamnă de o mie de ori mai mulți ioni TC · în plus față de profilul tăuCalculul pH-ul soluțiilor apoase ale acizilor tari monoprotici și baze tari monoproticedeschisăîncercatăexplicată
  3. 10.3Ce rămâne în pahar după ce un acid tare întâlnește o bază tare SN · în plus față de profilul tăuReacția de neutralizare dintre un acid tare monoprotic și o bază tare monoproticădeschisăîncercatăexplicată
  4. 10.4Ce spun pictogramele de pe etichetă și ce nu se amestecă niciodată TC · în plus față de profilul tăuEvaluarea riscurilor asociate utilizării necorespunzătoare a unor produse chimicedeschisăîncercatăexplicată

11Gaze – ce apasă pe pereții unui balon

  1. 11.1Ce apasă pe pereții unui balon și ce faci când miroși a gaz TC · în plus față de profilul tăuCaracterizarea stării gazoasedeschisăîncercatăexplicată
  2. 11.2De la tubul lui Boyle la pV = nRT TC · în plus față de profilul tăuEcuația de stare a gazului ideal; calculedeschisăîncercatăexplicată
  3. 11.3Cât cântărește un mol de aer MI · în plus față de profilul tăuFracție molară, masă molară mediedeschisăîncercatăexplicată
  4. 11.4De ce heliul urcă și dioxidul de carbon rămâne jos MI · în plus față de profilul tăuDensitatea gazelor: densitate absolută și densitate relativă; calculedeschisăîncercatăexplicată
  5. 11.5De ce o respirație aduce mai puțin oxigen pe Vârful Omu SN · în plus față de profilul tăuParametri de stare; legea presiunilor parțialedeschisăîncercatăexplicată

12Probleme de chimie – cât reacționează de fapt și cât obții

  1. 12.1Cât din piatra de calcar reacționează și cât produs obții TC · în plus față de profilul tăuse vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice și pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilordeschisăîncercatăexplicată
  2. 12.2Cine se termină primul când amestecul nu respectă ecuația MI · în plus față de profilul tăuse vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice și pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilordeschisăîncercatăexplicată
  3. 12.3De la oțetul din pahar la gazul din balon: problema în mai mulți pași TC · în plus față de profilul tăuse vor efectua calcule stoechiometrice: pe baza formulei chimice și pe baza ecuației unei reacții chimice folosind puritatea, randamentul, excesul unui reactant, concentrația procentuală de masă și concentrația molară a soluțiilordeschisăîncercatăexplicată
  4. 12.4De la electroni la grame: probleme pe ecuații redox MI · în plus față de profilul tăuRezolvarea problemelor de calcul stoechiometric pe baza ecuației unei reacții redoxdeschisăîncercatăexplicată